Anexa 1 - PROTOCOLUL. - HG nr. 91/2014 - aprobarea Protocolului celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare, semnat la Budapesta la 26.11.2013, pt. aplicarea prev. Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare - cooperarea în domeniul...

Budapesta, 26 noiembrie 2013

3-4 noiembrie 2011, Szarvas, Ungaria

Întâlnirea s-a organizat conform celor convenite la cea de-a șasea întâlnire a Grupului bilateral de experți pentru ocrotirea naturii din 12-13 septembrie 2010 de la Oradea, România.

Scopul întâlnirii este de a evalua activitățile realizate în planul de lucru pentru perioada 2010-2011, precum și întocmirea și aprobarea unui plan de activitate pentru anul 2012.

Participanți:

Din România:

• Doamna Alina Frim, director, Direcția biodiversității - Ministerul Mediului și Pădurilor

• Domnul Nicolae Manta, consilier, Direcția biodiversității - Ministerul Mediului și Pădurilor

• Domnul Jozsef Both, șef birou, APM Harghita

• Doamna Monika Ciupleu, șef birou, APM Bihor

• Domnul Alin Moș, director, Administrația Parcului Natural Apuseni

Din Ungaria:

• Domnul Péter Tóth, șef serviciu, Ministerul Dezvoltării Rurale, Departamentul Parcuri Naționale și Protecția Peisajului

• Domnul László Tirják, director, Direcția Parcului Național Körös-Maros

• Doamna Ágnes L’Auné, consilier, Ministerul Dezvoltării Rurale, Departamentul Parcuri Naționale și Protecția Peisajului

• Domnul István Gyarmathy, consilier superior, Direcția Parcului Național Hortobágy

• Domnul Attila Molnar, inspector ecolog, Direcția Parcului Național Hortobágy

Șefii grupului de experți au prezentat, în debutul întâlnirii, membrii delegațiilor.

Părțile au evaluat cooperarea pe perioada anului trecut și au constatat de comun acord că au avut o activitate diversificată și cu rezultate bune (anexa nr. 1). Grupul de experți a dezbătut și a adoptat programul de lucru pe anul 2012 (anexa nr. 2).

Următoarea întâlnire a grupului de experți va avea loc în cel de-al doilea semestru din anul 2012 în România.

Prezentul protocol a fost încheiat și semnat la Szarvas la data de 3 noiembrie 2011, în câte două exemplare originale, în limbile română și maghiară.

Protocolul a fost adoptat:

28-29 septembrie 2011, Budapesta, Ungaria

OBIECTIVE

În conformitate cu cele prevăzute în Regulamentul de procedură al Grupului permanent de experți pentru programe și proiecte internaționale (denumit în continuare grupul de experți), precum și cele convenite în cadrul celei de a șasea reuniuni care a avut loc la București la data de 11 octombrie 2010, principalele obiective ale reuniunii au fost:

• informarea reciprocă cu privire la experiențele și posibilitățile oferite de programele naționale de mediu operaționale din România și Ungaria și schimbul de experiență în privința lecțiilor învățate, respectiv Programul operațional sectorial Mediu din România, precum și Programul operațional Mediu și Energie din Ungaria;

• informarea reciprocă cu privire la stadiul programelor relevante de cooperare transfrontalieră, cum ar fi Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 și Programul de cooperare transfrontalieră Ucraina-Ungaria-Slovacia-România 2007-2013;

• asigurarea de sprijin pentru activitatea altor grupuri permanente de experți în cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului și a Comisiei româno-ungare în domeniul apelor.

PARTICIPANȚI

Lista participanților se regăsește în anexa 1 a prezentei minute.

