Decizia CCR nr. 316/2021 - excepția de neconstituționalitate a prev. art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă (respinsă)

Comentarii

0

DECIZIA Nr. 316 

din 11 mai 2021 

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 40.824/3/2015* al Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.622D/2018.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că există jurisprudență a instanței de contencios constituțional și solicită menținerea acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia civilă nr. 3.999 din 28 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 40.824/3/2015*, Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Liliana Teodoriu într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei cereri de comunicare a unor informații de interes public, conform Legii nr. 544/2001.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia nu arată în ce constă contrarietatea dintre dispozițiile legale criticate și Constituție.

6. Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că inexistența unei căi de atac vizează o cerere administrativă formulată de un judecător, și nu o cerere formulată de parte, aceasta din urmă având posibilitatea să formuleze o cerere proprie, de recuzare, a judecătorului cauzei/sau să invoce incompatibilitatea acestuia și apoi să declare cale de atac împotriva soluției ce se va pronunța asupra acestei cereri, în condițiile art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut normativ: „Încheierea prin care s-a încuviințat sau s-a respins abținerea, cea prin care s-a încuviințat recuzarea, precum și încheierea prin care s-a respins recuzarea în cazul prevăzut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei căi de atac.”

11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia s-a limitat, în motivarea acesteia, la enumerarea unui temei constituțional, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată.

13. Or, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă care va cuprinde 3 elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. [...] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia.” De aceea, Curtea a constatat că, în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține, în mod rezonabil, existența unei minime critici de neconstituționalitate, aceasta este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate.

14. Or, în prezenta cauză, indicarea unui temei constituțional nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autoare. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prin care a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți” (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, și Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014).

15. Așa fiind, Curtea reține că, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât excepția apare ca fiind inadmisibilă.

← DECRET privind promulgarea Legii pentru aprobarea OUG nr....		ORDIN pentru aprobarea Procedurii de utilizare și funcționare... →

Publicate în același Monitor Oficial:

Legea nr. 265/2021 - aprobarea OUG nr. 45/2014 privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României DECRET privind promulgarea Legii pentru aprobarea OUG nr. 45/2014 privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României Legea nr. 266/2021 - aprobarea OUG nr. 52/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale DECRET privind promulgarea Legii pentru aprobarea OUG nr. 52/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale ORDIN pentru aprobarea Procedurii de utilizare și funcționare a sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, precum și de primire și descărcare a facturii electronice de către destinatarii facturii electronice emise în relația B2G... ORDIN pentru aprobarea Specificațiilor tehnice și de utilizare a elementelor de bază ale facturii electronice — RO_CIUS — și a regulilor operaționale specifice aplicabile la nivel național