Decizia CCR nr. 8 din 15.01.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 9 lit. a) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Romică Grusuzache în Dosarul nr. 19.536/233/2011/a1 al Tribunalului Galați - Secția I civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 922D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că aceasta este nemotivată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea din 23 septembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 19.536/233/2011/a1, Tribunalul Galați - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Romică Grusuzache cu ocazia soluționării unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru, stabilită ca urmare a cererii de recuzare a unui judecător într-o cauză având ca obiect "anulare act".

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia invocă aspecte legate de fondul cauzei deduse judecății, apreciind că, în speță, "există o contradicție în termeni". Arată, astfel, că instanța de judecată nu a făcut aplicarea "prevederilor art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, care impun un termen de timbrare a cererii de recuzare, de 10 zile de la primirea comunicării instanței", așa încât, "cum nu s-a acordat acest termen, concluzia logică ar fi că se află sub imperiul Legii nr. 146/1997", care prevedea taxarea cererilor de recuzare în materie civilă cu o sumă fixă de 4 lei, și nu cu cea în cuantum de 100 de lei, cât este prevăzut de art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013.

6. Tribunalul Galați - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. în cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice", plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. De asemenea, arată că, pentru acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza mijloacelor materiale, legiuitorul a instituit, prin art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru.

7. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

8. Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere exprimat anterior în cauze similare, în sensul constituționalității prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, prevederi care au următorul conținut: "Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel: [... ]

a) cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces-pentru care se solicită recuzarea - 100 lei; ".

12. Autorul excepției de neconstituționalitate nu arată în mod expres și nici nu reiese din motivarea excepției de neconstituționalitate ce dispoziții constituționale ar fi încălcate prin reglementarea legală criticată.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în susținerea criticii sale autorul acesteia nu invocă nicio dispoziție constituțională, sesizarea nerespectând prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, care impun cerința motivării sesizărilor, atât prin invocarea normelor constituționale pretins încălcate, cât și prin expunerea argumentelor pe care este întemeiată critica de neconstituționalitate. În aceste condiții, Curtea nu poate exercita controlul de constituționalitate, deoarece nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește motivarea acesteia, excepția astfel formulată urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.

14. De asemenea, Curtea constată că nemulțumirea autorului excepției se circumscrie unor aspecte de interpretare și aplicare a legii de către instanța de judecată la cauza concretă dedusă judecății, acesta considerând că "există o contradicție în termeni" în ceea ce privește textele legale incidente în speță. Or, asemenea aspecte nu intră în atribuțiile instanței de contencios constituțional, competența aparținând, în mod exclusiv, instanțelor de judecată învestite cu soluționarea cauzei.