Principalele subiecte incluse în agendă au cuprins următoarele:

• schimbul de informații cu privire la stadiul implementării și evaluarea programelor operaționale naționale în domeniul mediului;

• schimbul de experiență privind lecțiile învățate pe parcursul implementării Programului operațional sectorial Mediu din România, precum și a Programului operațional Mediu și Energie din Ungaria;

• strategia și metodologia de motivare a personalului din cadrul Organismului intermediar și Autorității de management prin folosirea fondurilor dedicate asistenței tehnice;

• schimbul de informații cu privire la achizițiile publice - aplicarea legislației naționale, modele ale documentației de atribuire UE;

• informarea reciprocă cu privire la stadiul programelor de cooperare teritoriale relevante;

• stadiul și progresul înregistrat în implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării;

• discuții cu privire la mecanismul de coordonare ce permite identificarea nevoilor de dezvoltare, care să fie sprijinit în cadrul programelor operaționale transfrontaliere (sau orice alt instrument de finanțare relevant) ale următorului cadru financiar multianual;

• rezultatele obținute în cadrul programului de lucru pentru 2011-2012.

Ziua 1, 28 septembrie 2011

Reuniunea grupului de experți a fost precedată de atelierul "România și Ungaria - Schimbul de informații și schimbul de lecții cu privire la programele și proiectele de interes comun în domeniul protecției mediului“, care a avut loc la data de 28 septembrie 2011 și a fost organizat de organizația nonprofit "Centrul de Energie“. Scopul acestui eveniment a fost de a face schimb de informații între România și Ungaria și de a împărtăși lecțiile învățate cu privire la programele și proiectele de mediu de interes comun. Ordinea de zi detaliată a atelierului este prezentată în anexa 2.

În cadrul atelierului, delegații au prezentat evoluția programelor lor naționale operaționale de mediu, respectiv Programul operațional sectorial Mediu din România și Programul operațional Mediu și Energie din Ungaria, și au discutat despre aspecte specifice, precum achizițiile publice, motivația personalului OI/AM și alte subiecte de interes comun.

Principalele concluzii ale atelierului pot fi sintetizate după cum urmează:

• Delegațiile au ajuns la concluzia că atelierul a fost util și de succes și au concluzionat că această formă de cooperare ar trebui continuată în viitor.

• Delegația română a precizat că în toamna anului 2012 se va organiza o vizită de studiu în Ungaria, cu participarea autorităților de management și a organismelor intermediare din ambele țări.

• Ca urmare a discuțiilor, delegațiile au convenit că Ungaria va furniza informații suplimentare cu privire la implementarea axei prioritare dedicate energiei regenerabile și eficienței energetice din cadrul Programului operațional Mediu și Energie din Ungaria, raportul-sinteză al evaluării intermediare a Programul operațional Mediu și Energie și a listelor de verificare a achizițiilor publice și a procesului de selecție a proiectelor.

Ziua 2, 29 septembrie 2011

Domnul András Rácz, secretar de stat adjunct în cadrul Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria, a deschis reuniunea subliniind importanța cooperării și a schimbului de informații realizate în cadrul grupului, în special cu privire la lecțiile învățate în timpul implementării programelor operaționale de mediu și de cooperare transfrontalieră și, de asemenea, stadiul și progresul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării.

Doamna dr. Martina Makai și domnul Adrian Mîndroiu, în calitate de conducători ai delegațiilor ungare și române, au prezentat componența delegației fiecărei părți și au prezentat agendei reuniunii (anexa 3).

Participanții la atelierul "România și Ungaria - Schimbul de informații și schimbul de lecții învățate cu privire la programele de mediu și proiecte de interes comun“ și-au exprimat opinia cu privire la rezultatele discuțiilor și au ajuns la concluzia că informațiile transmise au fost utile pentru activitatea lor viitoare.

Odată cu prezentările autorităților de management, urmate de întrebări și răspunsuri, delegațiile părților s-au informat reciproc cu privire la stadiul și oportunitățile de finanțare ale programelor de importanță bilaterală.

Doamna Nikoletta Horváth, reprezentând Autoritatea de management HU-RO CBC, a prezentat stadiul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 și oportunitățile de proiecte comune viitoare în domeniul mediului, managementului apei și protecției naturii.

