Legea nr. 282/2020 - aprobarea OUG nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2...
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL
LEGE
pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132 din 7 august 2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 10 august 2020, cu modificările și completările ulterioare, cu următoarele modificări și completări:
1. La articolul 1, alineatele (1)—(5), (9), partea introductivă a alineatului (11) și alineatul (14) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art. 1. — (1) Prin derogare de la prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile legii, în cazul reducerii temporare a timpului de muncă, determinate de instituirea stării de urgență/alertă/asediu, în condițiile legii, pe perioada stării de urgență/alertă/asediu, precum și pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgență/alertă/asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaților cu cel mult 50% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă, cu informarea și consultarea sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților, după caz, anterior comunicării deciziei salariatului.
(2) Reducerea timpului de muncă în condițiile prevăzute la alin. (1) se stabilește prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare, lunar, angajatorul având obligația de stabilire a programului de muncă pentru întreaga lună. Reducerea timpului de muncă se aplică și în cazul programului de muncă în ture, precum și în cazul programului de muncă inegal.
(3) Decizia angajatorului privind reducerea timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile și drepturile salariale aferente se comunică salariatului cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii.
(4) Pe durata reducerii timpului de muncă în condițiile prevăzute la alin. (1), salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut lunar prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut lunar aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat.
(5) Indemnizația prevăzută la alin. (4) este suportată de angajator, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli al acestuia, și se achită la data plății salariului aferent lunii respective, urmând a se deconta, în cel mult 5 zile de la emiterea deciziei prevăzute la art. 11 alin. (4), din bugetul asigurărilor pentru șomaj după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Procedura de decontare a sumelor se stabilește prin hotărâre a Guvernului
(...)
(9) Pe perioada de aplicabilitate a măsurii prevăzute la alin. (1) sunt interzise angajarea de personal pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus, precum și subcontractarea de activități desfășurate de salariații al căror timp de muncă a fost redus. Interdicția se raportează la nivel de filială, sucursală sau alte sedii secundare definite de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(...)
(11) Angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de muncă în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2), cu respectarea prevederilor art. 41 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și poate solicita decontarea indemnizației prevăzute la alin. (4) dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
(...)
(14) Prin excepție de la prevederile alin. (10), în cazul angajatorilor care aplică măsura de la alin. (1), acordarea de bonusuri, la salariul de bază, pentru structura de management a angajatorului, se efectuează după finalizarea perioadei de aplicare a măsurii.”
2. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu următorul cuprins:
„Art. 11. — (1) În vederea decontării sumelor solicitate potrivit art. 1 alin. (11), angajatorul trebuie să depună o cerere însoțită de următoarele documente:
a) copie a deciziei privind reducerea timpului de muncă, semnată de angajat că a luat la cunoștință;
b) balanța lunară de verificare, pentru perioada prevăzută la art. 1 alin. (11) lit. b);
c) un acord încheiat cu reprezentanții sindicatului din cadrul unității sau, în cazul în care nu există un sindicat, cu reprezentanții salariaților, referitor la procentul din numărul de salariați pentru care s-a dispus reducerea timpului de muncă;
d) lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizația prevăzută la art. 1 alin. (4);
e) copie a documentelor de plată a salariilor, cu evidențierea plății indemnizației.
(2) Cererea de decontare și documentele prevăzute la alin. (1) se depun de către angajator, în format electronic sau în format letric, până la data de 25 a fiecărei luni pentru plata indemnizației din luna anterioară, la agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană, precum și a municipiului București, în raza căreia își are sediul social.
(3) În situația în care cererea este depusă de către angajator la o dată ulterioară celei prevăzute la alin. (2), suma aferentă lunii pentru care se face solicitarea se decontează în luna următoare.
(4) Agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, în urma verificării documentelor depuse de către angajator, emit o decizie, în cel mult 5 zile de la depunerea corectă a documentelor, în care se precizează că sunt respectate de către angajator condițiile prevăzute la art. 1 alin. (11)."
3. La articolul 2, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 2. — (1) Prin derogare de la prevederile art. 34 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, perioadele în care persoanele beneficiază de reducerea timpului de muncă și de indemnizația prevăzută la art. 1 alin. (4) constituie stagiu asimilat în sistemul asigurărilor pentru șomaj și se ia în calcul la stabilirea stagiului de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii pentru indemnizația de șomaj acordată potrivit Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare."
4. La articolul 3, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 3. — (1) în cazul reducerii timpului de muncă, determinată de situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1), pe perioada stabilită potrivit prevederilor art. 1 alin. (1), profesioniștii, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum și persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare, beneficiază, la cerere, în baza declarației pe propria răspundere, de o indemnizație lunară de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, cu modificările și completările ulterioare."
