ANEXĂ - REGLEMENTAREA TEHNICĂ. - Ordinul MDRAP nr. 223/2014 - aprobarea reglementării tehnice „Ghid - execuţia protecţiilor prin hidrofobizare a materialelor de construcţie aparente – lemn, beton, cărămidă, piatră naturală şi artificială“ – indicativ GE 030-2014

3.1.1. Protecții de suprafață prin peliculizare - protecții cu materiale peliculogene transparente nepigmentate, care nu modifică culoarea și aspectul suprafeței protejate, aplicate în condiții de interior și exterior, pe suprafețe de beton tencuite, cărămidă sau lemn, prin:

a) pensulare - aplicarea unui strat (pensulare simplă) sau a două straturi (pensulare dublă) de material, cu respectarea timpului de uscare a primului strat; pentru suporturile de lemn;

b) pulverizare - aplicarea se realizează în două reprize pentru a se asigura continuitatea peliculei de protecție și integritatea suprafeței trasate, cu eficiență ridicată în cazul în care este necesar a se trata suprafețe mari.

3.1.2. Protecții de profunzime - protecții cu formarea stratului hidrofob ca urmare a pătrunderii materialului de protecție, soluții/microemulsii siliconice, în structura elementului de construcție de beton tencuit, cărămidă, piatră naturală și artificială, fără modificarea aspectului suprafeței, prin procedeele:

a) impregnare - formarea stratului hidrofob, la presiune atmosferică, prin difuzie lentă;

b) injectare - formarea stratului hidrofob la o valoare a presiunii mai mare decât presiunea atmosferică.

3.2.1. Tipuri de materiale suport

3.2.1.1. Suprafețe de beton tencuite

3.2.1.2. Suprafețe de cărămidă

3.2.1.3. Suprafețe de piatră naturală și artificială

3.2.1.4. Suprafețe de lemn

3.2.2. Tipuri de materiale pentru protecția prin hidrofobizare

Protecția prin hidrofobizare a elementelor de construcție se realizează cu materiale de tipul:

3.2.2.1. Materiale peliculogene transparente nepigmentate, care nu modifică culoarea și aspectul suprafeței:

a) soluții de copolimeri de clorură de vinii diluabile cu apă (soluții de rășini 20% - 30%);

b) rășini poliesterice în amestec cu rășini siliconice, ca material elastic, în proporție de cca 3%;

c) rășini epoxidice, cu o capacitate relativ mică de pătrundere (de cca 1 mm), formând pelicule de grosimi variabile, aplicabile pe suprafețele neuniforme ale elementului de construcție;

d) polimeri în solvent organic (impermeabile atât la apă, cât și la vapori de apă):

1) lacuri alchidice;

2) lacuri poliuretanice;

3) lacuri poliesterice;

e) uleiuri naturale:

1) ulei de in;

2) ulei de terebentină.

3.2.2.2. Soluții organice de acizi grași

3.2.2.3. Soluții siliconice:

a) soluții apoase de alcali (sodiu sau potasiu)-metil-siliconați;

b) soluții de rășină siliconică dizolvată în solvenți organici.

3.2.2.4. Microemulsii siliconice: sisteme bifazice nemiscibile de polimeri siliconici hidratați sub formă de microsfere cu diametrul cuprins între 0,01 și 1 μm. Dimensiunea redusă a microsferelor conferă microemulsiei o structură moleculară foarte fină, capabilă să pătrundă în cele mai mici vase capilare ale unui element de construcție.

3.2.2.5. Soluții de stearați de aluminiu, calciu sau zinc

3.2.2.6. Soluții apoase de silicați (combinații monomerice de etil-xiloxan și metale alcaline - sodiu sau potasiu)

4.1.1. Condițiile climatice: regimul de precipitații, de temperatură și însorire

4.1.2. Compușii poluanți prezenți în atmosferă:

a) sulfații și sărurile derivate ale acidului sulfuric prezente în atmosferă ca reziduuri din combustia benzinei sub acțiunea umidității atmosferice (ceața) determină formarea prin reacții chimice cu calcarul din elementele de zidărie a unor săruri de tipul sulfatului de calciu, care are ca urmare apariția eflorescentelor cu efect temporar;

b) clorurile prezente sub formă de cloruri de sodiu, mai ales în zonele marine, pătrund în fisurile existente la nivelul elementului de zidărie și ulterior se evaporă, cu depuneri de săruri, ceea ce în timp determină colmatarea fisurii până în momentul în care un nou aport de umiditate dizolvă sarea, obținându-se o soluție saturată care, prin evaporare, produce fisurarea în profunzime a materialului.

