Legea nr. 301/2021 - aprobarea OG nr. 8/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Comentarii

1

LEGE

privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. — Se aprobă Ordonanța Guvernului nr. 8 din 30 august 2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, adoptată în temeiul art. 1 pct. I poz. 3 și 14 din Legea nr. 195/2021 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 31 august 2021, cu următoarele modificări și completări:

1. La articolul I, după punctul 10 se introduce un nou punct, punctul 10¹, cu următorul cuprins:

„10¹. La articolul 425, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (4¹) și (4²), cu următorul cuprins:

«(4¹) Membrul grupului fiscal calculează, trimestrial/anual, impozitul pe profit numai în scopul determinării sumelor prevăzute la alin. (4) și art. 45 alin. (10) care se comunică persoanei juridice responsabile. Acest impozit nu se datorează de membrul grupului și nu se transmite persoanei juridice responsabile.

(4²) Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), la nivelul persoanei juridice responsabile și al membrilor grupului fiscal se au în vedere și următoarele reguli:

a) persoana juridică responsabilă care efectuează scăderea sumei aferente impozitului pe profit scutit din impozitul pe profit datorat de grupul fiscal comunică fiecărui membru care a transmis astfel de sume partea ce îi revine acestuia din suma scăzută la nivelul grupului fiscal;

b) partea care se comunică fiecărui membru, potrivit lit. a), se determină înmulțind suma scăzută la nivelul grupului fiscal cu raportul dintre sumele transmise de fiecare membru și totalul sumelor primite de persoana responsabilă de la membrii grupului fiscal;

c) suma care se repartizează de către membrul grupului fiscal pentru constituirea rezervei, potrivit art. 22 alin. (5), este cea comunicată de persoana juridică responsabilă, potrivit lit. a).»”

2. La articolul I, după punctul 12 se introduce un nou punct, punctul 12¹, cu următorul cuprins:

„12¹. La articolul 45, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins:

«(10) Pentru determinarea impozitului pe profit datorat de grupul fiscal, potrivit cap. IV¹ „Reguli privind consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit” din titlul II, pe perioada aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020, fiecare membru al grupului fiscal determină și comunică persoanei juridice responsabile suma reprezentând impozitul pe profit redus, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020, în funcție de situația individuală.»”

3. La articolul I, după punctul 19 se introduce un nou punct, punctul 19¹, cu următorul cuprins:

„19¹. La articolul 111, alineatele (4) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:

«(4) Impozitul prevăzut la alin. (1) și (3) se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici cu experți evaluatori autorizați în condițiile legii, impozitul se calculează la nivelul valorii stabilite prin studiul de piață.

(5) Camerele notarilor publici actualizează cel puțin o dată pe an studiile de piață întocmite de experți evaluatori autorizați în condițiile legii, care trebuie să conțină informații privind valorile minime consemnate pe piața imobiliară specifică în anul precedent, și le comunică direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice din cadrul A.N.A.F.»”

4. La articolul I punctul 55, litera s) a alineatului (1) al articolului 456 se modifică și va avea următorul cuprins:

„s) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și art. 5 alin. (1)—(8) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății prin moștenire către copiii acestora, indiferent unde aceștia domiciliază;”.

5. La articolul I punctul 57, litera s) a alineatului (1) al articolului 464 se modifică și va avea următorul cuprins:

„s) terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și art. 5 alin. (1)—(8) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății prin moștenire către copiii acestora, indiferent unde aceștia domiciliază;”.

6. La articolul I punctul 58, litera c) a alineatului (1) al articolului 469 se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și art. 5 alin. (1)—(8) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului mijlocului de transport prin moștenire către copiii acestora;”.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,

VASILE-DANIEL SUCIU

București, 16 decembrie 2021.

Nr. 301.

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Legea nr. 301/2021 - aprobarea OG nr. 8/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Nume 

Email

Anunţă-mă dacă apar comentarii noi

Comentează

Expunere de motive inițiator 17.12.2021

1. Descrierea situației actuale

1. Impozit pe profit 1.1. Reguli pentru începerea perioadei impozabile în cazul persoanei juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective în cadrul prevederilor privind anul fiscal sunt stabilite reguli privind începerea și încetarea perioadei impozabile pentru anumiți contribuabili sau operațiuni efectuate de aceștia din punct de vedere juridic. Astfel, pentru persoanele juridice care se înființează în cursul anului fiscal, începerea perioadei impozabile are ca referință înregistrarea la registrul comerțului, registrul ținut de

Citește mai mult

instanțele judecătorești sau alte autorități competente iar pentru sediul permanent de la începerea activității în România. întrucât, prin Legea nr. 296/2020 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au fost reglementate noi reguli pentru persoana juridică străină rezidentă în România potrivit locului conducerii efective, se consideră necesară stabilirea unei reguli privind începerea perioadei impozabile în cazul acestor contribuabili. 1.2. Regimul fiscal al dividendelor primite de persoane juridice române din statele membre ale Uniunii Europene Conform prevederilor art. 24 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, denumită în continuare Codul fiscal, dispoziții care transpun Directiva 2011/96/UE a Consiliului privind regimul fiscal comun care se aplică societăților-mamă și filialelor acestora din diferite state membre, în ceea ce privește regimul fiscal al dividendelor primite de societățile românești, respectiv de sediile permanente din România ale unor societăți din state membre, de la filialele acestora din statele membre ale Uniunii Europene, în ceea ce privește eliminarea dublei impozitări a dividendelor și a altor forme de repartizări de profit, achitate societăților-mamă din România de către filialele din Uniunea Europeană, denumită în continuare UE, una dintre condițiile care trebuie îndeplinite de o persoană juridică română pentru ca aceste venituri să fie considerate neimpozabile la calculul rezultatului fiscal, este aceea de a fi plătitoare de impozit pe profit, potrivit titlului II din Codul fiscal, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări.

