Legea nr. 28/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor

Comentarii

1

LEGE

pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 6 alineatul (1), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:

„h) nu prezintă pericol pentru apărarea și securitatea națională, ordinea și sănătatea publică.”

2. La articolul 13, alineatele (4) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(4) Declarațiile prevăzute la alin. (1) se fac în termen de 10 zile, iar cele prevăzute la alin. (3), în termen de 48 de ore.

(...)

(6) Entitățile-gazdă sunt obligate să informeze formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări cu privire la încetarea sau suspendarea raportului juridic cu străinul, în termen de 10 zile de la data producerii evenimentului.”

3. La articolul 44¹, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) Străinul poate solicita viza de lungă ședere pentru detașare în termen de 180 de zile de la data obținerii avizului de detașare de către beneficiarul prestării de servicii. Viza se soluționează de Centrul Național de Vize, în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei, fără a mai fi necesară obținerea avizului prevăzut la art. 30 alin. (7).”

4. La articolul 46 alineatul (1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Sponsorul posesor al unui permis de ședere temporară valabil un an, al unei Cărți albastre a UE, al unui permis ICT, al unui permis «mobile ICT», al unui permis de ședere pe termen lung sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecției subsidiare, precum și străinul solicitant al primei Cărți albastre a UE poate solicita reîntregirea familiei pentru:”.

5. La articolul 46, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6¹), cu următorul cuprins:

„(6¹) Prin excepție de la prevederile alin. (1), reîntregirea familiei poate fi solicitată simultan cu depunerea cererii de eliberare a Cărții albastre a UE, cu prezentarea documentelor prevăzute la alin. (7) lit. a), b), d), e), g) și h). Soluționarea cererii pentru reîntregirea familiei se va face în același timp cu soluționarea cererii pentru eliberarea Cărții albastre a UE.”

6. La articolul 46 alineatul (7), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) copia documentului care atestă dreptul de ședere pe teritoriul României, cu excepția situației în care cererea pentru reîntregirea familiei este depusă simultan cu cererea de eliberare a primei Cărți albastre a UE a sponsorului;”.

7. La articolul 46 alineatul (9), literele c) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„c) solicitantul să posede mijloace de întreținere, pe lângă cele necesare pentru propria întreținere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru fiecare membru de familie, pentru o perioadă de 3 luni;

d) persoana pentru care se solicită reîntregirea familiei îndeplinește condițiile de intrare prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) și h);”.

8. La articolul 46, după alineatul (11) se introduc patru noi alineate, alineatele (11¹)—(11⁴), cu următorul cuprins:

„(11¹) Dacă este necesar, sponsorul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea la interviu poate constitui motiv de respingere a cererii, cu excepția cazurilor în care solicitantul face dovada că neprezentarea este cauzată de motive independente de voința acestuia.

(11²) În cazul în care informațiile sau documentele furnizate, pe care se întemeiază cererea, sunt necorespunzătoare sau incomplete, Inspectoratul General pentru Imigrări îi comunică solicitantului informațiile suplimentare cerute și stabilește un termen rezonabil pentru trimiterea acestora, dar nu mai mult de 30 de zile. Termenul prevăzut la alin. (11) se suspendă până la primirea de către Inspectoratul General pentru Imigrări a informațiilor sau a documentelor suplimentare necesare.

(11³) Dacă nu au fost furnizate informațiile sau documentele suplimentare în termenul prevăzut la alin. (11²), cererea poate fi respinsă.

(11⁴) Prin excepție de la prevederile alin. (11), cererea pentru reîntregirea familiei depusă simultan cu cererea de eliberare a primei Cărți albastre a UE a sponsorului se soluționează în același timp cu aceasta.”

9. La articolul 50 alineatul (2), literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„a) sunt îndeplinite în continuare condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), e) și h);

b) nu a intervenit, pe perioada șederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)—d) și alin. (2) lit. b), b¹) și c);”.

10. La articolul 50 alineatul (2), litera a¹) se abrogă.

11. La articolul 51, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) Membrii de familie ai străinului prevăzut la art. 56⁴ alin. (4) au obligația de a solicita prelungirea dreptului de ședere în termen de cel mult o lună de la intrarea în România.”

12. La articolul 51, alineatele (3) și (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(3) Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu adeverință de salariu, talon de pensie, declarație privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente. La prima prelungire a dreptului de ședere temporară, în situația în care extrasul de cont este eliberat de o instituție bancară din țara de origine sau de reședință a străinului, moneda contului trebuie să fie convertibilă în România.

(...)

(8) Cererea de prelungire a dreptului de ședere formulată de posesorul Cărții albastre a UE obținute într-un alt stat membru, depusă simultan cu cererile de prelungire a dreptului de ședere formulate de membrii de familie ai acestuia, se soluționează în același timp.”

13. La articolul 51, după alineatul (4¹) se introduce un nou alineat, alineatul (4²), cu următorul cuprins:

„(4²) Străinului aflat în perioadă de ședere legală pe teritoriul României la data depunerii cererii i se menține dreptul de ședere până la data soluționării acesteia.”

14. La articolul 56, alineatele (1), (6) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(1) Străinilor intrați în România în scopul încadrării în muncă li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidență a salariaților, din care rezultă că salariul este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt calificați, salariul trebuie să fie cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut.

(...)

(6) Dreptul de ședere temporară în scop de muncă se prelungește în condițiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, dar nu mai mult de 2 ani.

(7) Străinilor, lucrători înalt calificați, li se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă în condițiile alin. (1) sau (4) pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă plus 3 luni, dar nu mai mult de 3 ani.”

15. La articolul 56, după alineatul (9¹) se introduce un nou alineat, alineatul (9²), cu următorul cuprins:

„(9²) Dacă la depunerea cererii de eliberare a Cărții albastre a UE sau pe perioada valabilității acesteia Inspectoratul General pentru Imigrări constată că nu mai este îndeplinită condiția prevăzută la art. 50 alin. (2) lit. g) din cauze neimputabile străinului, Inspectoratul General pentru Imigrări informează în scris străinul în cauză cu privire la obligația acestuia ca, în termen de 180 de zile de la data primirii informării, să își reglementeze situația cu actualul angajator sau să identifice un nou angajator.”

16. La articolul 56 alineatul (10), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

„d) străinii, beneficiari ai protecției internaționale, precum și membrii de familie ai cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European ori ai Confederației Elvețiene care își exercită dreptul la libera circulație, în calitate de lucrători înalt calificați.”

17. La articolul 56, alineatul (12) se abrogă.

18. După articolul 56³ se introduce un nou articol, articolul 56⁴, cu următorul cuprins:

„ARTICOLUL 56⁴

Dreptul de ședere temporară în scop de muncă în calitate de lucrător înalt calificat în cadrul unei mobilități

(1) Străinul care deține o Carte albastră a UE valabilă, eliberată de un stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen, poate intra și rămâne în România, în vederea desfășurării unei activități economice, pentru o perioadă de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, fără a fi necesară obligația deținerii avizului de angajare eliberat în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

(2) Străinul care deține o Carte albastră a UE valabilă, eliberată de un stat membru care nu aplică integral acquis-ul Schengen, are dreptul de intrare și de ședere în scopul desfășurării unei activități economice timp de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile pe baza Cărții albastre a UE și a unui document de călătorie valabil, fără a fi necesară obligația deținerii avizului de angajare eliberat în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

(3) Prin activitate economică în sensul alin. (1) și (2) se înțelege o activitate temporară legată direct de interesele comerciale ale angajatorului și de sarcinile profesionale ale posesorului Cărții albastre a UE pe baza contractului de muncă în primul stat membru, inclusiv participarea la întâlniri de afaceri interne sau externe, participarea la conferințe sau seminare, negocierea de acorduri comerciale, efectuarea de activități de vânzare sau de marketing, explorarea oportunităților de afaceri sau participarea la activități de instruire și pregătire.

(4) După 12 luni de ședere legală în primul stat membru sau după 6 luni de ședere legală în al doilea stat membru, ca posesor de Carte albastră a UE, străinul are dreptul să intre, să își stabilească reședința și să lucreze în România, în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat, pe baza Cărții albastre a UE și a unui document de călătorie valabil, fără a fi necesară obligația deținerii avizului de angajare eliberat în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României. În termen de cel mult o lună de la intrarea în România, străinul are obligația de a solicita eliberarea unei Cărți albastre a UE.

(5) Străinului prevăzut la alin. (4) i se prelungește dreptul de ședere temporară în scop de muncă în calitate de lucrător înalt calificat în cadrul mobilității pe termen lung, dacă prezintă:

a) Cartea albastră a UE, valabilă;

b) contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidență a salariaților, încheiat pe o durată de cel puțin 6 luni, din care rezultă că salariul este cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut;

c) documentul de recunoaștere a studiilor, eliberat de Ministerul Educației, în condițiile prevăzute de legislația în domeniu, sau diploma de studii/certificatul de calificare eliberată/eliberat de unități/instituții de învățământ acreditate în România, care face dovada calificării din învățământul superior, atât în cazul profesiilor reglementate, cât și în cazul profesiilor nereglementate.