4.1.3. Caracteristicile terenului (solului): distanța la care se află pânza freatică față de terenul de fundare al construcției. Umiditatea provenită din teren este saturată cu săruri solubile alcaline (sulfați de sodiu și potasiu) și ca urmare determină forme severe de eflorescente prin transportul acestora în elementele de zidărie, prin ascensiune capilară. Sărurile formează prin evaporare depozite sub forma unor cruste superficiale, localizate la baza elementelor de zidărie, pe fața exterioară, obturând capilaritatea. La un nou transport de umiditate din sol, crusta blochează posibilitatea acesteia de a ajunge la perete, astfel încât nivelul umidității se ridică la cote mai înalte, formând noi depozite de săruri.

4.2.1. Protecția prin hidrofobizare se va aplica numai de către personal autorizat în acest tip de lucrări, în baza unui proiect tehnic elaborat și verificat în condițiile legii. Pentru clădirile cu regim de monument istoric, amplasate în zone de protecție a monumentelor istorice și/sau în zone construite protejate, ori clădirile care au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, lucrările de protecție prin hidrofobizare se vor executa numai de către personal de specialitate și se vor urmări de către diriginți de șantier, specialiști și experți atestați în domeniul protejării monumentelor istorice, în condițiile legii.

4.2.2. Produsele/materialele utilizate pentru hidrofobizare vor fi însoțite de declarația de conformitate/performanță a furnizorului, potrivit legislației aplicabile în vigoare.

4.3.1. Funcționalitatea și clasa de importanță a construcției: la construcțiile de clasă 1 și 2, cu importanță deosebită, la care se impune limitarea avariilor avându-se în vedere consecințele acestora (muzee de importanță națională, biserici, construcții care adăpostesc valori artistice, istorice, științifice), se adoptă tipul de protecție astfel încât să se asigure efectul hidrofob și să se păstreze aspectul inițial al suprafețelor protejate pentru o compoziție arhitectonică optimă, conformă destinației construcției, în concordanță și cu respectarea prevederilor avizului prealabil și conform al Ministerului Culturii sau al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, după caz, și ale avizelor specifice emise în vederea asigurării cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor.

4.3.2. Asigurarea durabilității construcției, durata de funcționare în timp, fără pierderea calității necesare exploatării optime determinată de rezistența materialelor și elementelor de construcție la acțiunea umidității:

a) ridicată (de gradul I) - peste 100 de ani;

b) medie (de gradul II) - între 50 și 100 de ani;

c) normală (de gradul III) - între 20 și 50 de ani.

4.4.1. Tipul materialului din care este alcătuit elementul de construcție și porozitatea suprafeței suport contribuie la stabilirea tipului de protecție prin hidrofobizare care se va aplica (conform pct. 3.1).

4.4.2. Protecția aplicată pentru hidrofobizare trebuie să fie compatibilă cu produsele ignifuge și biocide utilizate pentru tratamentele anterioare ale suprafețelor de lemn (SR EN 460 și SR EN 335-1,2).

4.4.3. Gradul de deteriorare a suprafețelor elementelor de construcție, în funcție de sursa de umiditate la care au fost expuse și prezența agenților agresivi (chimici și biologici) stabilește necesitatea protecției prin metode de suprafață sau prin metode de profunzime; aprecierea gradului de deteriorare se realizează:

a) prin examinare vizuală (prezența defectelor de tipul pete, fisuri);

b) prin determinarea aderenței mortarului de tencuire la suportul de beton, în cazul suprafețelor de beton tencuite (conform SR EN ISO 4624).

5.1.1. Suporturile nu trebuie să prezinte pete de umezeală, impurități, mucegai, eflorescență, pete de rugină, ulei, grăsime.

5.1.2. Umiditatea suprafeței suport în momentul efectuării lucrărilor de hidrofobizare nu va depăși 5% (procente masice). Măsurarea umidității se efectuează cu aparate specifice, etalonate pentru acest tip de suprafață.