În cadrul acestei directive, la art. 2 se menționează în mod expres faptul că sunt incluse în sfera de aplicare și alte categorii de persoane juridice în situația în care acestea plătesc un impozit care substituie impozitul pe profit sau unul dintre impozitele menționate în anexa I partea B, stabilite de fiecare stat membru.
în acest context, luând în considerare prevederile fiscale naționale în vigoare potrivit cărora o persoană juridică română are obligația de a plăti, fie impozit pe profit, fie impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau impozit specific unor activități, Comisia Europeană a evidențiat ca fiind neconform modul de transpunere a art. 2 din respectiva directivă. în măsura în care nu se instituie măsuri fiscale de conformare, această situație poate declanșa o acțiune împotriva României în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru (procedura de infringement).
Pentru evitarea unei asemenea proceduri, se impune completarea referințelor din cadrul art. 24 din Codul fiscal, cu o trimitere și la impozitele care substituie impozitul pe profit, în cazul persoanelor juridice române, și în mod corelativ, cu o trimitere pentru persoanele juridice străine, societăți-mamă sau filiale, după caz, care plătesc potrivit legislației fiscale a unui stat membru UE un alt impozit care substituie unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 2, parte integrantă a titlului II din Codul fiscal.
1.3.Regimul fiscal al ajustărilor pentru deprecierea creanțelor
în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, ajustările pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt deductibile în limita unui procent de 30% din valoarea acestora, dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.
Prin Legea nr. 296/2020, prevederile mai sus menționate au fost modificate în sensul deducerii integrale a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, măsură aplicabilă începând cu data de 1 ianuarie 2021. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, aplicarea acestei măsuri a fost amânată, ca urmare a impactului bugetar, urmând să intre în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2022.
Luând în considerare solicitarea mediului de afaceri de
susținere a fluxurilor financiare în contextul creșterii volumului creanțelor neîncasate ca urmare a efectelor negative ale pandemiei de COVID-19, dar și pentru diminuarea impactului bugetar este necesară modificarea prevederilor respective.

1.4. Eșalonarea impozitului pe profit reglementată de art. 40^3

din Codul fiscal
Prevederile art. 403 din Codul fiscal transpun prevederile art. 5 „Impozitarea la ieșire” din cadrul Directivei 2016/1164/UE a Consiliului de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne, referitoare la regimul fiscal aplicabil transferurilor de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent, pentru care România pierde dreptul de impozitare. Astfel, prin dispozițiile menționate, pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, se reglementează obligația plății impozitului asupra diferenței dintre valoarea de piață a activelor transferate într-o perioadă impozabilă și valoarea lor fiscală. Totodată, aceste prevederi stabilesc, pentru situațiile expres reglementate de Directiva 2016/1164/UE, și dreptul contribuabilului de eșalonare la plată a acestei obligații fiscale, pe parcursul a cinci ani, dacă sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute de capitolul IV "înlesniri la plată" de la titlul VII "Colectarea creanțelor fiscale" din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, denumită în continuare Codul de procedură fiscală.
în cadrul procesului de evaluare a modului în care prevederile art. 5 din Directiva 2016/1164/UE au fost transpuse și integrate în legislația națională, Comisia Europeană a solicitat transmiterea de informații suplimentare în legătură cu dispozițiilor alin. (3) și alin. (4) lit. d) și e), din perspectiva aspectelor de procedură fiscală, fiind astfel vizate anumite situații care impun întreruperea eșalonării acestei obligații fiscale, în special din perspectiva garanțiilor și a dobânzilor stabilite, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, precum și aplicarea regulilor naționale care impun întreruperea eșalonării la plată: faliment, lichidare, neonorarea obligațiilor de plată a tranșelor de eșalonare sau neremedierea într-un termen rezonabil a acestei situații de neplată. în opinia Comisiei Europene, modalitatea de redactare utilizată prin trimiterea la prevederile naționale care reglementează înlesnirile la plată, respectiv aplicarea cadrului general prevăzut de Codul de procedură fiscală, ar putea să nu răspundă reglementărilor procedural-fiscale avute în vedere de Directiva 2016/1164/UE. Menționăm faptul că, pentru aceste aspecte este înregistrată Cauza 2020/0106 - Punere în întârziere.
Astfel, luând în considerare opinia Comisiei Europene, pentru a se exclude orice eventuală îndoială asupra acurateței transpunerii respectivelor prevederi în legislația fiscală națională și, implicit, pentru preîntâmpinarea declanșării procedurii de infringement, este necesară, în acest context, revizuirea actualelor d 403 din Codul fiscal pentru a se asigura o deplină viziunea Comisiei Europene privind cerințele art. 5 (4) lit. d) și e) dini Directiva 2016/1164/UE.

Regimul fiscal al dividendelor plătite între persoane juridice române
Potrivit regulilor în vigoare, în cazul în care dividendele distribuite nu sunt plătite până la sfârșitul anului în care se aprobă situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor celui în care s-au aprobat situațiile financiare anuale.
Din practică, mediul de afaceri a semnalat situații în care distribuirea dividendelor se face în anii următori celui în care este realizat profitul curent, fără legătură cu aprobarea situațiilor financiare ale anului respectiv. Un astfel de caz este următorul:
în anul 2020, unei societăți îi sunt aprobate situațiile financiare ale anului 2019, profitul curent rămânând nedistribuit, fiind astfel reportat, conform hotărârii acționarilor, în exercițiile următoare. Acționarii hotărăsc distribuirea profitului anului 2019 în luna noiembrie 2021.
Pentru asigurarea unui tratament fiscal egal, prin cuprinderea în sfera de reglementare a impozitului pe dividende a tuturor situațiilor de distribuire a acestora, considerăm necesară modificarea referinței la anul aprobării situațiilor financiare anuale.
1.6. Reguli specifice
1.6.1. Reguli specifice pentru efectuarea plății anticipate aferentă trimestrului I din anul fiscal, pentru contribuabilii care aplică art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative
în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020, pentru contribuabilii care beneficiază de reduceri ale impozitului pe profit anual, termenul pentru depunerea declarației anuale privind impozitul pe profit și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal este până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, iar pentru contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin. (5) din Codul fiscal până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat. Termenul de declarare și plată de la 25 iunie/25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, reprezintă o excepție de la termenul standard de declarare și plată care este 25 martie/25 a celei de-a treia luni de la închiderea anului fiscal modificat.
în același timp, contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, determină aceste plăți anticipate pe baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent, pentru trimestrul I trebuie efectuată până la data de 25 aprilie în anul pentru care se datorează impozitul pe profit.