(6) Aprobarea sau respingerea cererii de eliberare a Cărții albastre a UE se comunică de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în scris, primului stat membru, în termen de 30 de zile de la data deciziei, atunci când România este al doilea stat membru, împreună cu motivele pentru respingerea cererii, dacă este cazul.”

19. La articolul 62 alineatul (1) litera a), punctul (iv) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(iv) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea sau, după caz, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, dacă sponsorul este titularul unui drept de ședere pe termen lung ori al unui drept de ședere temporară acordat pe o perioadă mai mare de un an;”.

20. La articolul 62 alineatul (1) litera b), punctul (iii) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(iii) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată lunar, pentru perioada pentru care se solicită prelungirea sau, după caz, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, dacă sponsorul este titularul unui drept de ședere pe termen lung ori al unui drept de ședere temporară acordat pe o perioadă mai mare de un an;”.

21. La articolul 62 alineatul (1) litera b), după punctul (iii) se introduc trei noi puncte, punctele (iv)—(vi), cu următorul cuprins:

„(iv) în cazul membrilor de familie prevăzuți la art. 46 alin. (1) lit. c) și d), dacă prezintă consimțământul în formă autentică al celuilalt părinte care exercită autoritatea părintească cu privire la obținerea dreptului de ședere temporară pe teritoriul României;

(v) în cazul membrilor de familie prevăzuți la art. 46 alin. (2) lit. a), dacă prezintă documente justificative că nu se pot întreține singuri și nu se bucură de sprijin familial adecvat în țara de origine;

(vi) în cazul membrilor de familie prevăzuți la art. 46 alin. (2) lit. b), dacă prezintă certificat medical de încadrare într-un grad de handicap, emis în țara de origine, ori alte documente medicale echivalente.”

22. La articolul 62, alineatul (3¹) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3¹) Dacă după 12 luni de ședere legală în primul stat membru ca posesor de Carte albastră a UE străinul se mută în România în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat, membrilor de familie ai acestuia care solicită reîntregirea li se poate prelungi dreptul de ședere conform prevederilor alin. (1), cu obligația de a prezenta și permisul de ședere eliberat de primul stat membru.”

23. La articolul 67, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1 ) Străinilor intrați în România în scopul desfășurării de activități de cercetare științifică li se prelungește dreptul de ședere temporară dacă prezintă următoarele documente:

a) acordul de primire încheiat cu entitatea-gazdă din România și avizat de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării;

b) dovada deținerii mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, pentru o perioadă de cel puțin 6 luni.”

24. La articolul 71 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, pe o perioadă de cel puțin 12 luni, cu excepția străinilor membri de familie ai cetățenilor români;”.

25. La articolul 71 alineatul (5), partea introductivă și literele c) și g) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(5) Dreptul de ședere pe termen lung se acordă posesorilor de Carte albastră a UE care au avut un drept de ședere legală și continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, în calitate de posesor al Cărții albastre a UE, al unui drept de ședere ca cercetător, ca student sau ca beneficiar de protecție internațională pe teritoriul statelor membre, din care drept de ședere continuă în ultimii 2 ani dinaintea datei de depunere a cererii în cauză, ca posesor al Cărții albastre a UE, pe teritoriul României, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

(...)

c) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului minim brut garantat în plată, pe o perioadă de cel puțin 12 luni, cu excepția străinilor membri de familie ai cetățenilor români;

(...)

g) nu prezintă pericol pentru securitatea națională;”.

26. La articolul 71 alineatul (5), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

„h) nu constituie o amenințare la adresa ordinii publice. Condiția se consideră îndeplinită dacă străinul nu a săvârșit, cu intenție, infracțiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani.”

27. La articolul 77, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3¹), cu următorul cuprins:

„(3¹) Beneficiarul dreptului de ședere în scopul reîntregirii familiei constituie o amenințare la adresa ordinii publice dacă a săvârșit, cu intenție, infracțiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 3 ani.”

28. La articolul 77, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Șomajul constituie motiv de revocare a unei Cărți albastre a UE în următoarele situații:

a) posesorul Cărții albastre a UE cumulează o perioadă de șomaj de peste 3 luni, dacă acesta deține o Carte albastră a UE de mai puțin de 2 ani;

b) posesorul Cărții albastre a UE cumulează o perioadă de șomaj de peste 6 luni, dacă acesta deține o Carte albastră a UE de cel puțin 2 ani.”

29. La articolul 77, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4¹), cu următorul cuprins:

„(4¹) Situația prevăzută la art. 56 alin. (9²) nu constituie motiv de revocare a Cărții albastre a UE pe perioada celor 180 de zile.”

30. La articolul 77, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5¹), cu următorul cuprins:

„(5¹) Dreptul de ședere al posesorului Cărții albastre a UE nu poate fi anulat sau revocat dacă străinul se mută, în cadrul aceleiași mobilități, într-un alt stat membru al Uniunii Europene, înainte ca al doilea stat membru al Uniunii Europene să ia o decizie cu privire la cererea acestuia de mobilitate pe termen lung.”

31. La articolul 88 alineatul (2), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

„d) străinul al cărui drept de ședere a încetat în condițiile art. 11 alin. (3) lit. f).”

32. La articolul 89, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), străinul, în a cărui Carte albastră a UE sau în al cărui permis de ședere pe termen lung era înscrisă mențiunea privind acordarea protecției internaționale de către un alt stat membru, este îndepărtat sub escortă către statul membru indicat în respectiva mențiune, dacă, în urma verificărilor realizate de Inspectoratul General pentru Imigrări în statul membru în cauză, rezultă că acesta beneficiază în continuare de protecție internațională. Pentru respectarea obligațiilor asumate de România prin tratate, în cazul străinului declarat indezirabil sau care face obiectul expulzării ca urmare a condamnării pentru oricare dintre infracțiunile prevăzute în cap. IV din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal este posibilă îndepărtarea sub escortă și către un alt stat decât cel în care beneficiază de protecție internațională.”

33. La articolul 107, după alineatul (2⁵) se introduc șase noi alineate, alineatele (2⁶)—(2¹¹), cu următorul cuprins:

„(2⁶) În Cartea albastră a UE eliberată unui străin, beneficiar al protecției internaționale în România, se înscrie, suplimentar față de mențiunea prevăzută la alin. (2), mențiunea «Protecție internațională acordată de RO la [data]».

(2⁷) În Cartea albastră a UE eliberată unui străin, beneficiar al protecției internaționale acordate de un alt stat membru, se înscrie, suplimentar față de mențiunea prevăzută la alin. (2), mențiunea «Protecție internațională acordată de [numele statului membru] la [data]», cu excepția situației în care, în urma verificărilor efectuate de Inspectoratul General pentru Imigrări în statul membru indicat că a acordat protecția internațională, rezultă că aceasta a fost retrasă printr-o decizie definitivă.

(2⁸) În situația în care un alt stat membru al Uniunii Europene transmite României solicitarea de informații cu privire la statutul de beneficiar al protecției internaționale în vederea eliberării Cărții albastre a UE, răspunsul este transmis de către Inspectoratul General pentru Imigrări către autoritatea competentă din respectivul stat membru al Uniunii Europene, în cel mult o lună de la primirea solicitării de informații.

(2⁹) În cazul în care, după eliberarea Cărții albastre a UE, responsabilitatea pentru protecția internațională a străinului a fost transferată statului român, Inspectoratul General pentru Imigrări eliberează, în termen de cel mult 3 luni de la data transferului, o nouă Carte albastră a UE, care conține mențiunea prevăzută la alin. (2⁶).

(2¹⁰) În Cartea albastră a UE eliberată unui străin în baza unor competențe profesionale superioare pentru alte ocupații decât cele aparținând grupei minore 133 «Conducători în servicii de tehnologia informației și comunicațiilor» și subgrupei majore 25 «Specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor», astfel cum acestea sunt stabilite în Clasificarea ocupațiilor din România, denumită în continuare COR, se înscrie mențiunea «Excl. grmin.133/sbgr. maj. 25 COR».

(2¹¹) Prin competențe profesionale superioare în sensul alin. (2¹⁰) se înțelege deținerea de cunoștințe, aptitudini și competențe atestate prin cel puțin 5 ani de experiență profesională de un nivel comparabil cu calificările dobândite în cadrul învățământului superior și care sunt relevante pentru profesia sau pentru sectorul specificat în contractul de muncă sau în oferta fermă de angajare.”

34. La articolul 112, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Titularul permisului de ședere este obligat să anunțe la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 10 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații.”

35. La articolul 124, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Titularul pașaportului pentru persoană fără cetățenie este obligat să anunțe formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații.”

36. La articolul 128¹, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) În cazul respingerii cererii pentru eliberarea unei Cărți albastre a UE în cadrul unei mobilități pe termen lung, simultan cu notificarea prevăzută la art. 56⁴ alin. (6), Inspectoratul General pentru Imigrări solicită primului stat membru readmisia posesorului Cărții albastre a UE și, după caz, a membrilor familiei acestuia, fără formalități și fără întârziere. Aceste dispoziții se aplică și în cazul în care Cartea albastră a UE eliberată de primul stat membru a expirat sau a fost retrasă în cursul examinării cererii.”

37. La articolul 128¹, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și în cazul în care străinului, aflat în cadrul unei mobilități pe teritoriul statului membru al Uniunii Europene care solicită readmisia, i-a încetat dreptul de ședere temporară pe teritoriul României, la expirarea termenului pentru care i-a fost acordat sau ca urmare a anulării ori revocării.”

38. La articolul 135, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

„a) cu amendă de la 400 lei la 800 lei, cele prevăzute la pct. 3—5, 7, 8 și 10—14;”.

39. La articolul 137, alineatul (2) se abrogă.

40. La articolul 143 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c¹), cu următorul cuprins:

„c¹) să organizeze și să efectueze, în condițiile legii, controale în instituțiile publice sau particulare, precum și în incinta operatorilor economici, indiferent de proprietar sau deținător, în vederea constatării îndeplinirii de către angajatori sau beneficiarii prestării de servicii a condițiilor de încadrare în muncă ori detașare a străinilor pe teritoriul României;”.

41. La mențiunea de transpunere, punctul 9 se abrogă.

42. La mențiunea de transpunere, după punctul 14 se introduce un nou punct, punctul 15, cu următorul cuprins:

„15. Directiva (UE) 2021/1.883 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2021 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate și de abrogare a Directivei 2009/50/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 382 din 28 octombrie 2021.”

Art. II. — Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 30 august 2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), literele i) și l)—n) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„i) lucrător înalt calificat — străinul încadrat în muncă pe teritoriul României pe un loc de muncă înalt calificat, cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată de cel puțin șase luni, încheiat cu un angajator în baza avizului de angajare;

(...)

l) loc de muncă înalt calificat — locul de muncă al unei persoane care, în scopul exercitării unei activități salariate, reale și efective, în beneficiul sau sub coordonarea altei persoane, este plătită pentru activitatea respectivă și are calificările profesionale superioare necesare;

m) calificări profesionale superioare — calificările atestate prin prezentarea unor calificări dobândite în cadrul învățământului superior sau prin competențe profesionale superioare;

n) calificare dobândită în cadrul învățământului superior — orice diplomă, certificat sau alt titlu oficial de calificare eliberat de către o autoritate competentă prin care se atestă absolvirea învățământului superior sau a unui ciclu de învățământ terțiar echivalent, și anume o serie de cursuri furnizate de o instituție de învățământ recunoscută ca instituție de învățământ superior sau instituție de învățământ terțiar echivalentă de către statul în care se află, în cazul în care studiile necesare pentru a dobândi calificările au o durată de cel puțin trei ani și corespund cel puțin nivelului 6 din clasificarea ISCED 2011 sau, după caz, nivelului 6 din clasificarea CEC, în conformitate cu legislația națională aplicabilă;”.

2. La articolul 2 alineatul (1), litera o) se abrogă.

3. La articolul 3 alineatul (2), după litera o) se introduc trei noi litere, literele p)—r), cu următorul cuprins:

„p ) străinii posesori ai unei Cărți albastre a UE valabile, eliberată de un stat membru al Uniunii Europene, care urmează să desfășoare pe teritoriul României activități în scop de muncă, în calitate de lucrător înalt calificat, în cadrul unei mobilități;

q) străinii posesori ai unei Cărți albastre a UE valabile, după 12 luni de angajare legală în muncă pe teritoriul României, în calitate de lucrător înalt calificat;

r) străinii titulari ai dreptului de ședere pe termen lung acordat de un alt stat membru al Uniunii Europene, posesori ai unui permis de ședere pe termen lung conținând mențiunea «Fost posesor de Carte albastră a UE».”

4. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹) Prevederile alin. (2) lit. j) nu se aplică străinilor care solicită încadrarea în muncă în calitate de lucrători înalt calificați.”

5. La articolul 3, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii pot fi încadrați în muncă pe teritoriul României fără aviz de angajare numai cu contract individual de muncă cu timp parțial, cu durata muncii de maximum 6 ore pe zi.”

6. La articolul 4 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

„a) angajatorul persoană juridică, persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală desfășoară efectiv pe teritoriul României activități compatibile cu funcția pentru care solicită încadrarea în muncă a străinului;”.

7. La articolul 4 alineatul (2), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a¹), cu următorul cuprins:

„a¹) activitatea angajatorului nu a fost înființată sau nu se derulează în scopul principal de a facilita intrarea străinilor pe teritoriul României;”.

8. La articolul 4 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) angajatorul are achitate obligațiile către bugetul de stat;”.

9. La articolul 4 alineatul (2), litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:

„f) străinul pe care angajatorul intenționează să îl încadreze în muncă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) și h), art. 11 și art. 27 alin. (2) lit. c) și e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și nu se află în vreunul dintre cazurile de nepermitere a intrării în România prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)—d) și alin. (2) lit. a) din aceeași ordonanță de urgență.”

10. La articolul 6, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) În vederea constatării îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. a) și a¹), Inspectoratul General pentru Imigrări poate efectua controale la sediile sociale sau punctele de lucru ale angajatorilor.”

11. La articolul 6, alineatele (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(2) Dovada îndeplinirii condiției generale prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. b) se face prin prezentarea de către angajator a certificatului de atestare fiscală valabil, emis de administrația finanțelor publice în a cărei rază teritorială își are sediul social sau profesional ori, după caz, domiciliul angajatorul, privind achitarea obligațiilor către bugetul de stat.

(...)

(4) Verificarea condițiilor generale prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. a¹) și d)—f) se realizează de către Inspectoratul General pentru Imigrări prin formațiunile sale teritoriale.”

12. La articolul 8 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

„b) adeverința cu privire la forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant, eliberată cu cel mult 90 de zile anterior depunerii cererii pentru avizul de angajare de agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își are sediul social sau profesional angajatorul;”.

13. Articolul 15 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 15. — (1) Avizul de angajare pentru lucrători înalt calificați se eliberează exclusiv angajatorului persoană juridică în vederea încadrării în muncă a unui străin pe un loc de muncă înalt calificat, cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată de cel puțin 6 luni. Contractul individual de muncă pe perioadă determinată se prelungește în condițiile prevăzute de Codul muncii, fără obținerea unui nou aviz de angajare.

(2) Condițiile speciale pentru eliberarea avizului de angajare pentru lucrători înalt calificați sunt următoarele:

a) angajatorul intenționează să încadreze în muncă un străin pe un loc de muncă înalt calificat, cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată de cel puțin 6 luni și să îi plătească un salariu cel puțin la nivelul câștigului salarial mediu brut;

b) străinul pe care angajatorul intenționează să îl încadreze pe locul de muncă vacant deține competențe profesionale superioare și îndeplinește condițiile de autorizare prevăzute de legislația în vigoare pentru ocuparea locului de muncă înalt calificat și nu are antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfășoare pe teritoriul României;

c) angajatorul a depus diligențe pentru ocuparea locului de muncă vacant de către un cetățean român, de către un cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, de către un cetățean al Confederației Elvețiene sau de către un străin titular al dreptului de ședere pe termen lung pe teritoriul României.

(3) Prin competențe profesionale superioare se înțelege deținerea de cunoștințe, aptitudini și competențe atestate prin cel puțin 5 ani de experiență profesională de un nivel comparabil cu calificările dobândite în cadrul învățământului superior și care sunt relevante pentru profesia sau pentru sectorul specificat în contractul de muncă sau în oferta fermă de angajare.

(4) În ceea ce privește ocupațiile aparținând grupei minore 133 «Conducători în servicii de tehnologia informației și comunicațiilor» și subgrupei majore 25 «Specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor», astfel cum acestea sunt stabilite în Clasificarea ocupațiilor din România, prin competențe profesionale superioare se înțelege deținerea de către manageri și profesioniști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor a unor cunoștințe, aptitudini și competențe atestate prin cel puțin 3 ani de experiență profesională relevantă în termen de 7 ani înainte de depunerea cererii pentru eliberarea unei Cărți albastre a UE.”