Domnul Gábor Street, din partea Autorității de management CBC HU-SK-RO-UA, a prezentat stadiul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România-Ucraina-Slovacia 2007-2013.

Din perspectiva prezentărilor oferite, delegația română a solicitat o listă de proiecte de gestionare a deșeurilor aprobate pentru a evita eventuale suprapuneri între măsurile susținute în cadrul programelor operaționale naționale și al celor de cooperare transfrontalieră.

Doamna Erzsábet Gergely, din partea Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria, a prezentat stadiul implementării Strategiei UE pentru regiunea Dunării cu privire la progresele înregistrate de statele membre.

Doamna Elvira Gábos, din partea Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria, a prezentat progresele realizate în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării din punctul de vedere al coordonării celei de-a 5-a arii prioritare "Gestionarea riscurilor de mediu“.

Delegații au convenit să exploreze posibilitățile de cooperare privind planificarea pentru următorul cadru financiar multianual, după cum urmează:

• schimbul de experiență în ceea ce privește lecțiile învățate din punerea în aplicare a programelor de cooperare transfrontalieră actuale, cu un accent special pe performanța măsurilor de mediu ale Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România și ale Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România-Ucraina-Slovacia, eventual în cadrul unui atelier de lucru care poate fi organizat cu ocazia următoarei reuniuni a grupului de experți;

• definirea nevoilor de dezvoltare și priorităților tematice pentru următoarea generație de programe de cooperare transfrontalieră care implică cele două țări, bazate printre altele pe contribuția altor grupuri permanente de experți din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului.

Grupul de experți a decis să aibă a opta reuniune în al doilea trimestru al anului 2012, în România.

Prezenta minută a fost elaborată și semnată la 29 septembrie 2011, la Budapesta, de conducătorii Grupului permanent de experți pentru programe și proiecte internaționale.

Budapesta, 25 noiembrie 2013

Reuniunea a avut loc ca urmare a deciziilor luate la reuniunea grupului ad-hoc de experți Roșia Montană din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecției mediului, care a avut loc la București la data de 27 octombrie 2010.

Lista participanților la reuniune este prezentată în anexa protocolului.

Conducătorul părții ungare al grupului ad-hoc Roșia Montană, dl Kovács Péter, a deschis lucrările salutând experții prezenți și prezentând agenda, cu care participanții au fost de acord. Singurul punct al agendei a fost prezentarea de informații privind stadiul procedurilor de autorizare a extracției minereurilor auro-argentifere din România.

Partea română a precizat că în prezent, în România, nu se mai desfășoară activități de extracție și prelucrare a minereurilor auro-argentifere.

În ceea ce privește proiectul minier Roșia Montană, partea română a menționat următoarele:

• Procedura privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul minier Roșia Montană, demarată în anul 2004, nu a fost finalizată.

• Proiectul de Lege care include Acordul privind anumite măsuri de extragere de minereu de aur și argint din zona Roșia Montană nu are nicio legătură cu procedura de evaluare a impactului asupra mediului, care este în derulare. Prin această lege Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice a dorit să prevadă aspecte referitoare la:

- garanția financiară, instituită conform prevederilor Directivei privind deșeurile miniere, să fie de 146 mil. USD și să fie actualizată periodic prin luarea în considerare a evoluției legislației în domeniu și stadiului amplasamentului în ansamblul său¹;

- garanția financiară pentru posibile poluări accidentale, instituită conform prevederilor Directivei privind răspunderea de mediu, să fie de 25 mil. USD și să fie actualizată gradual în funcție de evoluția proiectului²;

- cianurile să fie utilizate în circuit închis, controlat, în condiții de maximă securitate, iar evacuarea tulburelii sterile în iazul de decantare să se facă la o concentrație a cianurilor de 3 ppm, față de 10 ppm cât prevede Directiva privind deșeurile miniere.