De asemenea, potrivit art. 41 alin. (10) din Codul fiscal, contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, și care la sfârșitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscală, respectiv nu au datorat impozit pe profit anual, efectuează plăți anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata anticipată.
Din coroborarea acestor termene de plată rezultă faptul că, în situațiile menționate mai sus, contribuabilii care beneficiază de reduceri ale impozitului pe profit anual ca urmare a aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020, la data primului termen de plată aferent trimestrului I nu vor avea definitivat rezultatul fiscal al anului precedent.
In acest context, se impune ca plata anticipată aferentă primului trimestru să se calculeze pe baza altor date de referință.
1.6.2. Reguli specifice cu privire la determinarea impozitului pe profit pentru contribuabilii care intră sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020
Potrivit art. I alin. (12) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020, pentru plătitorii de impozit pe profit, procentul aferent reducerii de impozit se aplică la impozitul pe profit anual al anului în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1), iar valoarea reducerii rezultate se scade din acesta. în sensul respectivei litere, impozitul pe profit anual reprezintă impozitul pe profit după scăderea creditului fiscal extern, impozitului pe profit scutit sau redus, a sumelor reprezentând sponsorizare și/sau mecenat, burse private, în limita prevăzută de lege, precum și a costului de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscal.
Ulterior publicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020, prin Legea nr. 239/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în cadrul art. 25 alin. (4) lit. il) și i2) a fost instituit mecanismul potrivit căruia, pentru determinarea impozitului pe profit, cheltuielile cu educația timpurie efectuate de contribuabili sunt cheltuieli nedeductibile, dar aceste sume se scad din impozitul de profit, mecanism aplicabil până la data de 31 martie 2021.
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2021 privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal, aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. lit. i1) și i2) din Codul fiscal, a fost suspendată pe perioada 1 aprilie 2021- 31 decembrie 2021 inclusiv.
Prin urmare, în aplicarea prevederilor Ordonanței de ufgență a Guvernului nr. 153/2020, având în vedere faptul că în cadrul art. I alin. (12) lit. a) sunt menționate sumele care se scad din impozitul pe profit, pentru determinarea impozitului asupra căruia se aplică procentul de reducere prevăzut de acest act normativ, este necesară introducerea unor prevederi prin care să se menționeze faptul că, sumele respective se completează și cu “Alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare”.
2. Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii
2.1. Contribuabilii care într-un an fiscal au realizat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de peste 5 camere din locuințe proprietate personală, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, determină, începând cu anul fiscal următor, venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate. Metoda de determinare a venitului net anual se aplică în anii fiscali următori indiferent de numărul de camere închiriate, inclusiv în cazul în care contribuabilii închiriază în scop turistic un număr mai mic de 5 camere.
Reglementările în vigoare nu stabilesc posibilitatea revenirii la sistemul simplificat de determinare a venitului net anual în cazul în care, contribuabilii închiriază în scop turistic un număr mai mic de 5 camere sau, pentru o perioadă de timp, persoanele fizice respective nu au mai realizat venituri din închiriere în scop turistic și reîncep să obțină astfel de venituri.
2.2. în conformitate cu prevederile fiscale în vigoare, veniturile sub formă de dividende se impun cu o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final. Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice. Termenul de plată pentru impozitul datorat în cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, este stabilit până la data de 25 ianuarie, inclusiv, a anului următor. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.
Având în vedere faptul că dividendele pot fi distribuite și ulterior aprobării situațiilor financiare anuale, se impune ca în legislația fiscală să se stabilească termenul de plată astfel încât acesta să fie aplicabil tuturor dividendelor distribuite, în cursul anului, dar care nu au fost plătite până la sfârșitul anului.
2.3. în prezent, venitul din activități agricole se stabilește pe bază de normă de venit calculat pe unitatea de suprafață (ha)/cap de animal/familie de albine pentru categoriile de produse vegetale și animalele prevăzute la art. 105 alin. (2) din Codul fiscal.
Totodată, potrivit reglementărilor în vigoare, în cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu soiuri de plante pentru producția destinată furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit și a celor prevăzute la art. 105 alin.(2) din Codul fiscal, nu generează venit impozabil. Reglementările actuale nu includ în veniturile din activități agricole stabilite pe baza normelor de venit, soiurile de plante necesare pentru furajarea animalelor deținute de contribuabili, astfel încât să existe o corelare între prevederile art. 105 alin.(2) din Codului fiscal cu reglementările specifice din domeniu. Potrivit prevederilor actuale, contribuabilul care desfășoară o activitate agricolă prevăzută la art. 103 alin. (1) pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit are obligația de a depune anual, pentru veniturile anului în curs, declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice la organul fiscal competent, până la data de 25 mai, inclusiv a anului de realizare a venitului. Impozitul pe venitul din activități agricole se calculează de contribuabil prin aplicarea unei cote de 10% asupra venitului net anual din activități agricole, impozitul fiind final.
2.4. Prevederile actuale nu stabilesc reglementări distincte privind modalitatea de determinare a impozitului datorat pentru veniturile realizate obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei. Pentru evitarea aplicării unui tratament fiscal neunitar este necesară stabilirea modului de determinare a impozitului datorat pentru această categorie de venituri.
2.5. Potrivit prevederilor actuale, Codul fiscal nu reglementează posibilitatea contribuabililor de a depune formularul 230"Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat” la entitățile nonprofit/unitățile de cult, beneficiare a sumelor respective și transmiterea ulterior de către acestea la organul fiscal competent, pe baza unui borderou centralizator. In prezent, această prevedere se regăsește în Circulara ministrului finanțelor nr. 888/2018.
2.6. în prezent nu este reglementată posibilitatea angajatorului rezident de a opta pentru calculul, reținerea și plata contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii în cazul persoanelor fizice care obțin venituri de natură salarială reprezentând avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români, în mod similar cu reglementările ce vizează impozitul pe venit.
2.7. Alte corelări/clarificări de natură tehnică.