5. La articolul 6, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Suma prevăzută la alin, (1) se acordă, în ordinea depunerii solicitărilor, până la 31 decembrie 2020, din bugetul asigurărilor de șomaj, prin ANOFM, în limita fondurilor alocate cu această destinație, angajatorilor, pentru angajații care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgență sau a stării de alertă pentru cel puțin 15 zile lucrătoare.”
Art. II — În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Hotărârea Guvernului nr. 719/2020 pentru aprobarea procedurii de decontare și de plată a sumelor acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 794 din 31 august 2020, se modifică în mod corespunzător.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR.
CARMEN-ILEANA MIHĂLCESCU
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ROBERT-MARIUS CAZANCIUC
București, 8 decembrie 2020.
Nr. 282.
| ← Decretul Președintelui nr. 1049/2020 pentru promulgarea Legii... | Decretul Președintelui nr. 1050/2020 privind promulgarea Legii... → |
|---|
Având în vedere apariția unor situații cu caracter imprevizibil și excepționale care determină stabilirea de reguli specifice pentru anumite domenii de activitate privind asigurarea continuității activității în condiții de securitate și sănătate în muncă, astfel încât activitatea să fie menținută la un flux continuu și operată sub anumiți parametri de eficiență economică, precum și contextul epidemiologie actual care produce efecte negative asupra raporturilor de muncă, se impune necesitatea reglementări unor măsuri pentru protejarea și sprijinirea atât a
Citește mai mult
angajatorilor cât și asigurarea unui nivel de protecție adecvată angajaților.Luând în considerare experiența țărilor care au avut impact pozitiv în flexibilizarea raporturilor de muncă și care au vizat acțiuni în planul sănătății publice, concomitent cu reducerea, respectiv limitarea activităților socio-economice,
Aceste elemente vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată și impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență, precum și reglementarea unor măsuri privind relațiile de muncă,
In perioada stării de urgență și a stării de alertă determinate de pandemia generată de coronavirusul SARS-CoV-2 au fost adoptate o serie de acte normative care au reglementat situațiile dificile în care se regăseau atât anumite categorii de persoane, cât și o mare parte dintre angajatori.
Din statisticile înregistrate la Ministerul Muncii și Protecției Sociale reiese faptul că la data de 28.05.2020 numărul contractelor individuale de muncă încetate era de 429.585, o parte din persoanele afectate regăsindu-se în rândul șomerilor indemnizați potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.
Având în vedere încetarea stării de urgență instituite din 16 martie 2020 prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României și prelungită prin Decretul nr. 240/2020, precum și declararea stării de alertă prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020, cu modificările și completările ulterioare și prin Hotărârea Guvernului n.476/2020, actualul context socio-economic influențează semnificativ piața forței de muncă și rata șomajului.
Astfel, se impune adoptarea unor măsuri de sprijin imediat pentru stimularea angajării persoanelor care și-au pierdut locul de muncă sau au fost în imposibilitatea să se angajeze și care prin pierderea acestor venituri sunt supuse riscului de excluziune socială.
De asemenea, ținând cont de faptul că, în continuare se mențin regulile de distanțare fizică, inclusiv la locul de muncă, context în care telemuncă este o soluție dezirabilă, este necesară sprijinirea angajatorilor în a utiliza forme alternative de muncă.
Ținând cont de faptul că neadoptarea unor măsuri urgente, cu caracter excepțional, ar putea
contribui la creșterea șomajului la nivel național, la riscul de excluziune socială precum și la amplificarea decalajului socio-economic dintre persoanele a căror activitate a fost afectată direct de epidemia SARS-CoV-2 și restul populației, aceste elemente vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată și impune adoptarea de măsuri active imediate pe calea ordonanței de urgență. În condițiile în care aceste măsuri nu vor fi luate, veniturile necesare traiului zilnic pentru aproximativ 600.000 angajați și profesioniști definiți de Codul civil vor fi afectate în mod negativ.
2. Schimbări preconizate
Prezentul act normativ reglementează măsuri pentru protejarea și sprijinirea atât a angajatorilor cât și asigurarea unui nivel de protecție adecvată angajaților.
A. Proiectul de act normativ reglementează o măsură de sprijin pentru revenirea în activitate, sub forma unei scheme de finanțare temporară a angajaților care vor avea program redus de muncă.
Având în vedere apariția unor situații cu caracter imprevizibil și excepționale care determină stabilirea de reguli specifice pentru anumite domenii de activitate privind asigurarea continuității activității în condiții de securitate și sănătate în muncă, astfel încât activitatea să fie menținută la un flux continuu și operată sub anumiți parametri de eficiență economică, prin prezentul act normativ se stabilește posibilitatea acordată angajatorului de reducere a timpului de muncă al salariaților, cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru și reducerea corespunzătoare a salariului.