14. La articolul 16, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹) Dovada îndeplinirii condiției speciale prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. c) se face prin prezentarea de către angajator a următoarelor documente:

a) adeverința cu privire la forța de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant, eliberată cu cel mult 90 de zile anterior depunerii cererii pentru avizul de angajare de agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își are sediul social sau profesional angajatorul;

b) dovada publicării prin mijloace de informare în masă din România a unui anunț pentru ocuparea locului de muncă vacant;

c) copia procesului-verbal întocmit de angajator din care să rezulte efectuarea selecției realizate pentru ocuparea locului de muncă vacant, ca urmare a publicării anunțului prevăzut la lit. b).”

15. La articolul 16, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) La curriculum vitae al străinului se atașează unul dintre următoarele documente:

a) documentul de recunoaștere a studiilor, eliberat de Ministerul Educației, în condițiile prevăzute de legislația în domeniu, sau diploma de studii/certificatul de calificare eliberată/eliberat de unități/instituții de învățământ acreditate în România, care face dovada calificării din învățământul superior, atât în cazul profesiilor reglementate, cât și în cazul profesiilor nereglementate;

b) documentele care atestă obținerea în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene, ca urmare a unei experiențe profesionale cu un nivel de cunoștințe comparabil cu calificările din învățământul superior, a calificării profesionale superioare necesare ocupării locului de muncă vacant, numai în cazul profesiilor reglementate.”

16. La articolul 21 alineatul (2), literele c), g) și h) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„c) beneficiarul prestării de servicii are achitate obligațiile către bugetul de stat;

(...)

g) contingentul anual de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă, stabilit potrivit art. 29 alin. (1), nu a fost epuizat;

h) străinul care urmează a fi detașat îndeplinește condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) și h), art. 11 și art. 27 alin. (2) lit. c) și e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și nu se află în vreunul dintre cazurile de nepermitere a intrării în România prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)—d) și alin. (2) lit. a) din respectiva ordonanță de urgență.”

17. La articolul 23, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Dovada îndeplinirii condiției generale prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. c) se face prin prezentarea de către beneficiarul prestării de servicii a certificatului de atestare fiscală valabil emis de administrația finanțelor publice în a cărei rază teritorială își are sediul social sau profesional ori, după caz, domiciliul beneficiarul prestării de servicii, privind achitarea obligațiilor către bugetul de stat.”

18. La articolul 23, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5¹), cu următorul cuprins:

„(5¹) În vederea constatării îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. d), Inspectoratul General pentru Imigrări poate efectua controale la sediile sociale sau punctele de lucru ale beneficiarilor prestării de servicii.”

19. La articolul 28, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Neîndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta ordonanță, precum și epuizarea contingentului anual de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă constituie motive de refuz de eliberare a avizului de angajare/detașare.”

20. La articolul 31, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

„e) la încetarea contractului individual de muncă sau a detașării.”

21. După punctul 2 al mențiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene se introduce un nou punct, punctul 3, cu următorul cuprins:

„3. Directiva (UE) 2021/1.883 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2021 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate și de abrogare a Directivei 2009/50/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 382 din 28 octombrie 2021;”.

Art. III. — Articolul 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 2 noiembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Partea introductivă a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 9. — (1) Pe durata șederii în România, cetățenii Uniunii Europene sau, după caz, membrii de familie ai acestora sunt obligați să declare la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu, în termen de 10 zile de la producerea evenimentului, următoarele:”.

2. Alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentelor eliberate de autoritățile române în baza prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se declară la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu, în termen de 48 de ore de la constatarea evenimentului.”

Art. IV. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare și ședere pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1132 din 25 noiembrie 2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 77/2021, cu completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 5 alineatul (1), partea introductivă a literei e) se modifică și va avea următorul cuprins:

„e) să declare, în termen de 10 zile, la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu, următoarele:”.

2. La articolul 15, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Dreptul de ședere permanentă încetează inclusiv în situația în care persoana formulează o cerere în acest sens. Beneficiarul art. 50 TUE poate solicita Inspectoratului General pentru Imigrări sau formațiunilor sale teritoriale acordarea dreptului de ședere temporară, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.”

3. La articolul 15, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Încetarea dreptului de ședere permanentă în condițiile alin. (4) nu aduce atingere statutului de beneficiar al art. 50 TUE.”

Art. V. — Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 20¹ se modifică și va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 20¹

Readmisia beneficiarilor protecției internaționale în România

(1) Străinii, beneficiari ai protecției internaționale în România, sunt readmiși pe teritoriul României imediat și fără formalități, împreună cu membrii lor de familie, ca urmare a unei decizii de îndepărtare luate de statul membru în care au avut drept de ședere pe termen lung ori care le-a eliberat Cartea albastră a UE.

(2) Pentru stabilirea situației străinilor care au înscrisă în permisul de ședere pe termen lung ori în Cartea albastră a UE eliberate de un alt stat membru al Uniunii Europene mențiunea privind acordarea protecției internaționale de către România, Inspectoratul General pentru Imigrări comunică statului membru interesat, în termen de cel mult o lună de la primirea unei cereri în acest sens, dacă străinul beneficiază în continuare de protecție internațională în România.”

2. La articolul 28 alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:

„d) constituie un pericol la adresa ordinii publice sau a securității naționale a României;”.

3. La mențiunea privind transpunerea se introduce o nouă liniuță, cu următorul cuprins:

„— art. 23 alin. (5) din Directiva (UE) 2021/1.883 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2021 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate și de abrogare a Directivei 2009/50/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 382 din 28 octombrie 2021.”

Art. VI. — Prevederile art. I pct. 38 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

★

Prezenta lege asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1.883 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2021 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate și de abrogare a Directivei 2009/50/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 382 din 28 octombrie 2021.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,

VASILE-DANIEL SUCIU

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Legea nr. 28/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor

Nume 

Email

Anunţă-mă dacă apar comentarii noi

Comentează

Expunere de motive 5.03.2024

2.1 Sursa proiectului de act normativ:

Prezentul proiect de act normativ reprezintă o inițiativă a Ministerului Afacerilor Interne, în scopul alinierii cadrului normativ național la normele europene relevante, în concordanță cu Obiectivul general L Optimizarea instituțiilor MAI pentru a răspunde nevoilor cetățenilor și societății, într-o manieră coerentă, guvernată de principii solide și responsabilitate și obiectivele specifice I. Implementarea strategiilor naționale în domeniul afacerilor interne și IV. Gestionarea provocărilor migraționiste și securității frontierelor, din Programul de

Citește mai mult

Guvernare 2021-2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1122/25/XL2021.

Prezentul proiect de act normativ asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2021 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate și de abrogare a Directivei 2009/50/CE a Consiliului.

2.2 Descrierea situației actuale

LI. La data de 20.10.2021 a fost adoptată Directiva (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2021 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate și de abrogare a Directivei 2009/50/CE a Consiliului12(Directiva).

Directiva, care înlocuiește Directiva 2009/50/CE, urmărește să îmbunătățească capacitatea Uniunii Europene de a atrage și de a păstra resortisanți! cu înaltă calificare ai țărilor terțe, precum și de a spori mobilitatea acestora și circulația între locurile de muncă în diferite state membre. Obiectivul este acela de a îmbunătăți capacitatea Uniunii de a răspunde cu eficacitate și promptitudine la actualele și viitoarele solicitări de forță de muncă formată din resortisanți cu înaltă calificare ai țărilor terțe și de a compensa deficitul de competențe, pentru a crește contribuția imigrației economice la consolidarea competitivității economiei Uniunii Europene și la combaterea efectelor îmbătrânirii demografice.

Directiva se aplică resortisanților din afara Uniunii Europene care solicită sau au solicitat un loc de muncă înalt calificat într-un stat membru.

Solicitanții unei cărți albastre a UE trebuie să prezinte:

• un contract de muncă valabil sau o ofertă fermă de angajare pentru cel puțin 6 luni;

• documente care le atestă calificările profesionale;

• documente de călătorie valabile și o viză, dacă este necesar;

• dovada că au solicitat asigurare de sănătate, în cazul în care aceasta nu este prevăzută în contract.

Statele membre:

• solicită îndeplinirea condițiilor prevăzute de dreptul intern relevant, de contractele colective de muncă sau de practicile consacrate;

• se asigură că pragul salarial pe care îl stabilesc este cel puțin egal, dar nu mai mare de 1,6 ori, cu salariul mediu anual brut la nivel național, un prag mai mic de 80 % aplicându-se profesiilor cu deficit de personal și absolvenților recenți din afara Uniunii Europene (nu mai mult de 3 ani);

• decid dacă solicitările sunt depuse de resortisantul din afara UE, de către angajatorul acestuia sau de către oricare dintre cele 2 părți;

• pot percepe taxe, atât timp cât acestea nu sunt disproporționate sau excesive, pentru prelucrarea solicitărilor;

• pun la dispoziția solicitanților, într-o formă ușor accesibilă, toate documentele justificative solicitate și condițiile anexate;

• numesc puncte de contact pentru a primi și a transmite informații.