5.1.3. Înaintea lucrărilor de protecție prin hidrofobizare, operațiile care se execută pe suprafețele suport de beton tencuite sunt:

a) debavurarea eventualelor proeminențe cu unelte și dispozitive în funcție de natura betonului;

b) perierea executată uscat, cu o perie dură, pentru a înlătura părțile pulverulente sau neaderente;

c) repararea suportului deteriorat (fisuri, găuri), dacă este cazul, astfel:

1. (i)

   îndepărtarea zonelor neaderente;

2. (ii)

   amorsarea suprafeței cu produse compatibile cu mortarul de reparație;

3. (iii)

   aplicarea mortarului de reparație (având dimensiunea granulelor adecvată adâncimii defectelor) cu șpaclu), în unul sau mai multe straturi, în funcție de dimensiunile zonei ce necesită reparații. Fiecare strat de mortar de reparație aplicat trebuie să se usuce minimum 16 ore. Suprafața reparată se curăță de orice fel de părți proeminente cu șpaclul și apoi de praf, cu perii sau cu bidinele uscate și curate;

d) rectificarea suprafeței prin șlefuire cu piatra de polizor sau abraziv pe suport de hârtie sau pânză (conform SR 1581);

e) desprăfuirea executată uscat, cu o perie moale sau prin aspirație mecanică.

5.2.1. Suprafețele de cărămidă, în momentul efectuării lucrărilor de hidrofobizare, nu trebuie să prezinte urme de umiditate, impurități sau mucegai, eflorescentă, pete de grăsime, mortar de zidărie în exces la rosturi.

5.2.2. Umiditatea suprafeței de cărămidă, în momentul efectuării lucrărilor de hidrofobizare, nu trebuie să depășească 8% (procente masice). Măsurarea umidității se efectuează cu aparate specifice, etalonate pentru acest tip de suprafață.

5.2.3. Înaintea lucrărilor de protecție prin hidrofobizare, operațiile care se execută pe suprafețe suport de cărămidă sunt:

a) corectarea rosturilor de mortarul neaderent, după care se rostuiește din nou;

b) debavurarea suprafețelor cu mijloace mecanice sau manuale, pentru îndepărtarea părților proeminente, dacă este cazul;

c) curățarea cu șpaclul pentru îndepărtarea oricăror impurități;

d) perierea cu o perie dură pentru înlăturarea părților pulverulente sau neaderente;

e) desprăfuirea cu o perie moale, uscată sau prin aspirare mecanică.

5.3.1. Suprafețele suport de piatră naturală și artificială nu vor prezenta pete de rugină, mucegai, eflorescente, impurități, grăsimi.

5.3.2. Suprafețele suport de piatră naturală și artificială, indiferent de natura, compactitatea și porozitatea materialului, nu trebuie să aibă umiditatea mai mare de 8% (procente masice).

Măsurarea umidității se efectuează cu aparate specifice, etalonate pentru acest tip de suprafață.

5.3.3. Înaintea lucrărilor de protecție prin hidrofobizare, operațiile care se execută pe suprafețele suport de piatră naturală și artificială sunt:

a) curățarea suportului pentru înlăturarea impurităților de suprafață cu șpaclul, piatra de polizor etc., iar în cazul suprafețelor mari și cu impurități în profunzime se va utiliza o tehnică de curățare adecvată (curățare mecanică cu dispozitive speciale);

b) perierea cu o perie dură, pentru înlăturarea părților pulverulente;

c) desprăfuirea uscată cu o perie moale sau prin aspirație mecanică;

d) chituirea suprafețelor cu un chit pe bază de copolimeri acrilici cu adaos de praf de piatră la aceeași culoare cu suprafața pietrei, când este cazul (de exemplu, pentru unele sortimente de travertin).

5.4.1. Suprafețele suport de lemn trebuie să fie curate, fără defecte inițiale de structură, (clasificarea lemnului după aspectul vizual, având în vedere factorii de reducere a rezistenței care pot fi examinați - noduri, fisuri, crăpături, conform SR EN 14081-1, 2, 3, 4 și pe clase de calitate, conform SR EN 338), lipsite de pete sau colorări anormale datorate agenților microbiologici (ciuperci, fungi, carii).