Pe durata reducerii timpului de muncă, salariații beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă.
Pe perioada reducerii temporare a activității cauzată de existența stării de urgență/alertă/asediu, salariatul beneficiază de toate celelalte drepturi aferente timpului normal de muncă prevăzut în contractul individual de muncă anterior reducerii unilaterale a timpului de muncă corespunzător timpului de muncă efectiv lucrat.
În reglementarea cuprinsă în proiectul de act normativ, această măsură se propune a fi aplicată ori de către ori se instituie stare de urgență/alertă/asediu, în condițiile legii.
Această măsură aduce beneficii atât pentru angajați cât și pentru angajatori. Astfel, angajații nu își pierd locul de muncă și sunt stimulați din punct de vedere al drepturilor salariale primite raportate la volumul de activitate și timpul de muncă, iar angajatorii își păstrează forța de muncă.
De asemenea, se evită creșterea numărului de șomeri pe piața muncii și se preîntâmpină dificultățile generate de înmulțirea numărului de persoane fără un loc de muncă.
Această măsură de flexibilizare a timpului de muncă este un model economic lansat în Germania în urmă cu 110 ani care a fost utilizat și în timpul celor două războaie mondiale, dar a devenit celebru în timpul crizei financiare mondiale care a început în 2008. Datele estimative ale Organizației pentru Cooperare Economică Europeană (OECD) arată că până în trimestrul al treilea din 2009 peste 200.000 de locuri de muncă din Germania au fost salvate astfel. De asemenea, în 2009, în timpul precedentei crize financiare, deși Produsul Intern Brut al Germaniei a scăzut cu aproape 6%, înregistrând cea mai mare scădere a PIB din cele șapte țări analizate, numărul angajaților a rămas stabil.
B. Sprijinirea altor categorii de persoane care realizează venituri în regim independent, respectiv alți profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, a căror activitate este redusă ca urmare a instituirii stării de urgență/alertă/asediu.
Pentru aceștia, prin proiectul de act normativ se propune ca pe perioada stării de urgență/alertă/asediu, să se acorde o indemnizație lunară de 41,5% din câștigul salarial mediu brut, de la bugetul de stat, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială pe baza cererii și a declarației pe propria răspundere.
C. Totodată prin prezentul act normativ se instituie măsuri de stimulare a ocupării, acordate pentru o perioadă de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, care vizează, în principal, domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activității ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2.
Măsurile au în vedere zilierii și persoanele care lucrează în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată pentru activități sezoniere și constau în :
• pentru zilieri
* se propune acordarea unei sume de 35% din remunerația cuvenită/ zi de muncă;
* suma va fi plătită zilierilor de beneficiarul de lucrări și decontată ulterior din bugetul Ministrului Muncii și Protecției Sociale prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București;
* solicitarea de decontare se depune de către beneficiarul de lucrări;
* decontarea se face în termen de 10 zile de la depunerea cererii;
* procedura de plată și perioada de acordare se stabilește prin hotărâre a Guvernului.
• Pentru sezonieri
* se propune acordarea unei indemnizații reprezentând 41,5% din salariu, dar nu mai mult de 41.5% din câștigul salarial mediu brut pe economie, aferent perioadei lucrate;
* beneficiarii finali sunt angajații cu contracte individuale de muncă încheiate pe o perioadă de până la 3 luni;
* suma se plătește de către angajator și se decontează ulterior de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, respectiv a municipiului București;
* solicitarea de decontare se depune de către angajator;
* decontarea se face în termen de 10 zile de la depunerea cererii;
* procedura de plată și perioada de acordare se stabilește prin hotărâre a Guvernului
În vederea impulsionării angajatorilor de a utiliza telemuncă, acordarea o singură dată a unei sume de 2500 lei pentru angajații care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgență sau de alertă pentru cel puțin 15 zile, pentru achiziționarea de pachete de bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității în regim de telemuncă. Sumele se acordă prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, din subvenții de la bugetul de stat, în limita bugetului alocat, până la 31 decembrie 2020. Suma de 2500 lei a fost stabilită prin raportare la prețul mediu al unui echipament IT (laptop) cu specificații tehnice de nivel mediu și se acordă numai angajatorilor care au făcut dovada utilizării telemuncii în perioada stării de urgență. Măsura vine în sprijinul tuturor angajatorilor, pentru a stimula utilizarea acestei forme atipice de desfășurare a activității.
Măsurile propuse în proiectul de act normativ nu se aplică următoarele categorii de angajatori:
a) instituții publice, astfel cum sunt acestea definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin Legea nr. 273/2006 privind
finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;
b) angajatorii care la data solicitării indemnizației prevăzute la art. 1 alin.(6) se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitățile suspendate, potrivit legii;
c) angajatorii care sunt înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale, așa cum sunt acestea listate în informarea Consiliului European (2020/C 64/03), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 27 .02.2020.
