Decizia CCR nr. 545/2021 - excepția de neconstituționalitate a disp. art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în redactarea anterioară modificării prin OUG nr. 53/2018... (respinsă)

Comentarii

0

DECIZIA Nr. 545

din 14 septembrie 2021

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Dumitru Stoian în Dosarul nr. 2.565/103/2016* al Curții de Apel Bacău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.493D/2018.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ministerul Afacerilor Interne a depus la dosar un punct de vedere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Se arată că prin Decizia nr. 298 din 6 mai 2021 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002, statuând că de beneficiile legii trebuie să se prevaleze și absolvenții formei de învățământ cu frecvență din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Afacerilor Interne. Ca atare, cu privire la această normă, excepția de neconstituționalitate a devenit inadmisibilă. Cu privire la forma anterioară a normei criticate se arată că prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018, nu comportă vicii de neconstituționalitate, întrucât fac referire la o anumită situație, fără a institui discriminări între categoriile de absolvenți.

CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

^,

5. Prin încheierea din 7 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.565/103/2016*, Curtea de Apel Bacău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Dumitru Stoian în calea de atac a recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.197/C din 17 noiembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Neamț într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016, contravin principiilor egalității în fața legii și egalității de șanse cu privire la accesul la funcțiile publice, fără privilegii și fără discriminări, în condițiile în care, pentru o structură similară a programelor de studii și pentru același tip de frecvență a cursurilor, la absolvirea cu diplomă de licență a programelor de studii de drept, urmează a fi repartizat în unități de poliție, cu acordarea gradului profesional de subinspector de poliție și încadrarea ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni, doar absolventul cursurilor organizate la forma de învățământ cu frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Afacerilor Interne, nu și absolventul altei facultăți de drept acreditate și recunoscute de stat.

7. Astfel, se arată că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, „Polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului”; în condițiile în care funcția de polițist este o funcție publică, accesul la aceasta intră în sfera de reglementare a art. 16 alin. (3) din Constituție; sunt pe deplin aplicabile și prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție; conform art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, accesul fără examen în funcția de ofițer de poliție este condiționat de absolvirea cursurilor de zi sau cu frecvență redusă a unei singure instituții de învățământ superior, Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Afacerilor Interne; accesul în funcția de ofițer de poliție este permis, potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, și agenților de poliție absolvenți ai altor instituții de învățământ superior cu programa școlară echivalentă; autorul excepției are calitatea de agent de poliție absolvent al unei instituții de învățământ superior acreditate, cu examen de licență susținut și diplomă de licență obținută la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Afacerilor Interne; potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011, „sistemul național de învățământ superior include toate instituțiile de învățământ superior acreditate” [art. 116 alin. (1) teza întâi] și „Calificările dobândite de absolvenții programelor de studii din învățământul superior sunt atestate prin diplome, prin certificate și prin alte acte de studii eliberate numai de către instituțiile de învățământ superior acreditate.” [art. 120 alin. (1)]; potrivit prevederilor Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, „Studiile universitare de licență asigură un nivel de calificare adecvat exercitării unei profesii în vederea inserției pe piața forței de muncă, prin cunoștințe generale și de specialitate corespunzătoare” [art. 4 alin. (6)], „Absolvenții cu diplomă ai studiilor universitare de licență își pot exercita profesia, conform competențelor și drepturilor corespunzătoare diplomei dobândite, sau pot continua studiile universitare prin masterat” [art. 5 alin. (2)], „Diploma acordată după finalizarea studiilor universitare de licență atestă că titularul acesteia a dobândit cunoștințe și competențe generale și de specialitate, precum și abilități cognitive specifice profesiei.” [art. 6 alin. (1)] și „Diplomele absolvenților de învățământ superior sunt recunoscute și oferă drepturi în condițiile stabilite de legislația în vigoare la data obținerii actului de finalizare a studiilor” [art. 18 alin. (2)].