• Comisia special constituită în cadrul Parlamentului a respins propunerea de Lege a Guvernului și a propus promovarea unui act normativ cu aplicabilitate pentru toate proiectele majore sau modificarea Legii minelor care să includă un capitol special privind proiectele majore.

• Procedura privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul minier Roșia Montană nu a avansat prea mult în ultimii ani, însă au fost analizate aspectele privind garanțiile financiare în caz de accident la închidere și monitorizarea postînchidere.

• Nu se poate estima data la care procedura de evaluare a impactului va fi finalizată.

• În conformitate cu prevederile legislației naționale, acordul de mediu se va emite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului, după luarea deciziei în cadrul Comisiei de analiză tehnică.

În ceea ce privește proiectul minier Baia Mare, în prezent nu se desfășoară nicio activitate pe amplasament. În cazul în care se va solicita emiterea de acte administrative de reglementare în domeniul protecției mediului, partea română va notifica partea ungară conform prevederilor Convenției Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

În ceea ce privește proiectul minier Certej, procedura națională privind evaluarea impactului asupra mediului nu a fost finalizată, întrucât actul administrativ a fost contestat în instanță.

Procedura transfrontalieră a fost derulată conform prevederilor Convenției Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, iar propunerile părții ungare se vor regăsi în conținutul Acordului de mediu.

După finalizarea procedurilor în instanță, partea română va comunica părții ungare Acordul de mediu, în conformitate cu prevederile Convenției Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

Partea ungară a luat act de informațiile prezentate de partea română și a solicitat să fie informată cu privire la orice modificare substanțială a proiectelor prezentate.

Având în vedere faptul că aspectele discutate în cadrul grupului ad-hoc sunt de același tip cu cele discutate în cadrul grupului permanent de experți pentru protecția mediului, partea română a sugerat părții ungare ca discuțiile privind proiectul minier Roșia Montană, precum și alte proiecte miniere să fie continuate în cadrul grupului permanent de experți pentru protecția mediului, iar grupul ad-hoc de experți Roșia Montană să își înceteze activitatea.

Partea ungară a precizat că așteaptă o solicitare formală a părții române în acest sens.

Conform propunerii părții române, cu care și partea ungară a fost de acord, următoarea reuniune a grupului ad-hoc de experți Roșia Montană va avea loc în a doua jumătate a anului 2014 în România. Conducătorii celor două delegații vor fixa agenda pe parcurs pe cale electronică.

În încheiere, părțile au propus ca până la următoarea întâlnire dialogul între experți pe domeniile de interes să se desfășoare și pe altec anale de comunicație (de exemplu, sub formă de corespondență electronică).

Protocolul a fost adoptat de conducătorii grupului ad-hoc de experți Roșia Montană.

Budapesta, 25 noiembrie 2013

Reuniunea a avut loc ca urmare a deciziilor luate la cea de-a opta reuniune a Grupului permanent de experți pentru protecția mediului din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecției mediului, care a avut loc la București, în 27 octombrie 2010.

Lista participanților la reuniune este prezentată în anexa protocolului.

Domnul Peter Kovács, secretar de stat pentru ape în cadrul Ministerului Dezvoltării Rurale, în calitate de conducător al delegației părții ungare, a urat bun venit delegației României, precizând importanța organizării acestor două reuniuni, precum și a Comisiei mixte care va avea loc în 26 noiembrie 2013 și a prezentat delegația.

Doamna Anne Rose Mărie Jugănaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice din România, în calitate de conducător al delegației părții române, a mulțumit pentru invitația la această reuniune și a prezentat delegația. Doamna secretar de stat Anne Rose Marie Jugănaru a precizat că subiectele de pe agenda reuniunii sunt deosebit de importante, iar schimbul de informații care va avea loc pe parcursul reuniunii va ajuta ambele părți.

În final doamna secretar de stat Anne Rose Marie Jugănaru și domnul secretar de stat Peter Kovács au urat succes în continuarea discuțiilor și schimburilor de informații, care să contribuie la consolidarea colaborării între cele două părți.