3. Impact social
Actul normativ asigură implementarea măsurilor incluse în prezentul act normativ vor determina un impact pozitiv asupra pieței muncii, prin:
• Menținerea locurilor de muncă pentru salariații din domeniile de activitate afectate și evitarea concedierilor colective;
• Prevenirea creșterii șomajului;
Proiectul de act normativ asigură stimularea dinamicii pe piața forței de muncă, suplimentarea veniturilor angajaților și reducerea riscului de excluziune socială, precum și impulsionarea utilizării formelor flexibile de muncă în vederea respectării regulilor de distanțare fizică.
4. Impact asupra mediului
Mediul înconjurător este protejat prin reducerea depunerii documentelor pe hârtie.
(...)
6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor și/sau cheltuielilor bugetare
Estimări privind costurile măsurilor propuse: Perioadă estimată de aplicare în anul 2020: 3 luni Total 2.400.910 mii lei din care 1.787.200 mii lei din bugetul asigurărilor de șomaj și 613.710 mii lei din bugetul de stat, astfel:
Reducerea timpului de muncă:
Număr beneficiari estimat 500.000 angajați Sumă medie lunară/persoană : 1.125 lei, brut Sume totale necesare: 500.000 x 1.125 lei x 3 luni = 1.687.500 mii lei
Zilieri:
Număr beneficiari estimat 60.000 zilieri Sumă medie lunară/persoană : 781 lei, brutSume totale necesare: 60.000 x 7481 140.580 mii lei
Sezonieri:
Număr beneficiari estimat 20.000 sezonieri
Sumă medie lunară/persoană : 1.245 lei, brut Sume totale necesare: 20.000 xl.245 lei x 3 luni = 74.700 mii lei
Stimulent telemuncă
Număr beneficiari : 10.000
Sume necesare: 10.000 x 2500 lei = 25.000 mii lei
Indemnizație alți profesioniști:
Număr beneficiari estimat 70.000
Sumă medie lunară/persoană : 2253 lei, brut Sume totale necesare: 70.000 x 2253 lei x 3 luni = 473.130 mii lei
Din suma totală de 2.400.910 mii lei, prin plata impozitelor și contribuțiilor aferente sumelor acordate individual, se fac venit la bugetul de stat aproximativ 2.071.692 mii lei din care: Contribuții sociale -1.747.210 mii lei;
Impozit - 324.482 mii lei.
7. Alte informații -
Secțiunea a 5-a Efectele actului normativ asupra legislației în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor actului normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a prezentului act normativ:
Actul normativ nu se referă la acest subiect
b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziții:
• hotărâre a Guvernului pentru aprobarea perioadei de aplicare, precum și a procedurii de solicitare a decontării indemnizațiilor pentru timp redus de muncă și pentru profesioniști;
• hotărâre a Guvernului pentru stabilirea procedurii de plată și perioada de acordare a măsurilor pentru zilieri și sezonieri;
• ordin al ministrului muncii și protecției sociale pentru stabilirea modalității de decontare și categoriile de bunuri ce pot fi achiziționate cu suma de 2500 lei, în cazul salariaților în regim de telemuncă.
11. Compatibilitatea actului normativ cu legislația în domeniul achizițiilor, publice:
a) impact legislativ - prevederi de modificare și completare a cadrului normativ în domeniul
5. Informații privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de Apărare a Țării
c) Consiliul Economic și Social
d) Consiliul Concurenței
e) Curtea de Conturi
Proiectul de act normativ a fost avizat de Consiliul Legislativ prin avizul nr. 753/2020.
Consiliul Economic și Social a transmis puncte de vedere prin adresa nr. 6790/2020.
6. Alte informații Au fost demarate consultări cu partenerii sociali despre intenția de a implementa în România un program de lucru flexibil și s-a solicitat acestora să vină cu propuneri privind aplicarea noii măsuri.
Secțiunea a 7-a Activități de informare publică privind elaborarea și implementarea actului normativ
1. Informarea societății civile cu privire la necesitatea elaborării actului normativ.
Actul normativ nu se referă la acest subiect
2. Informarea societății civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum și efectele asupra sănătății și securității cetățenilor sau diversității biologice
Actul normativ nu se referă la acest subiect
3. Alte informații
Secțiunea a 8-a Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere în aplicare a prezentului act normativ de către autoritățile administrației publice centrale și/sau locale - înființarea unor noi organisme sau extinderea competențelor instituțiilor existente
Actul normativ nu se referă la acest subiect
2. Alte informații
Față de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS - CoV - 2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare.