Legea nr. 322/2022 pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000

Comentarii

1

LEGE

pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. — După articolul 66 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 66¹, cu următorul cuprins:

„Art. 66¹. — (1) Copiii și juniorii legitimați la structurile sportive înființate conform prezentei legi și care practică sportul în mod organizat cu scop în participarea la pregătire, competiții sportive naționale și internaționale oficiale sunt considerați sportivi de performanță și beneficiază lunar de un stimulent financiar sub forma tichetelor valorice, denumite tichete de sportiv.

(2) Tichetele de sportiv pot fi utilizate numai pe teritoriul României și sunt destinate achiziției de articole și echipamente sportive specifice disciplinei sportive practicate, transport între localități, suplimente nutritive sau recuperare medicală.

(3) Fiecare beneficiar are dreptul la un singur tichet de sportiv pe lună, valoarea nominală a acestuia fiind de 150 lei.

(4) Fiecare tichet de sportiv este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă și cuprinde cel puțin următoarele:

a) emitentul și datele sale de identificare;

b) valoarea nominală a tichetului de sportiv;

c) spațiu pentru înscrierea numelui, a prenumelui și a codului numeric personal ale sportivului care este în drept să utilizeze tichetul de sportiv;

d) interdicția de a utiliza tichetul de sportiv în alte scopuri decât în scopul activității sportive;

e) seria și numărul legitimației de sportiv, cu menționarea numelui structurii sportive la care acesta este legitimat, și categoria de vârstă;

f) elementele de identitate vizuală ale structurii sportive și ale Ministerului Sportului.

(5) Tichetul de sportiv are perioadă de valabilitate de un an de la data emiterii.

(6) Tichetele de sportiv nu înlocuiesc alte forme de venit oferite de structurile sportive.”

Art. II. — Prezenta lege se aplică începând cu 1 ianuarie 2023, iar fondurile necesare pentru plata tichetelor de sportiv se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sportului.

Art. III. — În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sportului va elabora normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la emiterea și acordarea tichetelor de sportiv, astfel cum acestea sunt reglementate prin Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,

VASILE-DANIEL SUCIU 

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU

București, 22 noiembrie 2022.

Nr. 322.

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Legea nr. 322/2022 pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000

Nume 

Email

Anunţă-mă dacă apar comentarii noi

Comentează

Expunere de motive 24.11.2022

1. Descrierea situației actuale

în lumea contemporană, piețele digitale devin rapid principalele piețe de consum. Evoluția rapidă a piețelor digitale reprezintă o mare provocare pentru legislația de protecție a consumatorilor. Cadrul de reglementare privind protecția consumatorilor trebuie să garanteze faptul că toți consumatorii rămân protejați, în consecință, este absolut necesară modificarea cadrului legislativ actual în domeniul protecției consumatorilor astfel încât măsurile adoptate să ofere consumatorilor beneficii concrete.
La nivelul Uniunii Europene s-a constatat necesitatea