în prezent, Codul fiscal reglementează regimul fiscal al dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor sau asociaților până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, caz în care impozitul pe dividende se declară și se plătește până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, după caz.
3.2. Regimul fiscal al dividendelor plătite persoanelor juridice străine din statele membre ale Uniunii Europene
în prezent, sunt scutite de impozit veniturile din dividende obținute din România de persoanele rezidente în state din Uniunea Europeană cu condiția ca deținerea în capitalul persoanei juridice române să fie de 10% pe o perioadă de un an, să aibă una dintre formele de organizare prevăzute în anexa nr. 1 la titlul II "Impozitul pe profit” din Codul fiscal și să plătească în conformitate cu legislația fiscală a statului membru, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 2 la titlul II "Impozitul pe profit” din Codul fiscal sau un impozit similar impozitului pe profit reglementat de titlul II "Impozitul pe profit” din Codul fiscal. Aceleași condiții îndeplinite de beneficiarul efectiv al dividendelor, în ceea ce privește forma de organizare a societăților prevăzute în Codul fiscal cât și faptul că plătește impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II "Impozitul pe profit” din Codul fiscal, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, trebuie îndeplinite și de persoana juridică rezidentă care plătește dividendul.
3.3. Regimul fiscal al dividendelor plătite persoanelor juridice străine statele SEE: Liechtenstein, Islanda și Norvegia
în prezent, pentru dividendele plătite de către persoana juridică rezidentă către acționarul său rezident într-unul din statele Spațiului Economic European, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei sunt aplicabile prevederile convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu Islanda și Regatul Norvegiei, respectiv a Codului fiscal în cazul Principatului Liechtenstein, fără a beneficia de prevederile articolului 56 din Tratatul CE și ale articolului 40 din Acordul privind Spațiul Economic European, referitor la libera circulație a capitalului. Aceste dividende sunt supuse unui tratament mai puțin favorabil decât plățile de dividende efectuate între rezidenții români.
3.4. Reguli privind certificatele de rezidență depuse on-line
în prezent, Codul fiscal prevede ca certificatele de rezidență fiscală depuse la organul fiscal competent pentru aplicarea prevederilor convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state sunt acceptate în original sau în copie conformă cu originalul.

3.5. Reguli privind declarația informativă pentru veniturile cu regim de reținere la sursă a impozitului
în prezent, Codul fiscal prevede că declarația informativă privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit nerezident se depune de către plătitorul de venituri cu regim de reținere la sursă a impozitelor.
4. Taxa pe valoarea adăugată
4.1. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 22712015 privind Codul fiscal, au fost introduse noțiunile „vânzări intracomunitare de bunuri la distanță”, respectiv „vânzări la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe ”, în contextul noilor reguli privind TVA în domeniul comerțului electronic;
4.2. Potrivit actualelor prevederi, sunt scutite de TVA în anumite condiții importurile de bunuri efectuate de către Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Banca Centrală Europeană sau Banca Europeană de Investiții ori organismele înființate de Uniunea Europeană cărora li se aplică Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și livrările de bunuri și prestările de servicii către aceste entități. Aceste scutiri sunt limitate la achizițiile efectuate în scopul utilizării oficiale și nu se extind la situațiile în care bunurile și serviciile sunt achiziționate de organisme ale Uniunii Europene pentru a răspunde la situația de urgență creată de pandemia de COVID-19, în special atunci când acestea urmează să fie puse gratuit la dispoziția statelor membre sau unor părți terțe, cum ar fi autorități sau instituții naționale.
4.3. Pentru operațiunile impozabile efectuate în condițiile Regimului special pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, pentru livrările de bunuri interne efectuate de interfețele electronice care facilitează aceste livrări și pentru serviciile prestate de persoane impozabile stabilite în Uniunea Europeană, dar nu în statul membru de consum (regimul UE), prevăzut la art. 315 din Codul fiscal, persoana impozabilă utilizează doar codul de înregistrare în scopuri de TVA alocat de statul membru de înregistrare.
în prezent, în cazul în care România este statul membru de înregistrare, codul de înregistrare utilizat de persoana impozabilă este cel care i-a fost atribuit conform art. 316 din Codul fiscal.
Persoanele impozabile care au sediul activității economice în, România și care aplică regimul special de scutire pentru întreprinderi mici prevăzut la art. 310 din Codul fiscal având o cifră de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic inferioară.
plafonului de scutire de 300.000 lei, se înregistrează în scopuri de TVA, conform art. 317 din Codul fiscal, dacă sunt implicate în anumite operațiuni intracomunitare cu bunuri/servicii. Pentru a putea aplica regimul UE, prevăzut la art. 315 din Codul fiscal, aceste persoane trebuie să opteze pentru înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, ceea ce le determină practic să renunțe la aplicarea regimului special de scutire pentru întreprinderi mici, deși au o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire.
Persoanele impozabile cu sediul activității economice în afara României, stabilite în România printr-un sediu fix, care nu sunt înregistrate și nici nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal nu au posibilitatea aplicării regimului UE, prevăzut la art. 315 din Codul fiscal.
La data de 15 iulie 2021, Comisia Europeană a comunicat autorităților române scrisoarea de punere în întârziere în Cauza 2020/4142, având ca obiect excluderea anumitor persoane impozabile de la aplicarea regimului special al ghișeului unic pentru TVA (regimul UE).
5. Impozite și taxe locale
5.1. Nu se datorează impozit pe clădiri/teren, pentru clădirile folosite ca domiciliu și terenurile aferente acestor clădiri și/sau alte clădiri/terenuri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. a) - c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare.
5.2. Nu se datorează impozit pe clădiri/teren pentru clădirile folosite ca domiciliu și terenurile aferente acestor clădiri, aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății către copiii acestor categorii de beneficiari.
De asemenea, pentru categoriile de persoane menționate mai sus, nu se datorează impozit pe mijloace de transport, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului.