8. Prin urmare, având în vedere toate aceste reglementări, se apreciază că art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018, instituie o situație de inegalitate în drepturi și, în particular, o inegalitate de șanse de acces la funcția publică, prin înfrângerea art. 16 alin. (1) și (3) din Constituție.

9. Curtea de Apel Bacău — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, deoarece, prin soluția legislativă criticată, nu este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, având în vedere că situațiile sunt diferite, deci și tratamentul juridic trebuie să fie diferit, câtă vreme autorul excepției nu a absolvit programul de studii de drept organizat de Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, ci numai a promovat examenul de licență corespunzător la această instituție de învățământ superior, modul de reglementare a carierei polițiștilor — funcționari publici cu statut special — fiind prerogativa exclusivă și suverană a legiuitorului.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, care la data sesizării prevedeau că: „La absolvirea cu diplomă de licență a programelor de studii de ordine și siguranță publică, respectiv drept, organizate la forma de învățământ cu frecvență sau frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne, absolventului care urmează a fi repartizat în unități de poliție i se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.”

14. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prevederile art. 21 din Legea nr. 360/2002 au fost modificate prin art. I pct. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 549 din 2 iulie 2018. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a statuat că sintagma „în vigoare” din cuprinsul prevederilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, instanța de contencios constituțional este competentă să analizeze prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza dedusă judecății.

15. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (3) privind egalitatea în drepturi.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, potrivit art. 1 alin. (1) și art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 294/2007 privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 3 aprilie 2007, cu modificările și completările ulterioare, este o instituție de învățământ superior acreditată, din rețeaua de învățământ de stat, cu personalitate juridică, parte integrantă a sistemului național de învățământ militar, de ordine și siguranță publică și formează personal pentru asigurarea nevoilor Ministerului Afacerilor Interne, care este beneficiar determinat principal al procesului formativ desfășurat în instituția de învățământ superior.

17. Referitor la profesia de polițist, prin Decizia nr. 298 din 6 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 7 iulie 2021, paragrafele 13 și 14, Curtea a statuat că „profesia de polițist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condițiile legii” (art. 8). Polițiștii provin, de regulă, din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne — respectiv școlile de agenți de poliție și Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” — Însă ofițerii de poliție pot proveni și din rândul agenților de poliție absolvenți cu diplomă de licență sau echivalentă ai instituțiilor de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției [art. 9 alin. (1) și (2)]. Polițiștii se încadrează în două categorii, definite în raport cu nivelul studiilor absolvite, după cum urmează: a) categoria A — corpul ofițerilor de poliție — cuprinde ofițeri de poliție cu studii superioare; b) categoria B — corpul agenților de poliție — cuprinde agenți de poliție cu studii liceale sau postliceale cu diplomă [art. 14 alin. (1)].

18. Din analiza înscrisurilor aflate la dosar Curtea observă că autorul excepției, prin cererea de chemare în judecată, în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul de Poliție Județean Neamț, a solicitat instanței judecătorești să dispună obligarea pârâților la trecerea/avansarea sa în corpul ofițerilor de poliție (categoria A) și să îi acorde gradul profesional de ofițer de poliție (subinspector de poliție) în condițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, începând cu data de 1 august 2004 — data eliberării diplomei de licență de către Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, plata drepturilor salariale aferente gradului profesional de ofițer și obligarea la emiterea unei dispoziții de numire pe o funcție corespunzătoare pregătirii sale profesionale în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Neamț. În motivarea cererii s-a arătat că la data de 8 octombrie 1996 a fost încadrat ca agent de poliție în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, își desfășoară activitatea în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Neamț și, în perioada anilor 1997—2002, a urmat cursurile universitare ale Facultății de Drept — Universitatea Ecologică „Dimitrie Cantemir” din Iași, la forma de învățământ fără frecvență, profilul științe juridice, specializarea drept, și a susținut examenul de licență în sesiunea iulie 2004, la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.