5.4.2. Umiditatea suprafeței suport, pentru toate esențele lemnoase, în momentul efectuării lucrărilor de hidrofobizare, nu trebuie să depășească 18% (procente masice). Măsurarea umidității se efectuează cu aparate specifice, etalonate pentru acest tip de suprafață.

5.4.3. Produsele ignifuge și biocide utilizate pentru tratamentele suprafeței lemnoase, în cazul în care aceasta este atacată de agenți microbiologici, trebuie să fie compatibile cu materialele pentru protecția prin hidrofobizare.

5.4.4. Înaintea lucrărilor de protecție prin hidrofobizare, operațiile care se execută pe suprafețele suport de lemn sunt:

a) răzuirea și curățarea cu solvent pentru îndepărtarea depozitelor de rășină (numai pentru suprafețele suport de rășinoase cu conținut ridicat de rășină);

b) șmirgheluirea cu abraziv pe suport de hârtie sau pânză (conform SR 1581) pentru îndepărtarea tuturor neregularităților și a rugozității lemnului;

c) ștergerea suprafeței pentru îndepărtarea rumegușului sau a prafului;

d) chituirea cu chit special pentru lemn, aplicat cu șpaclul, pentru netezirea suprafeței, în cazul în care suprafețele prezintă defecte locale (fisuri, crăpături). Chitul trebuie să fie compatibil cu materialele pentru protecția prin hidrofobizare;

e) șlefuirea cu abraziv pe suport de hârtie sau pânză (conform SR 1581);

f) desprăfuirea zonelor chituite anterior, după uscare.

6.1.1. Lucrările de protecție prin hidrofobizare se vor executa în conformitate cu prevederile prezentului ghid și ale proiectului tehnic și detaliilor de execuție întocmit/întocmite potrivit dispozițiilor legale în vigoare, cu respectarea cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor și a legislației privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare). Pentru clădirile cu regim de monument istoric amplasate în zone de protecție a monumentelor istorice și/sau în zone construite protejate, ori clădirile care au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, lucrările de restaurări și reparații se vor executa în conformitate și cu respectarea prevederilor legislației specifice aplicabile în vigoare, ale reglementărilor tehnice în domeniul protecției monumentelor istorice și ale avizului conform și prealabil al Ministerului Culturii sau al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, după caz, pentru asigurarea nivelului de calitate a construcțiilor, în condițiile legii.

6.1.2. Lucrările de protecție prin hidrofobizare se vor realiza de către personal calificat în lucrări de acest tip, în baza unui contract de execuție întocmit cu respectarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, care să cuprindă obligatoriu termenul de garanție acordat.

6.1.3. Materialele utilizate pentru lucrările de protecție prin hidrofobizare se vor depozita în incinte închise și acoperite, ferite de îngheț, la temperaturi între +5°C și +30°C, cu excepția cazurilor în care producătorul impune alte condiții; se va urmări ca materialele să fie ambalate în recipiente închise ermetic.

6.1.4. Lucrările de protecție prin hidrofobizare vor fi executate numai după finalizarea operațiilor de pregătire a suporturilor prezentate la cap. 5.

6.1.5. Lucrările de protecție la exterior nu vor fi efectuate pe suporturi înghețate sau supraîncălzite și nici în condiții care accelerează uscarea: vânt, soare puternic etc. Lucrările de protecție se execută în condiții de temperatură a mediului ambiant de minimum + 5°C și maximum + 35°C și umiditatea relativă a aerului de 65±5%, în absența precipitațiilor.

6.1.6. Lucrările de protecție la interior se execută în condiții de temperatură de minimum +10°C și umiditate relativă a aerului de maximum 65%.

6.1.7. Straturile de material de protecție prin hidrofobizare se pot aplica:

a) manual, cu pensula sau rola/trafaletul;

b) mecanizat, cu pistolul de stropit cu compresor (dimensiunile duzei pistolului de stropit sunt în funcție de vâscozitatea materialului care se aplică, presiunea de aplicare 5-7 atm) sau cu infuzoare și sisteme de injectare prin impulsuri prevăzute cu tije perforate, la care reglarea presiunii și a intervalului dintre impulsuri se realizează prin intermediul unor dispozitive electronice.

6.1.8. La execuția manuală a protecției, straturile succesive de material se aplică uniform, pe direcție perpendiculară unul față de celălalt.