Conducătorul părții ungare al grupului permanent de experți pentru protecția mediului, dl Dobi Bálint, a deschis lucrările salutând experții prezenți și a prezentat agenda reuniunii.

Participanții au adoptat agenda reuniunii prezentată de dl Dobi Bálint, respectiv:

1. Schimb de informații în domeniul gestiunii deșeurilor

2. Schimb de informații între părți privind calitatea aerului și rețeaua de monitorizare

3. Schimb de informații privind EPRTR

4. Partea ungară informează partea română despre dezastrul de mediu de la Kolontar din Ungaria

5. Schimb de informații în ceea ce privește exploatările miniere

Conform agendei, participanții au abordat următoarele teme:

Punctul 1 din agendă:

Partea ungară prezintă modificările intervenite în gestionarea deșeurilor din Ungaria, în urma adoptării legii CLXXXV din 2012 (în continuare Ht), care a intrat în vigoare pe data de 1 ianuarie 2013. Legea Ht fixează principiile de bază de gestionare a deșeurilor (de exemplu, prevenirea, proximitatea, principiul poluatorul plătește sau principiul autonomiei), respectiv reglementează ierarhia deșeurilor, încetarea statutului de deșeu și produsele complementare. Legea Ht, respectiv unele norme de aplicare ale ei, fixează obligații lărgite pentru producători și agenți comerciali, punând un accent deosebit pe reutilizarea deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare. Legea Ht stipulează noi norme pentru unii agenți noi de gestionare a deșeurilor (precum comercianții, intermediarii), definind amănunțit drepturile și obligațiile lor.

În privința serviciilor publice de gospodărie comunală, cea mai relevantă schimbare - în vederea ridicării nivelului serviciilor - este introducerea unor forme de societăți nelucrative și avantajarea autorității locale ca acționar majoritar în aceste structuri. De asemenea, legea Ht leagă serviciul public de gestionare a deșeurilor de o autorizație specială, care se poate obține, conform legii aferente, printr-o procedură specială de calificare a prestatorului de serviciu public de gospodărie comunală.

Regulile privind taxa de depozitare a deșeurilor sunt de asemenea stabilite prin legea Ht în vederea reducerii cantității deșeurilor și a creșterii ratei de reutilizare. Legea Ht introduce restricții privind regulile de înregistrare și de raportare a deșeurilor, privind campaniile de colectare a obiectelor de prisos din casă sau privind depozitarea ilegală a deșeurilor și stipulează crearea unui sistem de colectare de la domiciliu a deșeurilor. Astfel s-au pus bazele unui nou model de tarifare, conform căruia începând din 2015 se va aplica un sistem tarifar unic pentru prestările de servicii publice de gospodărie comunală.

Partea română a prezentat, de asemenea, ultimele evoluții în ceea ce privește domeniul gestiunii deșeurilor, și anume adoptarea unei noi Strategii naționale de gestionare a deșeurilor pentru perioada 2014-2020 (SNGD), în acord cu noile cerințe din Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, care a transpus Directiva nr. 2008/98/CE.

Strategia propune cadrul de măsuri care să asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe producție și consum la un model bazat pe prevenirea generării deșeurilor și utilizarea materiilor prime din industria de valorificare, asigurând astfel prezervarea resurselor naturale naționale, creând premisele reconcilierii imperativelor economice și "de mediu“. Scopul SNGD este de a îndrepta România către o "societate a reciclării“ prin:

- prioritizarea eforturilor din domeniul gestionării deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor;

- încurajarea prevenirii generării deșeurilor și reutilizarea pentru o mai mare eficiență a resurselor;

- dezvoltarea și extinderea sistemelor de colectare separată a deșeurilor în vederea promovării unei reciclării de înaltă calitate;

- dezvoltarea/implementarea tehnologiilor/instalațiilor de reciclare și/sau valorificarea cu randament ridicat de extragere și utilizare a materiei prime din deșeuri;

- susținerea recuperării energiei din deșeuri, după caz, pentru deșeurile care nu pot fi reciclate;

- reducerea cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare.