5.3 În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea:
a) impozitului calculat pentru surafața folosită în scop rezidențial conform art. 457;
b) impozitului determinat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial, indicată prin declarație pe propria răspundere, și cu condiția ca cheltuielile cu utilitățile să nu fie înregistrate în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică, prin aplicarea cotei stabilite conform art. 458 asupra valorii impozabile stabilite conform art. 457, fără a fi necesară stabilirea valorii prin depunerea documentelor prevăzute la art. 458 alin. (1).
5.4. Sunt scutite de drept, de la plata impozitului pe mijloacele de transport mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului.
5.5. La momentul actual, în Codul fiscal nu este prevăzută situația ca actul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport să poată fi întocmit în formă electronică și semnat cu semnătură electronică calificată.
5.6. Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor.

ll. în cazul proiectelor de acte normative care transpun legislație comunitară sau creează cadrul pentru aplicarea directă a
acesteia, se vor specifica doar actele comunitare în cauză, însoțite de elementele de identificare ale acestora

Prevederile art. 5 alin. (3) și alin. (4) lit. d) și e) din Directiva 2016/1164/UE a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 19 iulie 2016.
2. Prevederile art. 2 lit. a) pct. (iii) din Directiva 2011/96/UE a Consiliului din 30 noiembrie 2011 privind regimul fiscal comun care se aplică societăților-mamă și filialelor acestora din diferite state membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 29 decembrie 2011.
3. Prevederile Directivei (UE) 2021/1159 a Consiliului din 13 iulie 2021 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește scutirile temporare aplicate importurilor și anumitor livrări de bunuri sau prestări de servicii, ca răspuns la pandemia de COVID-19.
4. îndeplinirea obligațiilor ce revin României cu privire la transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, în contextul comunicării de către Comisia Europeană a scrisorii de punere în întârziere în Cauza 2020/4142, având ca obiec excluderea anumitor persoane impozabile de la aplicarea regimului special al ghișeului unic pentru TVA.

1.1. Reguli pentru începerea perioadei impozabile în cazul persoanei juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective
întrucât persoana juridică străină rezidentă în România potrivit locului conducerii efective are obligația să se înregistreze la organul fiscal central competent, potrivit declarației de înregistrare fiscală în România în termen de 30 zile de la data la care a fost notificat că este persoană rezidentă în România, se propune evidențierea începerii perioadei impozabile cu această dată.
1.2. Regimul fiscal al dividendelor primite de persoane juridice române din statele membre ale Uniunii Europene
Pentru conformarea cu dispozițiile Directivei 2011/96/UE, se propune completarea art. 24 din Codul fiscal, respectiv completarea prevederilor alin. (1) lit. a) pct. 2 și lit. b) pct. 3, precum și a celor de la alin. (5) lit. b), cu dispoziții referitoare la „un alt impozit care substituie impozitul pe profit”, în ceea ce privește condiția privind impozitul plătit în România de către societatea română care primește dividende din alte state membre ale UE, condiție care trebuie îndeplinită pentru asigurarea neimpozitării acestor venituri.
1.3. Regimul fiscal al ajustărilor pentru creanțe neîncasate
Se propune abrogarea modificării privind deducerea integrală a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, adusă prin Legea nr. 296/2020, începând cu data de 1 ianuarie 2022, pentru diminuarea impactului bugetar.
Totodată, având în vedere creșterea volumului creanțelor neîncasate ca urmare a efectelor negative ale pandemiei de COVID-19, se propune majorarea limitei de deducere a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor de la 30% la 50%, începând cu data de 1 ianuarie 2022.
1.4. Eșalonarea impozitului pe profit reglementată de art. 403 din Codul fiscal
Se propune reformularea prevederilor actuale ale art. 403 din Codul fiscal pentru asigurarea dreptului de eșalonare a obligației fiscale și o transpunere conformă cu viziunea dreptului UE în ceea ce privește regimul aplicabil eșalonării la plată pentru impozitul pe profit datorat în cazul transferurilor de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent, pentru care România pierde dreptul de impozitare.
Astfel, pentru situația în care, la acordarea eșalonariida. plată, există un risc real și demonstrabil de nerecuperare a creanței bugetare, în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării către organul fiscal a acordului de principiu, se reglementează:
- obligația contribuabilului de a constitui o garanție, cu respectarea prevederilor art. 193 din Codul de procedură fiscală; nu se solicită garanție în cazul contribuabililor pentru care poate fi atrasă răspunderea solidară potrivit dispozițiilor art. 4210 din Codul fiscal.
- definirea sintagmei „risc real și demonstrabil de nerecuperare a creanței bugetare”, reprezentat de existența în evidența fiscală a contribuabilului, la data depunerii declarației conținând impozitul pe profit reglementat la art. 403 din Codul fiscal, a unor obligații bugetare restante cu o vechime mai mare de 90 de zile și/sau cu o valoare totală mai mare de 20.000 lei, inclusiv impozitul respectiv.
Se reglementează, totodată, perceperea de dobânzi, pe perioada derulării eșalonării la plată o impozitului reglementat de art. 403 din Codul fiscal, în corelație cu cuantumul prevăzut la art. 197 din Codul de procedură fiscală.
De asemenea, conform prevederilor incidente din Directiva 2016/1164/UE se introduc dispoziții referitoare la anumite situații specifice în care se poate afla un contribuabil beneficiar al dreptului de eșalonare a obligației aferente ”impozitării la ieșire”, iar eșalonarea acordată trebuie întreruptă imediat și datoria fiscală recuperată, dacă:
- contribuabilul intră în faliment sau face obiectul unei proceduri de lichidare, potrivit prevederilor legale în vigoare;
- contribuabilul nu achită obligația de plată a ratei de eșalonare în cuantumul și la termenele de plată din graficul de eșalonare. Se reglementează, având în vedere prevederile Directivei 2016/1164/UE și situația în care eșalonarea la plată nu se pierde, respectiv pentru cazul în care rata de eșalonare se achită într-un termen de cel mult 90 de zile de la termenul de plată al acesteia, conform graficului de eșalonare.
1.5. Regimul fiscal al dividendelor plătite între persoane juridice române
Se propune modificarea prevederilor referitoare la impozitarea dividendelor distribuite și neplătite până la sfârșitul anului respectiv, în sensul cuprinderii în sfera de reglementare a impozitului pe dividende a tuturor situațiilor de distribuire, prin referință la dividendele distribuite, potrivit legii, care nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora.
1.6. Reguli specifice
1.6.1. Reguli specifice pentru efectuarea plății anticipate aferente trimestrului I din anul fiscal, pentru contribuabilii care aplică art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020
Pentru contribuabilii care declarară și plătessc impozitul profit anual, cu plăți anticipate, și care intră sub incidența prevederilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020, cu modificările ulterioare, se propune efectuarea plății anticipate, pentru trimestrul I al fiecărui an fiscal/an fiscal modificat, la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului I. Această regulă este aplicabilă și pentru contribuabilii care sunt în al doilea an al perioadei obligatorii prevăzute la art. 41 alin. (3). Aplicarea regulii de calcul a plății anticipate pentru trimestrul I începe cu anul fiscal 2022, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2022, și se încheie cu anul fiscal 2026, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2026, după caz.
1.6.2. Reguli specifice cu privire la determinarea impozitului pe profit pentru contribuabilii care intră sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020
Se propune introducerea unor prevederi referitoare la determinarea impozitului pe profit asupra căruia se aplică procentul de reducere prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020, în sensul că sumele care se scad din impozit se completează și cu “Alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare”.
2. Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii
2.1. In cazul contribuabililor care într-un an fiscal au realizat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de peste 5 camere, situate în locuințe proprietate personală, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, se propune ca obligația de a determina venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68 și de a completa Registrul de evidență fiscală, să fie instituită pentru anul fiscal următor.
Astfel, modul de determinare a venitului net (normă de venit sau sistem real) se stabilește pentru anul următor, în funcție de numărul de camere închiriate în scop turistic în cursul anului fiscal de realizare a venitului.
2.2. Se propune modificarea dispozițiilor cu privire la regimul fiscal stabilit în cazul dividendelor distribuite persoanelor fizice, astfel încât prevederile referitoare la dividendele distribuite dar care nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, să fie aplicate tuturor dividendelor distribuite și neplătite, respectiv termenul de plată este până la data de 25 ianuarie, inclusiv, a anului următor celui în care s-a aprobat distribuirea acestora.
Astfel, modificarea reglementărilor vizează situațiile în care dividendele/câștigurile obținute ca urmare a deținerii de titluri de participare, au fost distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor/asociaților/investitorilor până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/câștig să se plătească până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor distribuirii.
2.3. Se propune completarea prevederilor art.105 alin.(2) din Codul fiscal și cu alte produse vegetale cuprinse în grupele pentru care venitul se stabilește pe baza normelor de venit.
Măsura a avut în vedere solicitările formulate de către persoane fizice care obțin venituri dintr-o activitate agricolă și ale unor asociații din domeniul agricol, precum și discuțiile purtate cu reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în cadrul întâlnirilor de lucru, care au vizat includerea în veniturile din activități agricole stabilite pe baza normelor de venit a unor soiuri de plante necesare pentru furajarea animalelor deținute de contribuabili (cu titlu de exemplu: lucemă, triticale).
2.4. Clarificarea modalității de determinare a impozitului datorat în cazul veniturilor din jocuri de noroc obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei. Impozitul se determină prin aplicarea baremului de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 667,5 lei, reprezentând impozitul determinat prin aplicarea cotei de 1% asupra plafonului de 66.750 lei.
2.5. Se propune reglementarea la nivelul legislației primare, a posibilității depunerii de către contribuabil a formularului 230 "Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat" la entitățile nonprofit/unitățile de cult. Entitatea nonprofit/unitatea de cult are obligația de a transmite, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, la organul fiscal competent un formular prin care centralizează cererile primite de la contribuabili în conformitate cu procedura stabilită prin ordin al președintelui A.N.A.F.
2.6. Se propune reglementarea posibilității angajatorului rezident fiscal român sau angajatorului care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, de a opta pentru calculul, reținerea și plata contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii în cazul persoanelor fizice care obțin venituri de natură salarială reprezentând avantaje în bani și/sau îmi natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscal români.
Propunerea are vedere situații în care persoana fizică obține venituri de natură salarială reprezentând avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români și are un angajator rezident sau nerezident care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte. în aceste cazuri, angajatorul rezident sau angajatorul care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale poate opta pentru calculul, reținerea și plata contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii.
Măsura propusă asigură o corelare cu prevederile ce vizează impozitul pe venit și, totodată, o raportare mai facilă și rapidă din partea angajatorului (în cazul acordării unui avantaj către angajat de către un terț nerezident fiscal român) care ar putea declara prin opțiune respectivele sume.
2.7. Corelări/clarificări de natură tehnică și dispoziții tranzitorii:
- la art.62 lit. m) din Codul fiscal se propune înlocuirea sintagmei “aurului financiar” cu sintagma „aurului de investiții”, în vederea corelării cu art.94 din Codul fiscal;
- la art.84 alin (10) și (11) se propune modificarea textului în vederea clarificării posibilității de opțiune pentru determinarea venitului net din cedarea folosinței bunurilor în sistem real și corelarea trimiterii de la alin. (10) cu prevederile reglementate la alin (3);
- la art.96 alin.(3) din Codul fiscal se propune completarea textului în sensul:
• includerii administratorilor de fonduri de investiții alternative în categoria entităților cu obligații prevăzute la acest articol;
• clarificării privind obligațiile fiscale ale intermediarilor, societăților de administrare a investițiilor, societăților de investiții autoadministrare precum și a administratorilor de fonduri de investiții alternative de a depune anual, declarația informativă privind totalul câștigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil, atât pentru veniturile obținute din România cât și pentru cele obținute din străinătate;
- clarificări privind obligația contribuabililor de a depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, în cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. k1) din Codul fiscal pentru care stabilirea venitului impozabil se determină ca diferență între venituri și cheltuieli în baza documentelor justificative. Impozitul calculat și reținut reprezintă plată anticipată în contul impozitului anual datorat;
- la art.1231 din Codul fiscal se propune clarificări modului de utilizare a sumelor primite din impozitul pe venit de către entitățile nonprofit/unitățile de cult care desfășoară activități nonprofit, respectiv ca aceste sume să fie folosite în acest scop;
- corelarea prevederilor art.216-220 din Codul fiscal cu prevederile art.1352 din Codul fiscal în ceea ce privește baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii în cazul contribuabililor care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor și/sau din activități independente, atât în România, cât și pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene pentru care autoritățile competente ale acestor state sau organismele desemnate ale acestor autorități stabilesc că, pentru veniturile realizate în afara României, legislația aplicabilă în domeniul contribuțiilor sociale obligatorii este cea din România;
- alte corelări/clarificări tehnice.
3. Impozit pe veniturile nerezidenților
3.1. Regimul fiscal al dividendelor distribuite și neplătite persoanelor nerezidente
Se clarifică regimul fiscal al dividendelor distribuite trimestrial dar care nu sunt plătite până la sfârșitul anului în care sunt distribuite. Astfel, pentru dividendele distribuite trimestrial cât și pentru cele distribuite după aprobarea situațiilor financiare anuale, dar care nu au fost plătite acționarilor sau asociaților până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende se declară și se plătește până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor, după caz.
3.2. Regimul fiscal al dividendelor plătite persoanelor juridice străine din statele membre ale Uniunii Europene
Completarea transpunerii Directivei Consiliului 2011/96/UE privind sistemul comun de impozitare aplicabil societăților-mamă și filialelor din diferite State Membre prin inserarea scutirii de impozit a dividendelor plătite de către persoana juridică rezidentă către acționarul său nerezident, în cazul în care atât persoana nerezidentă cât și persoana juridică rezidentă sunt supuse impozitului pe profit, sau unui substitut al acestuia.
3.3. Regimul fiscal al dividendelor plătite persoanelor juridice străine statele SEE: Liechtenstein, Islanda și Norvegia
Pentru evitarea procedurii de infringement în relația cu statele Spațiului Economic European, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, se va asigura același tratament fiscal dividendelor plătite de o persoană juridică rezidentă în România unei persoane juridice rezidente în Island, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei cu cel aplicabil dividendelor
plătite între persoane juridice rezidente române potrivit art.43 din Codul fiscal. Statele membre ale Spațiului Economic European, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei trebuie să beneficieze de articolul 56 CE și articolul 40 din Acordul privind SEE, referitor la libera circulație a capitalului.
3.4. Reguli privind certificatele de rezidență depuse on-line
Completarea cadrului legal cu prevederea potrivit căreia certificatele de rezidență fiscală depuse prin Spațiul Privat Virtual să poată fi acceptate în copie conformă cu originalul întrucât prin Spațiul Privat Virtual nu pot fi transmise originalele certificatelor de rezidență sau copiile legalizate ale acestora.
3.5. Clarificări privind modalitatea de elaborare a notificărilor pentru îndeplinirea condițiilor de rezidență de către persoanele fizice la sosire, respectiv la plecare în/din România și a notificării privind îndeplinirea condițiilor de rezidență de către persoana juridică străină.
3.6. Reguli privind declarația informativă pentru veniturile cu regim de reținere la sursă a impozitului
Clarificare tehnică în ceea ce privește faptul că declarația informativă se depune și de către plătitorul de venituri cu regim de reținere la sursă a impozitelor, atunci când impozitul datorat de nerezident este suportat de către plătitorul de venit.
4. Taxa pe valoarea adăugată
4.1. Clarificarea noțiunilor „vânzări intracomunitare de bunuri la distanță ” și, respectiv, „ vânzări la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe”, în contextul aplicării în practică a noilor reguli privind TVA în domeniul comerțului electronic;
4.2.Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2021/1159 a Consiliului din 13 iulie 2021 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește scutirile temporare aplicate importurilor și anumitor livrări de bunuri sau prestări de servicii, ca răspuns la pandemia de COV1D-19, prin introducerea unor scutiri de TVA pentru importurile de bunuri efectuate de către Comisia Europeană, organismele și agențiile UE instituite în temeiul dreptului Uniunii Europene și pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate către acestea, atunci când Comisia Europeană sau oricare astfel de agenție sau organism achiziționează aceste bunuri sau servicii în vederea îndeplinirii unui mandat conferit prin dreptul Uniunii Europene pentru a combate pandemia de COVID-19. Aceste scutiri se aplică pentru importurile, livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate începând cu 1 ianuarie 2021. Normele privind aplicare scutirilor de TVA se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor.
4.3. în vederea îndeplinirii obligațiilor ce revin României în calitate de stat membru UE și a evitării emiterii de către Comisia Europeană a unui aviz motivat în conformitate cu prevederile art. 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în contextul în care, la data de 15 iulie 2021, Comisia Europeană a comunicat autorităților române scrisoarea de punere în întârziere în Cauza‘2020/4142, având ca obiect excluderea anumitor persoane impozabile de la aplicarea regimului special al ghișeului unic pentru TVA (regimul UE), se propune:
- modificarea și completarea art. 315 alin. (4) din Codul fiscal, prin adăugarea referirii la codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit conform art. 317 din Codul fiscal, dându-se astfel posibilitatea persoanelor impozabile care au sediul activității economice în România de a aplica regimul UE fără a renunța la aplicarea regimului special de scutire pentru întreprinderile mici;
- modificarea și completarea corespunzătoare a art. 316 și, respectiv, a art. 317 din Codul fiscal, prin introducerea unor prevederi potrivit cărora:
J persoanele impozabile care au sediul activității economice în afara României, dar care sunt stabilite în România printr-un sediu fix, care nu sunt înregistrate și nici nu au obligația înregistrării în scopuri de TVA, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal dacă optează pentru aplicarea regimului UE;
J persoanele impozabile care au sediul activității economice în România, dacă nu sunt înregistrate și nu au obligația înregistrării conform art. 316 din Codul fiscal, pot solicita să se înregistreze conform art. 317 din Codul fiscal în cazul în care optează pentru aplicarea regimului UE;
- corelarea altor prevederi legale cu modificările sus menționate.
5. Impozite și taxe locale
5.1. Se propune scutirea de la plata impozitului pe clădiri/teren pentru clădirile folosite ca domiciliu și terenurile aferente acestor clădiri, aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor din cadrul Ministerului de Interne , și Ministerului Apărării Naționale care au participat efectiv la acțiuni militare, misiuni și operații prevăzute la art. 2 lit. c)-f) și j) din Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului roman și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat, urmare abrogării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006.
5.2. Se propune corelarea cu prevederile Decretului Lege 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare, în sensul acordării scutirii de la plata impozitului pe clădiri/teren pentru clădirile folosite ca domiciliu și terenurile aferente acestor clădiri, aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 și 5 alin. (1) - (3) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă și în cazul transferului proprietății către copiii acestor categorii de beneficiari.
De asemenea, pentru aceleași categorii de persoane menționate mai sus se propune acordarea scutirii de la plata impozitului pe mijloacele de transport, pentru un singur mijloc de transport la alegerea acestora.
5.3. Se propune simplificarea modului de calcul al impozitului pe clădiri în cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, în sensul eliminării condiției actuale referitoare la deducerea cheltuielilor cu utilitățile. Actuala prevedere legală a creat dificultăți pentru organele fiscale locale la calculul impozitului pentru această categorie de clădiri, cauzate de modul de delimitare a suprafețelor pentru care se deduc aceste cheltuieli, existența contractelor cu furnizorii de utilități pentru suprafețele destinate activităților economice, calculul diferit al impozitului pentru suprafețe cu aceeași destinație, în funcție de deducerea sau nededucerea cheltuielilor cu utilitățile.
5.4. Se propune creșterea autonomiei locale, în sensul acordării competenței autorităților publice locale de a hotărî acordarea scutirii de la plata impozitului pe mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului.
5.5. Având în vedere prevederile art.5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice se propune, opțiunea ca actul de înstrăinare-dobândire a mijloacelor/de transport încheiat între persoane care au domiciliul fiscal în România sau încheiat între persoane cu domiciliul fiscal în România și persoane care nu au domiciliul fiscal în România, să poată fi încheiat și în formă electronică și semnat cu semnătură electronică calificată. De asemenea, se propune ca acesta să fie comunicat electronic în vederea radierii/înregistrării/înmatriculării mijlocului de transport de către persoana care înstrăinează, de către persoana care dobândește sau de către persoana împuternicită, după caz, autorităților implicate. Pentru aplicarea prevederilor nou introduse, organele fiscale locale vor avea în vedere reglementările de la pct. 101 din titlul IX "Impozite și taxe locale" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 și ale Ordinului ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, al ministrului finanțelor publice și al ministrului afacerilor interne nr. 1069/1578/114/2016 pentru aplicarea pct. 101 din titlul IX "Impozite și taxe locale" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016.
5.6. Se propune clarificarea modului de calcul al impozitului pe spectacole, în sensul precizării că, acesta se calculează prin aplicarea unei cote la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor, exclusiv TVA.

(...)

2. Impactul asupra mediului de afaceri

în domeniul impozitului pe profit, reformularea prevederilor art. 403 din Codul fiscal asigură un impact favorabil asupra mediului de afaceri prin clarificarea aplicării mecanismului de eșalonare la plată a impozitului în cazul transferurilor de active, de rezidență fiscală și/sau de activitate economică desfășurată printr-un sediu permanent, pentru care România pierde dreptul de impozitare, mecanism conform cu prevederile art. 5 ”Impozitarea la ieșire” din cadrul Directivei 2016/1164/UE. Prin această măsură se asigură corelarea lichidităților financiare ale contribuabililor care datorează acest impozit cu menținerea unui nivel optim de colectare a creanțelor bugetare în cadrul perioadei de timp prevăzute de directivă și totodată
stimularea conformării voluntare.
Din perspectiva legislației în domeniul TVA, impactul asupra mediului de afaceri este favorabil, având în vedere aspecte precum:
- reducerea dificultăților de aplicare a anumitor prevederi referitoare la noile reguli privind TVA în domeniul comerțului electronic;
- contracararea consecințelor pandemiei de COVID-19, în condițiile aplicării scutirilor prevăzute de Directiva (UE) 2021/1159;
- facilitarea posibilității anumitor categorii de persoane impozabile de a aplica regimul UE.

21. Impactul asupra sarcinilor administrative

Din punct de vedere al legislației în domeniul TVA, impactul asupra sarcinilor administrative este favorabil, având în vedere aspecte precum: - reducerea dificultăților de aplicare a anumitor prevederi referitoare la noile reguli privind TVA în domeniul comerțului electronic; - aplicarea scutirilor prevăzute de Directiva (UE) 2021/1159; - facilitarea posibilității anumitor categorii de persoane impozabile de a aplica regimul UE.

22. Impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii
Din perspectiva reglementărilor prevăzute de prezentul proiect de ordonanță, este necesară efectuarea testului IMM. Din punct de vedere al legislației în domeniul TVA, proiectul vizează clarificarea și simplificarea unor prevederi privind noile reguli referitoare la aplicarea TVA în domeniul comerțului electronic.

2) Conformitatea proiectului de act normativ cu legislația comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare Prezenta ordonanță revizuiește normele interne de transpunere a următoarelor prevederi: - art. 5 alin. (3) și alin. (4) lit. d) și e) din Directiva 2016/1164/UE a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne; - art. 2 lit. a) pct. (iii) din Directiva 2011/96/UE a Consiliului din 30 noiembrie 2011 privind regimul fiscal comun care se aplică societăților-mamă și filialelor acestora din diferite state membre. Se transpun în legislația națională, prevederile Directivei (UE) 2021/1159 a Consiliului din 13 iulie 2021 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește scutirile temporare aplicate importurilor și anumitor livrări de bunuri sau prestări de servicii, ca răspuns la pandemia de COVID-19;
Se asigură îndeplinirea obligațiilor ce revin României cu privire la transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, în contextul comunicării de către Comisia Europeană a scrisorii de punere în întârziere în Cauza 2020/4142, având ca obiect excluderea anumitor persoane impozabile de la aplicarea regimului special al ghișeului unic pentru TVA.


1) Informații privind procesul de consulta re cu organizații neguvernamentale, institute de cercetare și alte organisme implicate A fost respectată procedura prevăzută de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, în sensul că proiectul de act normativ a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Structurile consultate în cadrul Comisiei de Dialog Social: Reprezentanții unor confederații sindicale și patronale reprezentative la nivel național: - Confederația Națională Sindicală “CARTEL ALFA”; Confederația Sindicală Națională "MERIDIAN'; - Confederația Sindicatelor Democratice din România- CSDR; - Uniunea Generală a Industriașilor din România -UGIR; - Confederația Patronală din Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii din România CONPIROM;
- Consiliul Național al întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România - CNIPMMR; în calitate de invitați: - Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România - ANEIR; - Camera de Comerț și Industrie a României -CCIR; - Camera de Comerț Americană în România -AMCHAM; - Consiliul Investitorilor Străini - CIS; - Uniunea Profesiilor Liberale din România -UPLR; - Camera Consultanților Fiscali - CCF; - ROMALIMENTA; - Forumul Tinerilor din România; - Ministerul Muncii și Protecției Sociale - MMPS.

1) Informarea societății civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ
Proiectul de act normativ a fost publicat în data de 20.08.2021 pe site-ul Ministerului Finanțelor potrivit dispozițiilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, și a fost dezbătut în data de 23.08.2021 în cadrul Comisiei de Dialog Social la care participă reprezentanți ai organismelor interesate.

Răspunde