6.1.9. Intervalul de timp între straturi, precum și consumurile specifice de materiale vor fi specificate în documentația de proiectare, recomandându-se utilizarea datelor tehnice și a celor privind consumurile de materiale conținute în documentația producătorului.

6.1.10. Lucrările de pregătire a suprafețelor suport și de realizare a protecției prin hidrofobizare se vor efectua în etape succesive până la finalizare. Dacă este necesară întreruperea lucrărilor se va marca zona de întrerupere, pentru a se asigura continuitatea protecției.

6.2.1. Aplicarea protecțiilor de suprafață prin peliculizare

6.2.1.1. Protecțiile prin peliculizare se efectuează după finalizarea lucrărilor de pregătire a suprafeței suport ce urmează a fi hidrofobizată (conform cap. 5).

6.2.1.2. Se aplică stratul de material de protecție pe suprafețele suport manual, cu pensula/rola/trafaletul sau mecanizat, prin pulverizare cu pistolul de stropit cu compresor prevăzut cu duze cu diametru corespunzător vâscozității materialului, astfel încât să se asigure continuitatea peliculei și, implicit, integritatea suprafeței protejate.

6.2.1.3. Aplicarea materialului de protecție peliculogen se face în două sau 3 straturi, în funcție de porozitatea suportului, începând din partea superioară către partea inferioară a elementului de construcție (perete), distribuindu-se astfel încât să se asigure aderența între straturi și uniformitatea peliculei, conform recomandărilor producătorului și proiectantului; în cazul suprafețelor de lemn, aplicarea se realizează prin pensularea în ambele sensuri, în sens Iongitudinal (pe direcția fibrelor), apoi transversal și din nou Iongitudinal (STAS 9302/4).

6.2.1.4. La executarea mecanizată a lucrărilor de hidrofobizare, protecția cu soluții peliculogene se efectuează ținându-se pistolul la distanță de cca 15-20 cm de perete, cu jetul perpendicular pe suprafața de protejat, astfel încât să se realizeze o acoperire cât mai avansată a suprafețelor.

6.2.1.5. Suprafețele care nu necesită protecție prin peliculizare vor fi separate printr-un ecran (carton, placaj, tablă).

6.2.2. Aplicarea protecțiilor prin impregnare

6.2.2.1. Protecțiile cu soluții de impregnare se aplică după finalizarea lucrărilor de pregătire a suprafeței suport (cap. 5).

6.2.2.2. Se aplică soluțiile de impregnare manual, fie cu pensula lată (30-50 mm), în 2-3 straturi succesive, până la saturarea suportului, fie se introduc în structura elementului de construcție prin intermediul unor dispozitive ce se numesc infuzoare.

6.2.2.3. La protecția prin impregnare aplicată cu pensula, soluția de impregnare se distribuie începând de la partea superioară către partea inferioară a elementului de construcție (perete), astfel încât excedentul de soluție să se acumuleze la partea inferioară. Soluția se aplică din abundență pentru a satura suportul.

6.2.2.4. La realizarea lucrărilor de protecție prin impregnare utilizând infuzoare se parcurg următoarele etape:

a) se execută perforații situate la 50 cm deasupra nivelului la care se ridică umiditatea în elementul de construcție sau la o înălțime de 15-20 cm față de planșeu, amplasate la distanțe de aproximativ 15 cm între ele;

b) se introduce infuzorul în zonele perforate (fig. 1^*);

c) se alimentează recipientul gradat cu soluția polimerică pentru realizarea protecției, urmărind ca materialul să nu refuleze.

6.2.2.5. Soluția de impregnare polimerizează în timp, procesul durând câteva săptămâni, la finalul operației materialul impregnant fiind dispersat pe o rază de 20 cm în jurul zonei în care s-a executat protecția.

6.2.3. Aplicarea protecțiilor prin injectare

6.2.3.1. Protecțiile prin injectare se aplică după finalizarea lucrărilor de pregătire a suprafeței suport (cap. 5).

6.2.3.2. Se trasează și se execută orificiile prin care se va efectua injectarea soluției de protecție (fig. 2^*) care, în funcție de tipul suprafeței suport, vor fi plasate fie la nivelul fundației, fie în perete, intercalate, la distanță de cca 15 cm între ele și cu un grad de înclinare de la 10° până la 15°. Adâncimea orificiilor este dată de grosimea peretelui, din care se scad 5 cm.

6.2.3.3. Orificiile se vor curăța prin suflare cu aer sub presiune sau cu ajutorul unui aspirator de praf (fig. 3^*).

6.2.3.4. Se poziționează tijele perforate pentru injectare în orificiile executate (fig. 4)^* și se cuplează acestea la sistemul de distribuție a microemulsiei siliconice [fig. 5 a) și 5 b)]^*. Sistemul este controlat printr-un dispozitiv electronic care reglează consumul de material hidrofobizant în funcție de gradul de absorbție al peretelui și asigură o distribuție omogenă a acestuia în întreaga secțiune a zidăriei (fig. 6)^*.

6.2.3.5. Alimentarea cu soluția de injectare se face din rezervor, prin intermediul unei pompe cu funcționare automată, la o presiune constantă de 5 atm (fig. 6).

6.2.3.6. La finalizarea operației de injectare se retează cuplajele tijelor de injectare de la nivelul fațadei și se reface zona astfel:

a) în cazul suprafețelor din cărămidă și piatră naturală sau artificială, prin curățarea rosturilor zidăriei în adâncime (1,5-2 cm) și repararea rosturilor cu mortar de zidărie (fig. 7)^*;

b) în cazul suprafețelor din beton tencuite se parcurg următoarele etape:

1) aplicarea mortarului pentru creșterea aderenței stratului ulterior de tencuială (fig. 8)^*;

2) aplicarea stratului de bază de tencuială grosieră, poroasă, cu granulația < 5,0 mm, în grosime de minimum 2 cm;

3) aplicarea unui strat de tencuială, cu porii hidrofobizați, cu granulația < 1,5 mm, cu absorbție redusă a apei prin capilaritate, în grosime de cca 2 cm (fig. 9)^*;

4) îndreptarea suprafeței hidrofobizate prin drișcuire (fig. 10)^*.

6.2.3.7. Dispozitivele, uneltele și materialele auxiliare necesare la executarea lucrărilor de protecție prin hidrofobizare sunt sintetizate în anexa nr. 2.

7.1.1. Calitatea lucrărilor de protecție prin hidrofobizare descrise în prezentul ghid este asigurată prin verificarea tuturor aspectelor legate de: suprafața suport, materialele de protecție utilizate, etapele de realizare a protecțiilor, documente privind produsele/materialele de protecție, documentații specifice, altele de această natură. Controlul calității lucrărilor se efectuează în condițiile legii, conform documentației tehnico-economice elaborate în baza prevederilor caietului de sarcini pentru executarea lucrărilor de construcții. Pentru realizarea protecțiilor prin hidrofobizare a materialelor de construcție aparente la clădirile cu regim de monument istoric, amplasate în zone de protecție a monumentelor istorice și/sau în zone construite protejate, ori clădirile care au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, Ministerul Culturii sau serviciile publice deconcentrate ale acestuia, după caz, emite/emit avizul conform și prealabil pentru folosirea materialelor și tehnicilor propuse prin documentația tehnico-economică elaborată și verificată în condițiile legii pentru obiectivul de investiții.

7.1.2. Controlul în timpul execuției se va face în condițiile legii, de către executant, prin responsabilul tehnic cu execuția, de către beneficiar, prin dirigintele de șantier, precum și de către proiectant, în cadrul activității de asistență tehnică, urmărindu-se respectarea prevederilor prezentului ghid, ale proiectului tehnic și detaliilor de execuție, pentru asigurarea răspunsului adecvat al construcției la cerințele fundamentale aplicabile. Pentru clădirile cu regim de monument istoric, amplasate în zone de protecție a monumentelor istorice și/sau în zone construite protejate, ori clădirile care au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, Ministerul Culturii sau serviciile publice deconcentrate ale acestuia, după caz, asigură inspecția și controlul propriu al lucrărilor, în condițiile legii, indiferent de regimul de proprietate, grupa monumentului istoric, natura operațiunilor și sursa de finanțare, în condițiile în care lucrările de intervenție la aceste categorii de clădiri se fac de către specialiști și experți atestați de Ministerul Culturii.

7.1.3. Pe parcursul execuției lucrărilor de protecție se va verifica în mod special de către responsabilul tehnic cu execuția:

a) respectarea cerințelor stabilite de către proiectant în documentațiile tehnico-economice ale lucrării: caiet de sarcini, proiect tehnic, detalii de execuție;

b) efectuarea lucrărilor de protecție numai după realizarea lucrărilor de pregătire a suprafețelor elementelor de construcție conform cap. 5;

c) efectuarea lucrărilor de protecție numai de către personal calificat în lucrări de acest tip, cu materiale de hidrofobizare însoțite de declarația de conformitate/performanță a producătorului întocmită potrivit legislației aplicabile în vigoare, instrucțiuni și informații de siguranță emise de către producător/fabricant.

7.2.1. Recepția lucrărilor de protecție se va efectua în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare, numai după uscarea completă a protecțiilor.

7.2.2. La realizarea protecțiilor prin peliculizare, recepția lucrărilor se va efectua astfel:

a) examinarea vizuală: se verifică suprafețele protejate să nu prezinte pete, bășici, exfolieri, fisuri; dacă se constată astfel de defecte, suprafața se șmirgheluiește și se aplică din nou protecția prin peliculizare;

b) determinarea aderenței materialului de protecție aplicat, verificând gradul de cretare prin metoda benzii adezive (SR EN ISO 4628-6).

7.2.3. La realizarea protecțiilor prin impregnare/injectare, recepția lucrărilor se va efectua astfel:

a) examinarea vizuală a aspectului suprafețelor, verificându-se dacă au fost înlăturate complet urmele de depozite de săruri (pete, albiri); dacă aspectul nu este conform, suprafața se șmirgheluiește și se aplică din nou protecția prin impregnare/injectare, respectându-se etapele prevăzute la cap. 6;

b) determinarea retenției și adâncimii de pătrundere a materialului de protecție în suport și încadrarea în clasele de impregnare NP1-NP6 (conform SR EN 351-1,2), pentru suprafețele de lemn;

c) verificarea efectului hidrofob al protecției prin testul de stropire în urma căruia apa nu trebuie să pătrundă în suport, ci să alunece în picături pe suprafața protejată; dacă la testul cu apă se constată existența unor zone absorbante, acestea se vor remedia prin reaplicarea locală a protecției.

9.1.1. La executarea lucrărilor de protecție prin hidrofobizare cu materiale polimerice, se vor respecta prevederile legislației în vigoare aferente domeniului, referitoare la aplicarea prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, și la ignifugarea materialelor și produselor combustibile din lemn și textile, utilizate în construcții, precum și prevederile documentelor tehnice și legislative indicate în anexa nr. 1.

9.2.1. Pentru asigurarea securității și sănătății în muncă, executanții lucrărilor de protecție vor purta ochelari și mănuși de protecție și, în funcție de tipul de material utilizat la hidrofobizare, măști de protecție, respectându-se recomandările producătorului precizate în fișa cu informații privind securitatea produselor.

9.2.2. Personalul executant trebuie să fie instruit în legătură cu măsurile de securitate și sănătate în muncă, referitoare la utilizarea și manipularea aparatelor electrice.

9.2.3. Pentru evitarea pericolului de explozie care poate avea loc datorită utilizării materialelor de protecție pe bază de rășini poliesterice sau polimeri în solvenți organici care pot degaja vapori inflamabili trebuie să se ia măsuri care să asigure:

a) închiderea recipientelor după fiecare utilizare;

b) interdicția oricărei surse de foc (scântei, flacără etc.), în întreaga zonă în care se pot forma amestecuri explozive;

c) limitarea cantităților de materiale de protecție aduse la locul de muncă, la strictul necesar desfășurării operației pe un nivel;

d) asigurarea dotării cu materiale și mijloace pentru primă intervenție în caz de incendiu în mediul de lucru.

9.2.4. Manipularea materialelor de protecție utilizate la hidrofobizare se face numai în locuri ferite de foc deschis și în absența fumatului.

9.2.5. Pentru asigurarea securității și sănătății în muncă și apărării împotriva incendiilor, pe durata execuției lucrărilor de protecție prin hidrofobizare, personalul executant va fi instruit periodic cu privire la respectarea măsurilor prezentate în cap. 9.