Această nouă strategie reprezintă un reper important în procesul de punere în aplicare a Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, care a transpus Directiva 2008/98/CE, și de stabilire a unei abordări integrate în ceea ce privește gestionarea deșeurilor în sens mai larg.

Totodată, strategia reprezintă o condiționalitate ex-ante pentru accesarea viitoarelor fonduri europene pentru perioada 2014-2020. România dorește să continue investițiile în dezvoltarea sistemelor de management al deșeurilor și să sprijine investițiile care promovează prevenirea generării de deșeuri, reutilizarea, reciclarea, valorificarea (inclusiv utilizarea lor ca materii prime secundare/subproduse, în vederea creșterii eficienței utilizării resurselor naturale).

Punctul 2 din agendă:

Partea ungară a prezentat situația actuală privind poluarea atmosferei, rețeaua de monitorizare și modalitățile de management al rețelei, cât și cele mai importante măsuri de reducere a nivelului de poluare. În Ungaria, în comparație cu celelalte state de pe glob, problema cea mai mare este cea legată de particulele în suspensie (PM₁₀), dioxidul de azot și poluarea cu ozon la nivelul solului. În ceea ce privește valorile concentrațiilor de PM₁₀, în 2011 au fost înregistrate niveluri ridicate, iar cauzele nu au fost identificate decât în parte. Programul integrat pentru PM₁₀, care prevede măsuri pentru toate sursele de emisii, a fost adoptat în 2011 în vederea reducerii nivelului de poluare în diferitele domenii de activitate, respectiv transporturile, agricultura și operatorii industriali, inclusiv fumători.

Partea română a arătat că, având în vederea intrarea în vigoare a Directivei 2008/50/EC privind calitatea aerului ambiental și un aer mai curat pentru Europa, România a stabilit 13 aglomerări și 41 de zone pentru evaluarea și gestionarea calității aerului.

În urma evaluării calității aerului la nivel național, în perioada 2008-2012, în mai multe aglomerări urbane s-au înregistrat depășiri ale valorilor-limită pentru indicatorul PM₁₀, unde au fost întocmite programe pentru gestionarea calității aerului care cuprind măsuri de reducere a emisiilor de particule în suspensie. Sursele principale pentru aceste depășiri identificate sunt traficul rutier, marile șantiere în construcție, activitățile industriale.

Cu referire la evaluarea calității aerului în zona de graniță româno-ungară, ca urmare a aplicării măsurilor din programele de gestionare a calității aerului, aceasta s-a îmbunătățit, astfel că pentru anul 2012 și primul semestru al anului 2013 nu s-au mai înregistrat depășiri ale valorilor-limită pentru niciun indicator în această zonă, inclusiv în aglomerarea Timișoara, care face obiectul unei scrisori de avertizare din partea Comisiei Europene.

Din cele două prezentări reiese că ambele țări au probleme similare (nivel ridicat de emisii de NO₂ și PM₁₀, dificultăți financiare legate de managementul și modernizarea rețelelor de monitorizare, dificultăți în reducerea nivelului de emisii din activități rezidențiale etc.).

Punctul 3 din agendă:

Partea ungară a prezentat emisiile de cianuri și metale grele în atmosferă și în apele de suprafață pe anul 2011, înregistrate în E/PRTR.

Partea română a precizat că se încearcă dezvoltarea unei baze de date integrate în care toți operatorii economici, IPPC și non-IPPC, să își asume responsabilitatea privind emisiile în apă, aer și transferul deșeurilor.