19. Sintetizând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea constată că autorul excepției apreciază că textul de lege criticat contravine principiilor egalității în fața legii și egalității de șanse cu privire la accesul la funcțiile publice, fără privilegii și fără discriminări, întrucât, pentru o structură similară a programelor de studii și pentru același tip de frecvență a cursurilor, la absolvirea cu diplomă de licență a programelor de studii de drept urmează a fi repartizat în unități de poliție, cu acordarea gradului profesional de subinspector de poliție și încadrarea ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni, doar absolventul cursurilor organizate la forma de învățământ cu frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Afacerilor Interne, nu și absolventul altei facultăți de drept acreditate și recunoscute de stat.

20. Din examinarea cadrului legal în materie Curtea reține că, potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, ofițerii de poliție pot proveni și din rândul agenților de poliție absolvenți cu diplomă de licență sau echivalentă ai instituțiilor de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției. De asemenea, art. 27³⁴ din Legea nr. 360/2002 prevede modalitatea de ocupare a posturilor de execuție vacante prin: a) numirea absolventului instituției de învățământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregătește personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne; b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului; c) concurs sau examen, după caz, în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (2), (2¹), (2²) și (3). Totodată, potrivit art. 27⁴⁵ din aceeași lege, agentul de poliție care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuție vacant de ofițer, dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este declarat „apt” la evaluarea psihologică organizată în acest scop; b) nu este cercetat disciplinar sau nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare; c) nu este pus la dispoziție ori suspendat din funcție în condițiile art. 27²¹ alin. (2) sau art. 27²⁵ lit. a), b) și h); d) a obținut calificativul de cel puțin „bine” la ultimele două evaluări anuale de serviciu.

21. Ca atare, din coroborarea textelor de lege menționate, rezultă că, pentru ocuparea unui post vacant de subinspector de poliție, agenții de poliție absolvenți cu diplomă de licență sau echivalentă ai instituțiilor de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției pot participa la un concurs sau promova un examen organizat în acest sens.

22. Cât privește susținerea referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (3) din Constituție, Curtea reține că, referitor la principiul egalității în drepturi, în jurisprudența sa a statuat că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Curtea a reținut că sintagma „fără privilegii și fără discriminări” din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție privește două ipoteze normative distincte, iar incidența uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancțiuni de drept constituțional diferite (a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015). Astfel, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia; discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. În schimb, privilegiul se definește ca un avantaj sau o favoare nejustificat/nejustificată acordat/acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituționalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat.

23. Aplicând aceste considerente de principiu la conținutul normativ al dispozițiilor criticate, Curtea reține că acestea instituie un beneficiu pentru absolvenții cu diplomă de licență ai programelor de studii de ordine și siguranță publică, respectiv drept, organizate la forma de învățământ cu frecvență sau frecvență redusă în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Afacerilor Interne, academia fiind parte integrantă a sistemului național de învățământ militar, de ordine și siguranță publică, care formează personal pentru asigurarea nevoilor ministerului — beneficiar determinat principal al procesului formativ desfășurat în instituția de învățământ superior. În reglementarea unui astfel de beneficiu, legiuitorul este liber să prevadă căror categorii de persoane i se aplică, fără ca prin aceasta să se considere că instituie discriminări între beneficiarii normei și cei care nu beneficiază de aceasta.

← Decizia CCR nr. 528/2021 - excepția de neconstituționalitate a...		Decizia ÎCCJ nr. 7/2021. Personal silvic. Indemnizația de grad... →

Publicate în același Monitor Oficial:

HOTĂRÂRE privind încuviințarea percheziției unui deputat Decizia CCR nr. 497/2021 - excepția de neconstituționalitate a disp. art. 72 din Codul penal (respinsă) Decizia CCR nr. 528/2021 - excepția de neconstituționalitate a disp. art. 174 alin. (2) și (3), art. 175, art. 176, art. 178, art. 179 și art. 319 alin. (9) din Codul de procedură civilă (respinsă) Decizia ÎCCJ nr. 7/2021. Personal silvic. Indemnizația de grad profesional. Drepturi salariale.