Legea nr. 285/2022 privind declararea bujorului ca floare națională a României
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL
LEGE
privind declararea bujorului ca floare națională a României
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1. — Se declară bujorul, din familia Paeoniaceae, ca floare națională a României.
Art. 2. — În scopul marcării florii naționale a României, anual, se organizează, la nivel național și local, un Festival al bujorului, eveniment horticol în care vor fi expuse în aranjamente peisagistice și ornamentale diferite specii de bujor. Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane științifice, vor fi prezentate caracteristicile biologice și ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi ale celor sălbatice.
Art. 3. — Autoritățile administrației publice locale pot sprijini material și logistic întreținerea și protejarea rezervațiilor naturale de bujor românesc și vor lua măsuri pentru adaptarea la condițiile pedoclimatice din România a diferitelor specii de bujor existente în alte țări.
Art. 4. — (1) Autoritățile administrației publice locale pot organiza anual expoziții florale care să marcheze bujorul ca floare națională a României și vor amenaja în parcuri și grădini publice spații florale rezervate cultivării acestuia.
(2) Consiliile județene pot lua măsuri pentru înființarea și întreținerea unor minigrădini botanice, în care bujorii să ocupe spații distincte.
(3) Consiliile municipale pot sprijini amenajarea unor alei de bujor ca floare peisagistică urbană.
(4) Uniunea Artiștilor Plastici va sprijini organizarea pe plan local a unor expoziții de pictură consacrate bujorului.
(5) Romfilatelia va cuprinde în planul său de emisiuni filatelice emiterea unor colițe și timbre filatelice consacrate bujorului.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
CIPRIAN-CONSTANTIN ȘERBAN
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU
București, 26 octombrie 2022.
Nr. 285.
Poză: Bujor din Grădina Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV)
| DECRET pentru promulgarea Legii privind declararea bujorului ca... → |
|---|
a propunerii legislative pentru declararea bujorului ca Floare Națională a României
Identitatea unei națiuni este legată nu numai de imagistica puterii politice, exprimată prin simboluri naționale, care definesc deopotrivă națiunea și statul și care au o funcție de identificare a trăsăturilor definitorii pentru evoluția statalității unei comunități umane, precum și a caracteristicilor identitare ale comunității ca atare, a particularităților sale psihologice, a modului de viață și a tradițiilor acesteia. Simbolurile naționale sunt elaborate pentru a fi percepute ca
Citește mai mult
reprezentări imagistice ale ideii și forței statului, ca și a evoluției națiunii și a instituțiilor sale politice. De aceea, simbolurile naționale sunt consacrate în dispoziții constituționale și au capacitatea de a păstra și întări coeziunea națiunii. Constituția României fixează în art. 12 ca simboluri naționale: drapelul de stat, ziua națională, imnul național, stema țării și sigiliul statului.Ridicarea la rang constituțional a simbolurilor naționale are o triplă semnificație: una istorică, de recunoaștere și apreciere a valorilor politice fundamentale pe care s-a bazat procesul evolutiv de statalitate; una de recunoștință pentru generațiile care au contribuit în mod esențial la apărarea ființei naționale; una legată de impunerea formală în cultura politică și conștiința civică a simbolurilor naționale respective, constând în apărarea acestora prin mijloace juridice.
Identitatea unei națiuni se exprimă, însă, nu numai prin simboluri naționale, care exprimă în mod special ideea de statalitate și de organizare politică. De pildă, o anumită floare, specie de pom, sau imaginea unei anumite păsări, ori a unui animal, sau un anumit meșteșug, constituie, în multe țări, un element de identitate națională, alături de alte simboluri naționale consacrate prin constituție. Foarte multe țări au una sau mai multe flori naționale, reprezentative pentru arealul lor geografic, precum și pentru tradițiile și cultura acestora.
În Japonia, crizantema este floarea națională a Familiei Imperiale iar cireșul ornamental este floarea națională a poporului japonez. Olanda și-a ales laleaua ca floare națională, iar Franța are de secole ca floare națională, crinul alb. Statele Unite ale Americii și Bulgaria și-au ales ca floare națională trandafirul. În India floarea națională este floarea de lotus, care simbolizează unitatea și diversitatea țării, vitalitatea și generozitatea oamenilor. Israel și-a ales ca floare națională anemona de mac, iar Spania garoafa roșie. Frunza de arțar are valoare de simbol național pentru Canada. Austria și Elveția și-au ales ca floare națională floarea de colț (edelweiss). În Marea Britanie fiecare provincie are un însemn floral aparte: pentru Anglia este trandafirul; în Scoția este floarea de ciulin; în Țara Galilor este narcisa, iar în Irlanda de Nord este trifoiul. Germania are ca floare națională floarea de porumb iar stejarul este socotit "arbore german". Italia și-a ales ca floare națională crinul, care simbolizează puritatea și frumusețea rafinată.
Acestea sunt doar câteva din multitudinea de exemple ale statelor care și-au adăugat ca simbol național un anumit element floral reprezentativ pentru cultura națională și profilul spiritual al națiunii respective.
Dacă simbolurile naționale consacrate în constituție țin mai mult de identitatea statului, alte simboluri naționale, cum este un anumit element floral, sau o specie ornitologică, sunt o reflecție particulară a spiritualității unui popor, definită prin ideea de frumos, sensibilitate, generozitate, gingășie, iubire, eroism etc., dar și a legăturilor strânse între om și natură. Este cunoscut faptul că atenția pe care omul și societatea în ansamblul ei o acordă florilor, atestă gradul de civilizație a acestora.
În profilul spiritual al poporului român, legătura dintre om și natură este exprimată printr-o mare diversitate de expresii intrate în folclorul popular. Cui nu îi este familiară expresia "Codru-i frate cu românul!"? Basmele populare conțin din abundență forme ale comuniunii între om și elemente ale naturii. Cine nu cunoaște începutul basmului popular "Prâslea cel voinic și merele de aur" ?: "Era odată un împărat puternic și mare și avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată înflori și meșteșugită nevoie mare".
România nu are consfințită încă, printr-un act legislativ, o floare națională, ca element de identitate națională, deși au existat de-a lungul timpului mai multe propuneri în acest sens.
Horticultori de prestigiu de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV) susțin de mai mulți ani că bujorul are multiple semnificații pentru poporul român și că ar fi specia floricolă cea mai potrivită pentru a fi declarată în mod oficial, Floarea Națională a României.
Pe teritoriul țării noastre, pe lângă speciile cultivate, există și specii spontane, (întâlnite în zonele și localitățile Baziaș, Valea Ciclovei, Bazinul Beușnița, Fântâna Fetei din județul Caraș-Severin, Salcia, Mănăstirea Ciolanu, Gura Sărății, Monteorul, Pădurea Ciuhoiul, Dealu Istrița, Valea Nișcovului (com. Tisău) din județul Buzău, Buziaș, Lugoj din județul Timiș, Dumbrăvița, com. Șoimi sat Borz din județul Bihor, Mt. Ciocanul, Vîrciorova din județul Mehedinți, Boian din județul Cluj, Canaraua Fetii, Dumbrăveni, Cotul Văii, Pădurea Hagieni, Lacul Tatlageac, coada Lacului Techirghiol, Basarabi, Gura Dobrogei, Pădurea Seid-Orman din județul Constanța, Zaul de Câmpie din județul Mureș, M-ții Măcin, Greci din județul Tulcea, Pădurea Văleni din județul Vaslui), dintre care cea mai răspândită este Paeonia peregrina cunoscută ca "bujorul românesc" sau bujor de pădure. Aceasta înflorește în luna mai și este întâlnită pe scară largă în Rezervații Naturale în mai multe zone din țară, printre care Munții Măcinului (Dobrogea), Comana, Vlad Țepeș (Aria naturală Padina Tătarului) din județul Giurgiu, Plenița din județul Dolj, Băneasa, Scânteiești din județul Galați, Drăgănești-Olt, Dăneasa, Radomirești, Stoicănești din județul Olt, Troianul din județul Teleorman și în județul Tulcea.
În numeroase lucrări de specialitate, în simpozioane și conferințe pe teme de horticultură sunt prezentate particularitățile biologice și ornamentale ale diferitelor specii de bujor, acestea fiind și argumentele care pledează în favoarea declarării bujorului ca Floare Naționala a României:
a) Speciile de bujor care cresc în România au un mare potențial biologic și ornamental, 5 dinte ele crescând spontan în mai multe regiuni ale țării, în rezervații naturale protejate prin lege;
b) în cinstea bujorului sunt organizate anual, în zonele cu rezervații naturale, festivaluri ale bujorului;
c) Pe lângă speciile spontane se întâlnesc alte 3 specii cultivate, într-un număr de peste 100 de varietăți;
d) Plantele de bujor au un mare potențial decorativ și sunt nelipsite din parcuri și grădini publice;
e) Bujorul este cultivat în mod special și destinat realizării buchetelor și aranjamentelor florale pentru diferite evenimente;
f) Datorită adaptabilității sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul țării, în condiții pedo-climatice dintre cele mai variate, pe un areal larg, de la câmpie până la regiunile muntoase;
g) Florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga țară, constituind surse de inspirație pentru folclorul popular, muzică, literatură și pictura poporului român;
h) în conștiința populară, ideea de frumusețe fizică și spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor, iar în folclorul românesc, tema bujorului este bogat reprezentată în creația artistică tradițională;
i) Bujorul este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însușiri terapeutice în medicina populară românească, dar el este utilizat și în medicina modernă.
Dragostea românilor pentru bujor se regăsește și în frecvența numelor sau prenumelor persoanelor fizice sau a numelor de localități. Astfel, 29.231 persoane (reprezentând 0,14 % din populația țării) au ca nume de familie numele Bujor, iar 69.355 persoane (reprezentând 0,33 % din populația țării) au ca prenume, numele Bujor.
Un număr impresionant de localități din Romania au nume derivate din bujor: Bujor, Mureș; Bujor-Hodaie, Mureș; Bujoru, Hunedoara; Bujor, Dolj; Bujoreni, Argeș; Bujoreni, Vâlcea; Bujoreanca, Dâmbovița; Târgu-Bujor, Galați; Bujoreni, Teleorman; Bujoru, Teleorman; Bujoru (Calmatuiu), Teleorman; Bujoreni (mănăstire), Vaslui; Bujor, Hincești, Republica Moldova. In Țara Românească, numele personal Bujoru este atestat din secolul 16; mai vechi sunt toponimele Bujoreni (fost nume de sat in Ilfov, atestat la 1392) și Bujorești (fost nume de sat din județul Gorj, atestat la 1465).
Asociat în tradiția și cultura românească cu puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul și sângele, bujorul românesc a fost ales ca simbol al recunoștinței și al respectului pentru veteranii de război și veteranii teatrelor de operații. Prin purtarea bujorului la rever, românii demonstrează recunoștința pentru faptele de arme ale militarilor români din toate timpurile.
În temeiul argumentelor expuse, înaintez Parlamentului României spre dezbatere și adoptare, propunerea legislativă care are ca obiect declararea bujorului ca Floare Națională a României. Inițiativa legislativă stipulează organizarea anuală a unui Festival al bujorului, stabilește măsuri de protecție a rezervațiilor naturale de bujor existente în țară. Totodată, se prevede organizarea periodică la nivel național și al unităților administrativ-teritoriale a unor expoziții florale, care să marcheze floarea de bujor ca Floare Națională. De asemenea, se stipulează stimularea și sprijinirea cultivării bujorului în parcuri și grădini publice, organizarea anuală în zonele cunoscute pentru răspândirea diferitelor specii de bujor, a unor festivaluri consacrate acestora, vernisarea unor expoziții de pictură dedicate bujorului, emiterea unor emisiuni filatelice având ca temă florală diferite specii ale florii de bujor.
În numele inițiatorilor,
Uliana Sbîrnea, Senator PSD
Cristina-Elena Dinu, Deputat PSD
Alina-Ștefania Gorghiu, Senator PNL
Anca-Dana Dragu, Senator USR
Dumitrița Gliga, Deputat PSD
Raluca-Giorgiana Dumitrescu, Deputat PSD
Robert-Marius Cazanciuc, Senator PSD Sorin-Mihai Cîmpeanu, Senator PNL