Punctul 4 din agendă:

La cererea părții române delegația din Ungaria a prezentat situația actuală în urma dezastrului ecologic care a avut loc în apropierea localității Kolontár. A dat informații în urma întrebărilor care i-au fost adresate, respectiv:

- Monitorizarea apelor Dunării în urma dezastrului privind în special poluarea cu metale grele

În timpul evenimentelor legate de dezastrul ecologic s-a asigurat monitorizarea permanentă a mediului (apă/sol/aer) și a efectelor asupra sănătății umane/sănătății la locul de muncă. În prima perioadă a dezastrului s-a asigurat luarea de probe din oră în oră pentru monitorizarea nivelului de poluare în undele râurilor și pârâurilor, a apelor de suprafață din zona afectată. În faza de reparare a daunelor frecvența probelor a fost redusă la nivel zilnic. În privința poluării apelor Dunării am emis imediat alerta către centrele PIAC din țările riverane conform sistemului AEWS instituit în temeiul Convenției internaționale privind protecția Dunării, iar apoi am transmis informații detaliate despre măsurători și despre stadiile poluării. De asemenea, am informat despre stadiul evenimentelor și centrul OCHRA al ONU care se ocupă cu situațiile de urgență. Din aceste rapoarte și informări reiese că nivelul de poluare al apelor Dunării nu s-a modificat în urma evenimentului de la Kolontár, valorile măsurătorilor de calitate a apei nu au arătat o creștere a concentrației de metale grele în apă.

- Strategii și măsuri în urma evenimentului

În urma prelungirii situației de urgență pe o perioadă de mai bine de o jumătate de an, timp în care s-au efectuat lucrări de reparare a daunelor aduse mediului, în afară de monitorizare nu au mai rămas alte măsuri de întreprins. Managementul riscurilor de mediu s-a asigurat prin refacerea calității solului terenurilor agricole și intravilane, securizarea și izolarea rezervorului de nămol roșu, schimbarea tehnologiei în activitatea industrială (în loc de nămol roșu lichid nămol roșu solid), măsuri de bioinginerie în urma tratării chimice a apelor de suprafață. Starea mediului înconjurător din zonă este investigată în permanență.

- Experiențe acumulate pe o perioadă de 3 ani privind implementarea reglementărilor UE

Direcția generală mediu a Comisiei Europene a verificat permanent implementarea Directivei 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului, derulând și o procedură EU pilot în legătură cu acest eveniment.

Punctul 5 din agendă:

Partea ungară a prezentat Planul de acțiune privind utilizarea și managementul rezervelor de resurse minerale energetice, ale cărui prevederi sunt următoarele:

- în domeniul geotermic: atingerea obiectivelor fixate pentru 2020 la nivelul UE, în conformitate cu prevederile Planului de acțiune al Ungariei privind folosirea energiei din surse regenerabile și a programelor operaționale;

- cărbunele: menținerea, eventual, creșterea nivelului de folosire a cărbunilor pentru producerea energiei electrice și intensificarea cercetărilor privind posibilitățile de folosire a cărbunelui curat și a tehnologiilor CCS în condițiile pieții;

- hidrocarburi: intensificarea explorării și exploatării zăcămintelor de hidrocarburi, investigarea tehnologiilor de exploatare și analiza impactului asupra mediului a explorării și exploatării resurselor nonconvenționale din Ungaria, derularea procedurilor de autorizare a exploatării prin fracturare, în baza viitoarelor reglementări ale UE și asigurarea cadrului legislativ necesar;

- materiale radioactive: investigarea oportunităților de reluare a mineritului;

- metale neferoase rare: elaborarea unei strategii, a unui studiu economic privind exploatarea și a evaluării impactului asupra mediului.

Conform propunerii avansate de partea română, cu care ambele părți au fost de acord, următoarea întâlnire a grupului permanent de experți pentru protecția mediului va avea loc în România în a doua jumătate a anului 2014. Agenda acestei întâlniri va fi stabilită prin corespondență electronică între cei 2 conducători ai grupului.

În încheiere părțile au propus ca până la următoarea întâlnire dialogul între experții, pe domeniile de interes, să se desfășoare și pe alte canale de comunicare.

Protocolul a fost adoptat de conducătorii grupului permanent de experți pentru protecția mediului.

Budapesta, 25 noiembrie 2013