Statele membre trebuie să respingă solicitările în cazul în care:

• nu sunt respectate criteriile de admitere;

• documentele prezentate sunt false;

• solicitantul este considerat o amenințare la adresa ordinii publice, a siguranței publice sau a sănătății publice;

• scopul principal al activității angajatorului este de a facilita intrarea resortisanților din afara UE.

Statele membre pot respinge solicitările în cazul în care:

• postul vacant poate fi ocupat de un cetățean național, de un cetățean al UE sau de un cetățean al unei țări terțe care locuiește legal în UE;

• angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile fiscale și alte obligații legale, este în stare de faliment, se confruntă cu insolvența sau a angajat ilegal resortisanți din afara UE;

• țara de origine a solicitantului se confruntă cu o penurie de lucrători calificați în profesia respectivă.

De asemenea, statele membre trebuie să retragă sau să refuze reînnoirea unei cărți albastre în cazul în care cartea albastră a UE sau documentele prezentate la eliberare sunt false sau resortisantul terț nu mai are un contract de muncă valabil, calificările necesare sau nu mai îndeplinește pragul salarial.

Statele membre pot să retragă sau să refuze reînnoirea unei cărți albastre în cazul în care politica publică, securitatea sau sănătatea sunt amenințate, angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile legale sau posesorul cărții albastre nu respectă cerințele privind finanțele personale, reședința și alte cerințe din directivă.

Cartea albastră a UE este valabilă timp de cel puțin 24 de luni sau, în cazul în care contractul de muncă este încheiat pe o perioadă mai scurtă, încă 3 luni după încheierea contractului. Deținerea acestui document permite posesorilor să intre, să reintre și să rămână pe teritoriul statului membru și să se bucure de toate drepturile prevăzute de directivă.

In ceea ce privește angajatorii, aceștia beneficiază de o procedură simplificată de eliberare a cărții albastre a UE, în cazul în care un stat membru le acordă statutul recunoscut.

Posesorii cărților albastre ale UE:

• pot fi solicitați să informeze autoritățile naționale cu privire la orice schimbare de angajator sau de situație în primele 12 luni de angajare legală;

• beneficiază de un tratament egal cu cel al resortisanților UE în ceea ce privește condițiile de muncă, libertatea de asociere, educația și formarea profesională, recunoașterea reciprocă a diplomelor, securitatea socială și accesul la bunuri și servicii;

• pot fi însoțiți de membrii familiei lor, care au, de asemenea, dreptul de a munci în respectivul stat membru;

• pot dobândi statutul de rezident pe termen lung al UE, sub rezerva anumitor condiții;

• pot, după ce au locuit legal timp de 12 luni în statul membru care a eliberat cartea albastră, să se mute, să locuiască și să lucreze împreună cu familia lor în alt stat membru.

Statele membre au obligația de a transpune directiva, în legislația națională, până la data de 18 noiembrie 2023.

1.2. La nivel național, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanța Guvernului nr.25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România34, conțin măsuri de transpunere a Directivei 2009/50/CE.

De asemenea, modelul cărții albastre a UE este stabilit în anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.898/2011 privind stabilirea formei și conținutului permiselor de ședere, ale documentelor de călătorie, precum și ale altor documente care se eliberează străinilor, cu modificările și completările ulterioare.

În considerarea celor ce preced, prin proiectul de act normativ se are în vedere modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a Ordonanței Guvernului nr.25/2014 în sensul alinierii dispozițiilor acestora la noile cerințe europene în materie. Ulterior intrării în vigoare a măsurilor conținute de proiectul de act normativ, se are în vedere adaptarea corespunzătoare a elementelor conținute de Hotărârea Guvernului nr.898/2011, în partea ce privește cartea albastră a UE, în scopul actualizării referințelor la directivă.

II. Situația privind evoluția situației operative în contextul geopolitic actual

În contextul geopolitic actual, marcat de conflictul militar în desfășurare la granițele României se impune intensificarea verificărilor și analizelor prin care să fie evidențiate și sancționate faptele săvârșite pe teritoriul României cu impact în ceea ce privește încălcarea unor norme de conduită socială.

Acest proces este realizat în considerarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-380/18, potrivit căreia „nu orice referire a legiuitorului Uniunii la noțiunea de

amenințare pentru ordinea publică trebuie să fie în mod necesar înțeleasă ca făcând trimitere în mod exclusiv la un comportament individual care reprezintă o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății statului membru în cauză” [a se vedea considerentul (31)]. Un astfel de nivel de exigență este reținut în jurisprudența Curții cu privire la cetățenii Uniunii care și-au exercitat dreptul la liberă circulație și anumiți membri ai familiei acestora, categorii de străini al căror regim juridic este reglementat în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, Curtea reține faptul că „[...] este necesar, pentru a preciza sfera de aplicare a noțiunii de amenințare pentru ordinea publică, în sensul articolului 6 alineatul (1) litera e) din Codul frontierelor Schengen, să se țină seama de termenii acestei dispoziții, de contextul său și de obiectivele urmărite de legislația din care face parte” [a se vedea considerentul (33)].

Ca atare, este necesar ca, atunci când există elemente concordante, obiective și precise, care permit să se suspecteze că un resortisant al unei țări terțe a săvârșit o infracțiune [a se vedea considerentele (48) și (49) ale cauzei C-380/18], organele statului să poată, atunci când infracțiunea prezintă o gravitate suficientă, având în vedere natura sa și pedeapsa aplicabilă, să ia măsura încetării imediată a șederii acestui resortisant pe teritoriul statului membru.

Raportat la faptul că astfel de practici trebuie să fie conforme cu principiul proporționalității, care constituie un principiu general al dreptului Uniunii și nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru a proteja ordinea publică [a se vedea considerentul (47) al cauzei C-380/2018], este de menționat că legislația română reglementează acest aspect la art. 77 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cu toate că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-380/18 se referă la cetățenii aflați în situația prevăzută la art. 6 alin.(l) lit. e) din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) exceptați de la obligativitatea obținerii vizei de intrare, în cuprinsul hotărârii, Curtea se referă inclusiv la situația cetățenilor aflați în sfera de reglementare a unor directive europene privind drepturi de ședere temporară, cum este cazul considerentului (32), care face referire la Directiva 2004/114/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 privind condițiile de admisie a resortisanților țărilor terțe pentru studii, schimb de elevi, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat, sens în care sfera de aplicare a hotărârii include beneficiarii dreptului de ședere temporară în anumite scopuri.

Referitor la beneficiarii dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei ori beneficiarii dreptului de ședere pe termen lung pe teritoriul României, este de precizat că aceste categorii de străini sunt protejate de prevederi legale care impun interpretarea restrictivă a noțiunii de amenințare la ordinea publică, raportându-se la condamnări definitive de către instanțele de judecată, pentru săvârșirea de infracțiuni, la 3 ani, respectiv 5 ani.

III. Potrivit art. 17 alin. (1) lit. d) din Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 20115, „un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid este exclus din categoria persoanelor eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară în cazul în care există motive întemeiate pentru a crede că reprezintă un pericol pentru societatea sau pentru siguranța statului membru în care se află.”

Directiva anterior amintită stabilește standardele care trebuie respectate de către statele membre ale Uniunii Europene în vederea unor bune practici unitare, statele având posibilitatea de a opta pentru prevederi mai favorabile.

Legislația națională de transpunere, respectiv Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, stipulează, la art. 28 alin.(l) lit.d) faptul că „protecția subsidiară nu se acordă cetățenilor străini și apatrizilor atunci când există motive serioase să se creadă că aceștia constituie un pericol la adresa ordinii publice și siguranței naționale ale României.”, instituind astfel o condiție cumulativă, nefiind suficient ca un străin sau apatrid să fie un pericol doar la adresa ordinii publice sau a siguranței naționale.

Față de această stare de fapt, situația operativă a relevat necesitatea modificării prevederii legale anterior amintită, în sensul stabilirii condițiilor de excludere de referință în mod alternativ, iar nu cumulativ, raportat la gradul de pericol al acestora._

2.3 Schimbări preconizate

Prezentul proiect de act normativ are ca obiect modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor, după cum urmează:

1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

- modificarea art. 6 alin. (1) lit. h) în sensul eliminării sintagmei „(...) nu sunt semnalați de autoritățile competente (...)”, având în atenție considerentul nr.(31) al hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-380/18, potrivit căruia „nu orice referire a legiuitorului Uniunii la noțiunea de amenințare pentru ordinea publică trebuie să fie în mod necesar înțeleasă ca făcând trimitere în mod exclusiv la un comportament individual care reprezintă o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății statului membru în cauză”.

- modificarea art. 13 alin. (4) și (6), în sensul reducerii de la 30 de zile, la 10 zile, a perioadei în care subzistă obligația de notificare a încetării sau suspendării raporturilor juridice de muncă ale străinului, modificarea propusă fiind de natură a elimina confuziile generate în rândul persoanelor fîzice/juridice care au o astfel de obligație.

- modificarea art.441 alin.(5) în sensul majorării termenului de depunere a cererii de acordare a vizei, de la 60 de zile în prezent, la 180 de zile, aceasta întrucât, de cele mai multe

ori, 60 de zile sunt insuficiente pentru îndeplinirea tuturor procedurilor administrative, în special pentru lucrătorii din regiunea Asia.

- modificarea părții introductive a alin.(l) al art.46, în sensul menționării inclusiv a străinului solicitant al primei cărți albastre a UE, în scopul transpunerii Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului.

- completarea art.46 cu un nou alineat, alin.(61), în sensul stabilirii faptului că reîntregirea familiei poate fi solicitată simultan cu depunerea cererii de eliberare a cărții albastre a UE, cu prezentarea anumitor documente, soluționarea cererii de reîntregirea familiei urmând a se va face în același timp cu soluționarea cererii pentru eliberarea cărții albastre a UE (completarea propusă asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului).

- modificarea art.46 alin.(7) lit.c) în sensul menționării excepției situației în care cererea de reîntregire a familiei este depusă simultan cu cererea de eliberare a primei cărți albastre a UE a sponsorului, caz în care nu mai este necesară depunerea copiei documentului care atestă dreptul de ședere pe teritoriul României (modificarea propusă asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului).

- modificarea art.46 alin.(9) lit.c) în sensul indicării unei perioade de 3 luni în care solicitantul trebuie să posede mijloace de întreținere, pe lângă cele necesare pentru propria întreținere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru fiecare membru de familie; la stabilirea perioadei de 3 luni a fost avut în vedere faptul că termenul de soluționare a cererii pentru aprobarea reîntregirii familiei este de maximum 3 luni.

- completarea art.46 cu patru noi alineate, referitoare la efectuarea interviului sponsorului, în scopul transpunerii Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului.

- abrogarea lit.a1) a alin.(2) al art.50, întrucât prin propunerea de modificare a art.50 alin.(2) lit.a) care se referă la indicarea inclusiv a art.6 alin.(l) lit.h) se preia condiția de a nu constitui o amenințare pentru apărarea și securitatea națională, ordinea și sănătatea publică.

- completarea art.51 alin.(l) cu un nou alineat, din care să rezulte obligația în sarcina membrilor de familie ai străinului prevăzut la art. 564 alin. (4) din ordonanța de urgență, de a solicita prelungirea dreptului de ședere în termen de cel mult o lună de la intrarea în România (completarea propusă asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului).

- modificarea art.51 alin.(3), astfel încât să rezulte faptul că, în cazul primei prelungiri a dreptului de ședere temporară, în situația în care extrasul de cont este eliberat de o instituție bancară din țara de origine sau de reședință a străinului, moneda contului trebuie să fie convertibilă în România. Modificarea de referință este propusă pentru eliminarea disfuncționalităților întâlnite în activitatea practică în care străinilor nu li se deschid conturi bancare în România din motive independente de voința lor.

- completarea art. 51 cu un nou alineat, referitor la menținerea dreptului de ședere al străinului aflat în ședere legală pe teritoriul României la data depunerii cererii.

- modificarea art.51 alin.(8), în sensul menționării situației depunerii cererii de prelungire a dreptului de ședere formulată de posesorul Cărții albastre a UE obținute într-un alt stat membru simultancucereriledeprelungireadreptuluideședereformulatedemembriide 6

familie ai acestuia (modificarea propusă asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului);

- modificarea art.56 alin.(l) în sensul eliminării obligativității ca salariul străinului înalt calificat să fie la nivelul de cel puțin două ori câștigul salarial mediu brut (modificarea propusă asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului).

- modificarea art.56 alin.(6), în sensul majorării perioadei de la 1 an (prevăzută în prezent pentru prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă), la 2 ani, în considerarea uniformizării volumului de cereri depuse la nivelul fiecărei structuri teritoriale pentru imigrări, având ca și consecință directă reducerea timpului de așteptare.

- modificarea art.56 alin.(7), în sensul majorării perioadei de 2 ani (prevăzută în prezent pentru prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă a străinilor lucrători înalt calificați), la 3 ani, măsura asigurând transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului.

- completarea art.56 cu un nou alineat, alin.^1), cu privire la demersurile ce trebuie întreprinse de Inspectoratul General pentru Imigrări atunci când constată că nu mai este îndeplinită condiția prevăzută la art. 50 alin. (2) lit. g) din ordonanța de urgență, din cauze neimputabile străinului, caz în care informează în scris străinul în cauză cu privire la obligația acestuia ca, în termen de 180 de zile de la data primirii informării, să-și reglementeze situația cu actualul angajator sau să identifice un nou angajator (completarea propusă asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului).

- completarea art. 56 alin. (10) cu o nouă literă, lit. d), în sensul extinderii categoriilor de străini care pot beneficia de prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă, în calitate de lucrător înalt calificat, fără obligativitatea deținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă, inclusiv la beneficiarii de protecție internațională și membrii de familie ai cetățenilor UE, SEE și CH, care își exercită dreptul la libera circulație.

- introducerea, după art.563, a unui nou articol, art.564, referitor la dreptul de ședere temporară în scop de muncă în calitate de lucrător înalt calificat în cadrul unei mobilități (completarea propusă asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului).

- modificarea art.62 alin.(2) lit.a) pct.(iv) în sensul clarificării aspectului legat de dovada deținerii mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Potrivit art. 62 alin. (5) din ordonanța de urgență, dreptul de ședere temporară se prelungește individual, pentru fiecare membru de familie, pe aceeași perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de ședere sponsorului. Soțului/soției și membrilor de familie ai unui cetățean român sau ai sponsorului titular al unui drept de ședere pe termen lung, li se poate prelungi dreptul de ședere temporară pentru perioade de până la 5 ani. Cu toate acestea, actul normativ în forma actuală, nu prevede pe ce perioadă este necesar a se face dovada deținerii mijloacelor de întreținere. Astfel, pentru claritatea normei legale, apare oportună stabilirea unei perioade de timp pentru care să se facă dovada deținerii mijloacelor de întreținere.

- completarea art.62 alin.(l) lit.b) cu trei noi puncte, pct. (iv) - (vi), în sensul introducerii unor condiții inclusiv la prelungirea dreptului de ședere, măsură care ar asigura egalitate de tratament pentru străinii care nu parcurg etapa de admisie în scopul reîntregirii familiei (spre exemplu străinii exonerați de la obligativitatea deținerii vizei de lungă ședere sau care fac parte din categoria celor pentru care este interzisă îndepărtarea).

- modificarea art.62 al in. (3 în sensul reducerii perioadei de la 18 luni (în prezent), la 12 luni de ședere legală în primul stat membru ca posesor de Carte albastră a UE (modificarea propusă asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului).

- completarea art.67 alin.(l) cu un nou punct, pct (ii), referitor la obligativitatea străinilor intrați în România în scopul desfășurării de activități de cercetare științifică cărora li se prelungește dreptul de ședere temporară, de a prezenta inclusiv dovada deținerii mijloacelor de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru o perioadă de cel puțin 6 luni.

Astfel, potrivit art.7 (cu denumirea „Condiții generale”) alin. 1 lit. e) și alin. (3) din Directiva (UE) 2016/801 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair, „(1) In ceea ce privește admisia unui resortisant al unei țări terțe în temeiul prezentei directive, solicitantul: [...] prezintă dovezile solicitate de statul membru în cauză care să probeze faptul că pe durata șederii planificate resortisantul țării terțe va dispune de suficiente resurse pentru a-și acoperi cheltuielile de întreținere fără a recurge la sistemul de asistență socială al statului membru, precum și costurile de întoarcere în țara de origine. Evaluarea suficienței resurselor se bazează pe examinarea individuală a cazului și ține seama de resursele care provin, printre altele, din acordarea unei subvenții sau a unor burse, dintr-un contract de muncă valabil, dintr-o ofertă fermă de angajare sau dintr-un angajament financiar din partea unei organizații de programe de schimb de elevi, a unei entități care găzduiește stagiari, a unei organizații de programe de servicii de voluntariat, a unei familii gazdă sau din partea unei organizații de plasare a lucrătorilor au pair. [...] (3) Statele membre pot indica o sumă de referință pe care o consideră ca reprezentând „resurse suficiente”, astfel cum se menționează la alineatul (1) litera (e). Evaluarea suficienței resurselor se bazează pe o examinare individuală a cazului.” Condiția privind deținerea mijloacelor de întreținere a fost introdusă doar la art. 671 alin.(7) din ordonanța de urgență (cercetător - mobilitate pe termen lung), însă nu a fost prevăzută și la art. 67 alin.(l) din același act normativ.

- completarea părții introductive a alin.(5) al art.71 în sensul indicării inclusiv a situației existenței unui drept de ședere ca cercetător, ca student sau ca beneficiar de protecție internațională pe teritoriul statelor membre (modificarea propusă asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului).

- modificarea art.71 alin.(l) lit.b) în sensul menționării unei perioade de 12 luni pentru care să se facă dovada deținerii mijloacelor de întreținere, pentru claritate.

- modificarea art.71 alin.(5) lit.g) în sensul eliminării referirii la ordinea publică, justificată de necesitatea alinierii normei la condițiile de acordare a dreptului de ședere pe termen lung pentru celelalte categorii de străini; condiția ca străinul să nu constituie o 8

amenințare la adresa ordinii publice, este redată distinct la art.71 alin.(5) lit.h) propusă a fi introdusă, aceasta urmând a fi considerată ca îndeplinită dacă străinul nu a săvârșit, cu intenție, infracțiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani, textul fiind similar celui reglementat în prezent la art.71 alin.(l) lit.g) din ordonanța de urgență.

- completarea art.77 cu un nou alineat, alin.(3^1) în scopul circumstanțierii faptului că beneficiarul dreptului de ședere în scopul reîntregirii familiei constituie o amenințare la adresa ordinii publice dacă a săvârșit, cu intenție, infracțiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 3 ani.

- modificarea art. 77 alin.(4) în scopul reglementării situațiilor în care șomajul constituie motiv de revocare a Cărții albastre a UE.

- completarea art.77 cu un nou alineat, alin.(5^1) referitor la circumstanțierea faptului că dreptul de ședere al posesorului Cărții albastre a UE nu poate fi anulat sau revocat dacă străinul se mută, în cadrul aceleiași mobilități, într-un alt stat membru, înainte ca al doilea stat membru să ia o decizie cu privire la cererea acestuia de mobilitate pe termen lung (completarea propusă asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului).

- modificarea art. 89 alin.(4) în sensul menționării inclusiv a Cărții albastre a UE ca document în care era înscrisă mențiunea privind acordarea protecției internaționale de către un alt stat membru, măsură menită a asigura transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului.

- completarea art. 107 cu cinci noi alineate, alin.(26) - (210) cu privire la mențiunile care se înscriu în Cartea albastră a UE, în acord cu prevederile Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

- completarea art.1281 cu un nou alineat, alin(l^1), care să instituie obligativitatea în sarcina Inspectoratului General pentru Imigrări ca, în cazul respingerii cererii pentru eliberarea unei Cărți albastre a UE în cadrul unei mobilități pe termen lung, să solicite primului stat membru readmisia posesorului Cărții albastre a UE și, după caz, a membrilor familiei acestuia, fără formalități și fără întârziere. Aceste dispoziții se aplică și în cazul în care cartea albastră a UE eliberată de primul stat membru a expirat sau a fost retrasă în cursul examinării cererii (completarea propusă asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului).

- modificarea art.1281 alin.(3) în sensul menționării inclusiv a alin.(l) al art.1281 ca dispoziție aplicabilă în cazul în care străinului, aflat în cadrul unei mobilități pe teritoriul statului membru al Uniunii Europene care solicită readmisia, i-a încetat dreptul de ședere temporară pe teritoriul României, la expirarea termenului pentru care i-a fost acordat sau ca urmare a anulării ori revocării (modificarea propusă asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului).

- modificarea art. 135 lit.a) în sensul majorării cuantumului amenzilor, justificată de necesitatea creșterii gradului de conștientizare a obligațiilor ce le incumbă străinilor în aplicarea ordonanței de urgență.

- abrogarea alin.(2) al art. 137, justificată de necesitatea alinierii cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

2. Ordonanța Guvernului nr,25/2014, cu modificările și completările ulterioare:

- modificarea art.2 lit.i), 1), m) și n), referitoare la definițiile conceptelor „lucrător înalt calificat”, „loc de muncă înalt calificat”, „calificări profesionale superioare” și „calificare dobândită în cadrul învățământului superior”, în scopul transpunerii Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului.

- abrogarea art.2 lit.o) referitoare la definirea conceptului de „programe de învățământ postliceal sau superior”, în scopul asigurării concordanței cu Directiva (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului.

- completarea art.3 cu trei noi litere, lit.p)-r) cu noile categorii de străini exceptați de la obținerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României, prevăzute de Directiva (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului.

- completarea art. 3 cu un nou alineat, alin. (21), prin care se reglementează inopozabilitatea scutirii de la avizul de muncă pentru beneficiarii protecției internaționale care solicită încadrarea în muncă în calitate de lucrător înalt calificat.

- modificarea art.3 alin.(3) în sensul extinderii perioadei de 4 ore (reglementată în prezent), la 6 ore în raport de durata maximă a muncii indicată în contractul individual de muncă cu timp parțial. Modificarea a fost solicitată de mediul de afaceri, ca urmare a modificărilor legislative privind impozitarea veniturilor obținute în baza unui contract de muncă cu timp parțial.

- modificarea art.4 alin.(2) lit.a) în sensul menționării faptului că străinul desfășoară efectiv pe teritoriul României activități compatibile cu funcția pentru care solicită încadrarea în muncă a străinului, modificarea fiind necesară pentru claritatea textului și eliminarea diferitelor interpretări în analizarea îndeplinirii condiției. De asemenea, se propune modificarea lit.b) în sensul eliminării sintagmei „(...) pe ultimul trimestru, anterior depunerii cererii”, pentru punerea normei în concordanță cu legislația specială privind eliberarea certificatului de atestare fiscală.

- completarea art.4 alin.(2) cu o nouă literă din care să rezulte faptul că activitatea angajatorului nu a fost înființată sau nu se derulează în scopul principal de a facilita intrarea străinilor pe teritoriul României (completarea asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului).

- modificarea art.4 alin.(2) lit.f) în sensul trimiterii inclusiv la art.8 alin.(2) lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, între condițiile care trebuie întrunite de către străin, modificarea fiind necesară în scopul punerii în concordanță cu prevederile care reglementează condițiile de intrare a străinilor pe teritoriul României și cele de acordare a vizelor.

- completarea art.6 cu un nou alineat, alinul1) care să permită Inspectoratului General pentru Imigrări efectuarea de controale la sediile sociale sau punctele de lucru ale angajatorilor în vederea constatării îndepliniri condiției prevăzută la art. 4 alin. (2) lit. a) și la lit.a1) [propusă a fi introdusă prin proiect]

- modificarea art.6 alin.(2) în sensul eliminării sintagmei „la sfârșitul trimestrului încheiat anterior depunerii cererii”, pentru punere în concordanță cu legislația specială privind eliberarea certificatului de atestare fiscală. De asemenea, se propune modificarea alin.(4) al aceluiași articol, în sensul menționării inclusiv a lit.a1) a alin.(2) al art.4 propus a fi introdus prin proiect.

- modificarea art.8 alin.(l) lit.b) în sensul stabilirii valabilității adeverinței AJOFM la o perioadă de 90 de zile și în cazul solicitărilor de avize de angajare pentru tipul de lucrător permanent. Prin această măsură, raportat la numărul însemnat de cereri de obținere a avizului de angajare ce se depun la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, se oferă un feedback pozitiv sugestiilor societății civile și un răspuns la așteptarea de îmbunătățire a serviciilor oferite.

- modificarea art. 15 în scopul asigurării transpunerii Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului.

- completarea art. 16 alin.(2) cu un nou alineat, alin.(21) în sensul indicării tipului de documente necesar a fi prezentate de către angajator pentru a face dovada îndeplinirii speciale prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. c) propus a fi introdus prin proiect (completarea asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului).

- modificarea art. 16 alin.(3) în sensul eliminării nivelului de studii „postliceal”, în scopul transpunerii Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului.

- modificarea art.21 alin.(2) lit.c) în sensul eliminării sintagmei „pe ultimul trimestru, anterior depunerii cererii”, pentru punere în concordanță cu legislația specială privind eliberarea certificatului de atestare fiscală. De asemenea, se propune modificarea lit.g) în sensul eliminării sintagmei „pe tipuri de lucrători”, întrucât contingentul nu este stabilit în considerarea unui astfel de element de identificare [o situație similară se regăsește și în cazul propunerii de modificare a art.28 alin.(3) din ordonanță]. Totodată, se propune completarea lit.h) în sensul indicării inclusiv a art.8 alin.(2) lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, între condițiile care trebuie îndeplinite de străini, în scopul punerii în concordanță cu prevederile care reglementează condițiile de intrare a străinilor pe teritoriul României și cele de acordare a vizelor.

- completarea art.23 cu un nou alineat, alin.(5*), astfel încât să atribuie Inspectoratului General pentru Imigrări competența de a efectua controale la sediile sociale sau punctele de lucru ale beneficiarilor prestării de servicii în vederea constatării îndepliniri condițiilor prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. d) din ordonanță.

- completarea art.31 cu o nouă literă, lit.e), cu un nou caz de anulare a avizului de angajare, și anume la încetarea contractului individual de muncă sau a detașării. Măsura are în vedere asigurarea clarității textului, cu privire la încadrarea în muncă/detașarea unui străin la același angajator/beneficiar al prestării de servicii, ulterior încetării contractului de muncă/detașare.

3. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare:

- modificarea părții introductive a art.9 alin.(l) și a alin.(3) în sensul indicării formațiunii teritoriale a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu, ii

pentru claritate. De asemenea, la alin.(l) se are în vedere nevoia cunoașterii timpurii a situației cetățenilor UE/SEE/CE și membrii acestora de familie pe teritoriul României, cu precădere în actualul context geopolitic.

4. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.204/2020 privind stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de intrare și ședere pe teritoriul României, aprobată cu modificări prin Legea nr.77/2021, cu modificările și completările ulterioare:

- modificarea părții introductive a literei e) a alin.(l) al art.5 în sensul reducerii de la 30 de zile (în prezent), la 10 zile, a termenului de declarare a evenimentelor expres prevăzute la art.5, în scopul eficientizării activității administrative specifice. De asemenea, se propune indicarea formațiunii teritoriale a Inspectoratului General pentru Imigrări de la locul de reședință sau domiciliu, pentru claritate.

- modificarea art. 15 alin.(4) în sensul eliminării termenului de 30 de zile de la încetarea dreptului de ședere permanentă, în considerarea faptului că beneficiarul art. 50 TUE nu pierde statutul de beneficiar, sens în care nerespectarea termenului nu produce consecințe juridice.

- completarea art. 15 cu un nou alineat, alin.(41), astfel încât să se clarifice faptul că renunțarea la dreptul de ședere permanentă în condițiile art. 15 alin. (4) din ordonanța de urgență, nu echivalează cu pierderea statutului de beneficiar al art. 50 TUE.

5. Legea nr.122/2006, cu modificările și completările ulterioare:

- completarea art. 201 alin. (1) și (2), în vederea reglementării garanțiilor în cauză inclusiv cu privire la posesorii de Carte albastră a UE.

- modificarea art. 28 alin. (1) lit. d) în sensul stabilirii faptului că protecția subsidiară nu se acordă cetățenilor străini și apatrizilor atunci când există motive serioase să se creadă că aceștia constituie un pericol la adresa ordinii publice sau a siguranței naționale ale României, spre deosebire de reglementarea în vigoare care se referă la o condiție cumulativă (prin utilizarea conjuncției „și”)

(...)

3.1 Descrierea generală a beneficiilor și costurilor estimate ca urmare a intrării în vigoare a actului normativ

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect._

3.2 Impactul social

Măsurile conținute de prezentul proiect conduc la întărirea siguranței cetățeanului, având în vedere contextul geopolitic actual, marcat de conflictul militar în desfășurare la granițele României, care impune intensificarea verificărilor și analizelor prin care să fie evidențiate și sancționate faptele săvârșite pe teritoriul național, cu impact în ceea ce privește încălcarea unor norme de conduită socială.

3.3 Impactul asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului

Propunerile conținute de prezentul proiect de act normativ, în partea care privește transpunerea Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului, sunt pe deplin compatibile cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și consolidează unele dintre drepturile prevăzute în Cartă. Directiva precitată contribuie, în special, la punerea în aplicare a dreptului la respectarea vieții private și de familie, prin dispoziții de facilitare în ceea ce privește reîntregirea familiei pentru lucrătorii cu înaltă calificare -precum și dreptul la muncă și dreptul de a exercita o ocupație aleasă sau acceptată în mod liber. De asemenea, propunerile de modificare a legislației naționale specifice sunt pe deplin compatibile cu drepturile legate de condițiile de muncă și drepturile lucrătorilor înalt calificați, întrucât acestea mențin drepturile la egalitate de tratament pentru lucrătorii cu înaltă calificare în ceea ce privește condițiile de muncă, accesul la asigurările sociale, la educație și la formare profesională, precum și accesul la bunuri și servicii. Compatibilitatea cu articolul 47 din Cartă (dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil) este pe deplin garantată, întrucât nu sunt modificate dispozițiile actuale referitoare la Cartea albastră a UE în partea care privește dreptul de inițiere a unei căi de atac în cazul respingerii unei cereri, precum și de notificare privind motivele respingerii.

(...)

Secțiunea a 5-a

Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare

5.1 Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ

Având în vedere transpunerea, prin prezentul proiect de act normativ, a Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului, se impune modificarea, în mod corespunzător, a anexelor nr.l și 2 la Hotărârea Guvernului nr.898/2011 privind stabilirea formei și conținutului permiselor de ședere, ale documentelor de călătorie, precum și ale altor documente care se eliberează străinilor, cu modificările și completările ulterioare.

5.2 Impactul asupra legislației în domeniul achizițiilor publice

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

5.3 Conformitatea proiectului de act normativ cu legislația UE (în cazul proiectelor care transpun sau asigură aplicarea unor prevederi de drept UE)

5.3.1 Măsuri normative necesare transpunerii directivelor UE

Prezentul act normativ conține măsuri de transpunere în legislația națională a Directivei (UE) 2021/1883 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2021 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate și de abrogare a Directivei 2009/50/CE a Consiliului.

• Directiva stabilește:

> condițiile de intrare și de ședere pe o perioadă mai mare de trei luni pe teritoriul statelor membre, precum și drepturile resortisanților țărilor terțe în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat, precum și pentru membrii familiilor acestora;

> condițiile de intrare și de ședere, precum și drepturile resortisanților țărilor terțe și ale membrilor familiilor acestora, în alte state membre decât primul stat membru care a acordat o carte albastră a UE.

• Termen de transpunere: 18 noiembrie 2023

5.3.2 Măsuri normative necesare aplicării actelor legislative UE
Nu este cazul

5.4 Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene

Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 decembrie 2019 pronunțată în cauza C-380/18:

Se realizează o reașezare a legislației în ceea ce privește revocarea dreptului de ședere temporară în situația în care străinii sunt suspecți de săvârșirea unei infracțiuni pe teritoriul României, atunci când infracțiunea prezintă o gravitate suficientă, având în vedere natura sa și pedeapsa aplicabilă și există elemente concordante, obiective și precise în acest sens, în acord cu elementele statuate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-380/18.

Potrivit hotărârii în cauză, ,jiu orice referire a legiuitorului Uniunii la noțiunea de amenințare pentru ordinea publică trebuie să fie în mod necesar înțeleasă ca jăcând trimitere în mod exclusiv la un comportament individual care reprezintă o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății statului membru în cauză” [considerentul nr.(31) al hotărârii]. Un astfel de nivel de exigență este reținut în jurisprudența Curții cu privire la cetățenii Uniunii care și-au exercitat dreptul la liberă circulație și anumiți membri ai familiei acestora, categorii de străini al căror regim juridic este reglementat în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, Curtea reține faptul că, „prin urmare, este necesar, pentru a preciza sfera de aplicare a noțiunii de amenințare pentru ordinea publică, în sensul articolului 6 alineatul (1) litera e) din Codul frontierelor Schengen, să se țină seama de termenii acestei dispoziții, de contextul său și de obiectivele urmărite de legislația din care face parte.” [considerentul nr.(33) al hotărârii].

Ca atare, este necesar ca, atunci când există elemente concordante, obiective și precise, care permit să se suspecteze că un resortisant al unei țări terțe a săvârșit o infracțiune [considerentele nr.(49)-(49) ale hotărârii], organele statului să poată, atunci când infracțiunea prezintă o gravitate suficientă, având în vedere natura sa și pedeapsa aplicabilă, să ia măsura încetării imediată a șederii acestui resortisant pe teritoriul statului membru.

Relativ la faptul că astfel de practici trebuie să fie conforme cu principiul proporționalității, care constituie un principiu general al dreptului Uniunii și nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru a proteja ordinea publică [a se vedea considerentul (47) al cauzei C-380/2018], este de menționat că legislația română reglementează acest aspect la art. 77 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(...)

Față de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare, cu procedura de urgență prevăzută de art. 76 alin. (3) din Constituția României, republicată.

PRIM-MINISTRU

ION-MARCEL CIOLACU

Răspunde