Citește mai mult

asigurării unei mai bune aplicări și respectări a normelor în domeniul protecției consumatorilor și a modernizării acestora în conformitate cu evoluțiile din domeniul digital, precum și importanța reducerii sarcinii de reglementare în anumite domenii.
Introducerea unor sancțiuni eficace pentru încălcările legislației privind protecția consumatorilor, combaterea dublului standard de calitate a produselor de consum, consolidarea drepturilor
consumatorilor în mediul online sunt absolut necesare în noua eră digitală.
Proiectul de Ordonanță de urgență acoperă un domeniu larg de reglementare, modifică trei acte normative în vigoare, respectiv: Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Având în vedere faptul că transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2019/2161 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE și 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.328 din 18 decembrie 2019, trebuia realizată până la 28 noiembrie 2021, Comisia Europeană a transmis autorităților române scrisoarea de punere în întârziere având ca obiect declanșarea unor acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligației de comunicare a măsurilor naționale de transpunere
întrucât autoritățile române au la dispoziție un termen de două luni, ce curge de la data de 28 ianuarie 2022, pentru a-și prezenta observațiile în raport de susținerile Comisiei.
Comisia Europeană a transmis autorităților române scrisoarea de punere în întârziere privind cauza 2022/0168, stabilind drept termen de conformare din partea României, data de 28 mai 2022 pentru a evita aplicarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, la propunerea Comisiei Europene, de sancțiuni pecuniare constituite din o sumă forfetară și/sau penalități cu titlu cominatoriu pentru neimplementarea în dreptul intern a prevederilor Directivei (UE) 2019/2161, într-o etapă ulterioară a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, ținând seama de faptul că, norma introduce dreptul la măsuri reparatorii individuale pentru consumatori, astfel, consumatorii vor avea dreptul la măsuri reparatorii individuale atunci când sunt afectati de practici comerciale incorecte, cum ar fi tehnicile de marketing agresive;
introduce o mai mare transparență pentru consumatori pe piețele online. în prezent, atunci când vizitează piețe online, consumatorii se confruntă cu o varietate de oferte din partea furnizorilor terți care își vând produsele sau serviciile pe piața online. Consumatorii nu știu întotdeauna cum au fost clasificate ofertele pe care le primesc pe piața Online și nici de la cine cumpără (de la comercianți profesioniști sau de la alți consumatori). Numeroși consumatori au impresia că achiziționează produse oferite de piața online, încheind astfel un contract cu aceasta. în realitate, aceștia cumpără de la un furnizor terț înregistrat pe piața online care nu este comerciant. în consecință, consumatorii pot crede în mod eronat că au de-a face cu comercianți profesioniști și că beneficiază, prin urmare, de drepturile consumatorilor; Norma extinde protecției consumatorilor la serviciile digitale pentru care consumatorii nu plătesc, însă oferă date cu caracter personal, cum ar fi: stocarea în cloud, platformele de comunicare socială și conturile de email.
De asemenea, se clarifică normele privind practicile de marketing înșelătoare pentru produsele cu dublu standard de calitate, astfel, norma precizează în mod explicit faptul că o practică comercială care implică marketingul unui produs ca fiind identic cu un același produs comercializat în mai multe alte state membre, în cazul în care cele două produse au o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, și care astfel determină sau poate determina consumatorul mediu să ia o decizie comercială pe care altfel nu ar fi luat-o, este o practică comercială înșelătoare pe care autoritățile competente ar trebui să o evalueze și să o abordeze de la caz la caz, în conformitate cu dispozițiile directivei menționate;
Ținând cont de toate aceste aspecte și luând în considerare beneficiul public generat de stabilirea unui cadru legal de natură să protejeze și să crească încrederea consumatorilor și a comercianților, în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general și constituie o situație de urgență și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,
Având în vedere că aceste elemente vizează interesul public general și constituie o situație de urgență și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, a fost promovat proiectul de act normativ.

I^1. Creează cadru pentru aplicarea directă a legislației comunitare
Proiectul de Ordonanță de urgență transpune în legislația națională art.l, art.3 și 4 din Directiva (UE) 2019/2161 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE și 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.328 din 18 decembrie 2019.

2. Schimbări preconizate
Schimbările preconizate sunt:
- Legea nr. 193/2000 se propune a se modifica având în vedere interpretările contradictorii date actelor normative în vigoare, în scopul clarificărilor, pentru o mai bună înțelegere a legii.
Modificările au în vedere
- Impunerea unor sancțiuni mai eficace, mai proporționale și mai disuasive atât în cazul încălcărilor la nivel național - când comerciantul și consumatorul au reședința în România, cât și în cazul încălcărilor transfrontaliere pe scară largă și încălcările pe scară largă cu o dimensiune specifică Uniunii. Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004, reglementează modul în care autoritățile naționale responsabile de protecția consumatorilor conlucrează pentru a aborda încălcările transfrontaliere ale legislației privind protecția consumatorilor, în special, acesta se concentrează asupra încălcărilor pe scară largă care aduc prejudicii consumatorilor din mai multe state membre și asupra încălcărilor pe scară largă cu o dimensiune specifică Uniunii. Pentru acest tip de încălcări pe scară largă, autoritățile naționale pot fi nevoite să impună, într-un mod coordonat, sancțiuni eficace, proporționale și disuasive. Cu toate acestea, în UE, sancțiunile disponibile pentru încălcările legislației privind protecția consumatorilor sunt foarte diferite și sunt adesea stabilite la un nivel scăzut. In temeiul propunerii, autoritățile naționale vor avea competența de a impune, pentru astfel de încălcări pe scară largă, amenzi cu valoare maxima de minim 4 % din cifra de afaceri a comerciantului. La un nivel mai general, autoritățile naționale decid cu privire la nivelul sancțiunilor pe baza unor parametri comuni, în special cu privire la caracterul transfrontalier al încălcării. Aceste norme consolidate privind sancțiunile vor fi introduse în acte normative naționale vizate de propiectul act normativ.
- Dreptul la măsuri reparatorii individuale pentru consumatori. Conform noilor prevederi, consumatorii vor avea dreptul la măsuri reparatorii individuale atunci când sunt afectați de practici comerciale neloiale, cum ar fi tehnicile de marketing agresive. în special, statele membre ar trebui să pună la dispoziție atât măsuri reparatorii contractuale, cât și măsuri reparatorii necontractuale.
Măsurile reparatorii contractuale ar trebui să includă cel puțin dreptul la încetarea contractului. Măsurile reparatorii
necontractuale ar trebui să includă cel puțin dreptul la despăgubiri pentru daune. Aceste drepturi sunt adăugate la Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea
reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor.
- 0 mai mare transparență pentru consumatori pe piețele online. în prezent, atunci când vizitează piețe online, consumatorii se confruntă cu o varietate de oferte din partea furnizorilor terți care își vând produsele sau serviciile pe piața online (și cu oferte ale înseși pieței online). Consumatorii nu știu întotdeauna cum au fost clasificate ofertele pe care le primesc pe piața online și nici de la cine cumpără (de la comercianți profesioniști sau de la alți consumatori). Numeroși consumatori au impresia că achiziționează produse oferite de piața online, încheind astfel un contract cu aceasta. în realitate, aceștia cumpără de la un furnizor terț înregistrat pe piața online care nu este comerciant. în consecință, consumatorii pot crede în mod eronat că au de-a face cu comercianți profesioniști (și că beneficiază, prin urmare, de drepturile consumatorilor). Această confuzie poate crea dificultăți în cazul în care apar probleme legate de o achiziție online, deoarece nu este întotdeauna ușor să se stabilească cine este responsabil. Propunerea de lege introduce în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cerințe suplimentare privind informațiile, care impun piețelor online să informeze în mod clar consumatorii cu privire la următoarele aspecte:
- parametrii principali care determină clasificarea ofertelor, dacă contractul este încheiat cu un comerciant sau cu o persoană fizică, dacă se aplică legislația privind protecția consumatorilor și cine este comerciantul (furnizorul terț sau piața online) responsabil pentru asigurarea respectării drepturilor consumatorilor legate de contract (cum ar fi dreptul de retragere sau garanția juridică).
- în plus, consumatorii care folosesc aplicații digitale precum piețe online, instrumente de comparare, magazine de aplicații sau motoare de căutare se așteaptă să primească rezultate „naturale” sau „organice” în urma căutărilor efectuate, bazate pe relevanța acestora în raport cu căutările lor, și nu pe plățile efectuate de către terți.
Dispozițiile relevante ale Legii nr.363/2007 ar trebui clarificate pentru a preciza faptul că platformele online trebuie să indice rezultatele căutării care conțin „plasări plătite de produse”, în cazul cărora terții plătesc pentru o clasificare mai bună, sau „includere plătită”, în cazul cărora terții plătesc pentru a fi incluși în lista rezultatelor căutării.
- Extinderea protecției consumatorilor la serviciile digitale - propunerea extinde domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2014 la serviciile digitale pentru care consumatorii nu plătesc, însă oferă date cu caracter personal, cum ar fi: stocarea în cloud, platformele de comunicare socială și conturile de email.
Având în vedere creșterea valorii economice a datelor cu caracter personal, serviciile respective nu pot fi considerate a fi pur și simplu „gratuite”. Prin urmare, consumatorii ar trebui să aibă același drept la informații precontractuale și dreptul de a anula contractul în decursul unei perioade de retragere de 14 zile, indiferent dacă plătesc pentru un serviciu sau oferă date cu caracter personal.
- Propunerea introduce posibilitatea de a adopta reguli privind anumite forme și aspecte ale vânzărilor în afara spațiilor comerciale. în timp ce vânzările în afara spațiilor comerciale constituie un canal de vânzări legitim și bine stabilit, propunerea clarifică faptul că Legea 363/2007 nu împiedică adoptarea unor norme care să protejeze interesele legitime ale consumatorilor în ceea ce privește unele practici de marketing sau de vânzare deosebit de agresive sau înșelătoare în contextul unor vizite nesolicitate efectuate de comerciant la domiciliul
consumatorului sau în ceea ce privește excursiile comerciale organizate de comerciant cu scopul sau efectul de a promova sau a vinde produsele către consumatori, în cazul în care astfel de restricții sunt justificate din motive legate de ordinea publică sau respectarea vieții private.
- Clarificarea normelor privind practicile de marketing înșelătoare pentru produsele cu dublu standard de calitate. Propunerea modifică Legea 363/2007, precizând în mod explicit faptul că o practică comercială care implică marketingul unui produs ca fiind identic cu un același produs comercializat în mai multe alte state membre, în cazul în care cele două produse au o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, și care astfel determină sau poate determina consumatorul mediu să ia o decizie comercială pe care altfel nu ar fi luat-o, este o practică comercială înșelătoare pe care autoritățile competente ar trebui sa o evalueze și să o abordeze de la caz la caz, în conformitate cu dispozițiile directivei menționate.
Pentru asigurarea respectării drepturilor consumatorilor de către profesioniști, norma propusă instituie sancțiuni efective, proporționale și cu efect de descurajare în ceea ce privește încălcările actelor normative supuse modificării prin proiectul de act normativ, sens în care, a fost înlăturată posibilitatea
contravenienților de a achita jumătate din minimul amenzii prevăzută pentru fapta contravenșională săvârșită.
- Criteriile de aplicare a aplicării sancțiunii cu amendă contravențională cu procent din din cifra de afaceri anuală a profesionistului realizată în anul financiar anterior sancționării, realizată pe teritoriul României este reglementată de articolul 21 din Regulamentul CPC care impune autorităților competente ale statelor membre care au atribuții în cadrul acțiunii coordonate să adopte măsuri de asigurare a respectării legislației, inclusiv aplicarea de sancțiuni, într-un mod eficace, eficient și coordonat, împotriva comerciantului răspunzător de încălcarea pe scară largă sau de încălcarea pe scară largă cu o dimensiune specifică Uniunii. „încălcările pe scară largă” și „încălcările pe scară largă cu o dimensiune specifică Uniunii” sunt încălcările transfrontaliere definite la articolul 3 punctele 3 și 4 din Regulamentul CPC (162) și pot fi aplicate prin respectarea acestora astfel cum sunt definite.

(...)

a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ;

Proiectul de act normativ modifică:
- Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 3 august 2012, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007, cu modificările ulterioare;
- Ordonanța de urgență nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 427 din 11 iunie 2014, cu modificările uletrioare;

(...)
1. Informarea societății civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ

La elaborarea proiectului de act normativ au fost avute în vedere prevederile art.7 alin.(13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată.
Cu precizarea faptului că, A.N.P.C. a postat în transparență, pe site-ul propriu, în data de 19.03.2021 proiectul de Lege privind o mai bună asigurare a respectării prevederilor legale în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme, care, ulterior a fost transformat în prezentul proiect.
Proiectul de act normativ a fost supus consultării publice și prin postarea pe site-ul Ministerului Economiei.

(...)
1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autoritățile administrației publice centrale și/sau locale - înființarea unor noi organisme sau extinderea competențelor instituțiilor existente
Instituția publică responsabilă de implementarea măsurilor cuprinse în proiectul de act normativ este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Față de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ

Răspunde