Legea nr. 37/2024 pentru aprobarea OUG nr. 90/2022 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de bănci și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL
LEGE
pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2022 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de bănci și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90 din 29 iunie 2022 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de bănci și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 29 iunie 2022, cu modificările ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
ALFRED-ROBERT SIMONIS
PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
București, 8 martie 2024.
Nr. 37.
| ← DECRET pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de... | DECRET privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de... → |
|---|
2.1. Sursa proiectului de act normativ
Măsurile prevăzute în proiectul de act normativ sunt cuprinse în pachetul „Sprijin pentru România” și sunt inițiate de Ministerul Finanțelor.
2.2. Descrierea situației actuale
în contextul în care, pe fondul unei creșteri accelerate a prețurilor pentru produsele energetice și, implicit, a cheltuielilor cu utilitățile înregistrate la nivel companiilor și gospodăriilor, ne confruntăm concomitent și cu criza generată de invazia militară a Rusiei în Ucraina, pentru limitarea riscurilor de majorare a restanțelor față
Citește mai mult
de furnizori, stat și bănci și încetinirea fluxurilor monetare din economie, cauzate de manifestarea unei crize temporare de lichiditate la nivelul debitorilor, cu efecte negative asupra întregii activități economice, este necesară intervenția statului în vederea protejării interesului general public prin amânarea la plată pe o perioadă determinată a ratelor, dobânzilor și comisioanelor acordate de instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare unor anumite categorii de debitori.Din cauza acestor evoluții nefavorabile măsura menționată este necesar a fi luată după doi ani de la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori, prin care au fost amânate la plată obligațiile mai sus menționate în contextul pandemiei COVID-19.
în contextul pandemiei COVID în România, apelul la moratoriile legiferate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2020 a reprezentat aproximativ 15 la sută din creditele sectorului real. Rata creditelor neperformante pentru aceste împrumuturi este de 11 la sută la decembrie 2021, de aproximativ 3 ori mai ridicată decât în cazul debitorilor care nu au apelat la această facilitate. Insă, având în vedere procentul relativ redus al creditelor care au beneficiat de moratorii, soliditatea sistemului bancar, reflectată de indicatorii prudențiali, nu a fost afectată negativ de această măsură.
Din perspectiva companiilor nefinanciare, creșterile de prețuri pentru produsele energetice și carburant se reflectă într-o primă etapă direct, prin creșterea cheltuielilor cu utilitățile și, respectiv, prin deteriorarea indicatorilor de sănătate economico-financiară.
Au fost identificate aproximativ 43 de mii de companii (reprezentând 6 la sută din numărul de firme active în anul 2020, respectiv 5 la sută din cifra de afaceri agregată și 8 la sută din totalul salariaților) cu o pondere a cheltuielilor cu utilitățile mai mare de 5 la sută în totalul costurilor de producție, considerate a fi cele mai vulnerabile și prezentând risc ridicat în contextul creșterilor de prețuri de pe piața energiei.
Pe fondul unei majorări prelungite ale acestor prețuri și, implicit ale cheltuielilor cu utilitățile la nivel de companie, se pot materializa și efectele de runda doi, conducând la sporirea restanțelor față de furnizori, stat și bănci și încetinirea fluxurilor monetare din economie, cu efecte negative asupra întregii activități economice, inclusiv asupra situației financiare a populației. De asemenea, această persistență ar putea duce la închiderea sau limitarea unor capacități de producție din sectoarele energo-intensive, ceea ce ar provoca unele blocaje pe linia lanțurilor de aprovizionare sau la exacerbarea celor existente, efecte care ajung de asemenea să fie resimțite inclusiv la nivelul persoanelor fizice.
Totodată, creșterile prețurilor la energie determină la nivelul populației majorarea cheltuielilor cu utilitățile precum și, ca efect de runda a doua, creșterea cheltuielilor curente, de exemplu ca urmare a sporirii prețurilor la alimente. În data de 4 martie a.c., indicele prețurilor la alimente (FFPI) al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a înregistrat cel mai înalt nivel aferent lunii februarie a.c., în termeni reali, depășind nivelul din anul 1974. Indicele FFPI urmărește modificarea lunară a prețurilor internaționale ale unui coș de mărfuri alimentare.
Concomitent, se amplifică războiul dintre Rusia și Ucraina care are de asemenea un impact negativ asupra economiei pe multiple canale. Rolul firmelor românești cu capital rusesc în ansamblul companiilor nefinanciare este redus, acestea având un aport de 0,1 la sută din valoarea adăugată brută generată de sectorul respectiv iar expunerile instituțiilor de credit din România față de companiile autohtone cu capital rusesc sunt foarte reduse (0,05 la sută din totalul expunerilor față de sectorul companiilor nefinanciare în luna decembrie 2021). De asemenea, aportul companiilor cu capital din Ucraina la activitatea economică este nesemnificativ, atât în ce privește valoarea adăugată brută a companiilor nefinanciare cât și în ce privește valoarea creditelor acordate acestor societăți comerciale. O altă categorie care ar putea fi afectată de războiul din Ucraina este cea a companiilor care desfășoară activități de export și import cu cele două state implicate. Este de așteptat ca impactul conflictului să fie resimțit într-o măsură mai ridicată de către companiile care exportă către aceste țări, având în vedere că le-ar putea fi afectată piața de desfacere și implicit, veniturile. Astfel, au fost identificate un număr de 373 companii exportatoare către Rusia sau Ucraina. Deși numărul lor este redus, rolul acestora în economie este mai ridicat.
în anul 2020, firmele respective generau 6,2 la sută din valoarea adăugată brută a sectorului companiilor nefinanciare, dețineau 7,3 la sută din activele totale și angajau 4,6 la sută din numărul total al salariaților acestui sector. La finalul anului 2021, un număr de 196 dintre aceste companii dețineau expuneri bancare aproximativ 4 la
sută din totalul expunerilor bancare față de companiile nefinanciare. Cu toate acestea, ponderea activităților comerciale derulate cu Rusia și Ucraina în totalul cifrei de afaceri generate de aceste firme este de numai circa 6 la sută.
în concluzie, deși impactul direct asupra economiei, evaluat ținând cont de ponderea acționariatului rusesc și ucrainian în capitalul companiilor din România și de companiile care desfășoară activitate de import-export cu cele două țări, este redus, impactul indirect al evoluțiilor economice viitoare de pe plan internațional poate fi unul substanțial, ca urmare a efectelor de runda a doua generate de evoluțiile adverse la nivelul altor economii, în special cele cu care România are un nivel de interconectivitate ridicat (cum ar fi Germania, Italia, Franța sau alte state UE), cu consecințe negative atât la nivelul companiilor, cât și la al persoanelor fizice.
2.3. Schimbări preconizate
Prezentul proiect de act normativ are în vedere crearea unor facilități privind obligațiile de plată a ratelor și dobânzilor scadente aferente împrumuturilor acordate debitorilor persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, întreprinderilor mici și mijlocii, profesiile liberale și cele care se exercită în baza unor legi speciale, indiferent de forma de exercitare a profesiei și
persoane juridice după cum urmează:
1. Moratoriul se adresează atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice afectate de această criză și prevede posibilitatea amânării la plată pe baza solicitării adresate de debitor către creditor pe o perioadă limitată de până la 9 luni,
2. Obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data de 30 aprilie 2022, se suspendă la cererea debitorului pentru o perioadă de cel mult 9 luni. Termenul limită de 30 aprilie 2022 a fost avut în vedere ținându-se cont că efectele economice cauzate de contextul actual, caracterizat de creșterea prețurilor, inclusiv la alimente și utilități, determinată direct sau indirect de criza energetică și de războiul dintre Rusia și Ucraina, au început să se accentueze semnificativ în cursul
lunilor martie-aprilie 2022.,
3. Pentru debitorii persoane juridice se prevede prezentarea unei declarații pe propria răspundere (i) privind afectarea, în sensul scăderii, cu minimum 25%, a mediei rezultatelor lunare pe ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligațiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021. în situația debitorilor care nu au o perioadă similară de raportare în anul 2021, fiind înființați cu mai puțin de 1 an în urmă, analiza se va realiza prin raportare la media rezultatelor de
la înființare, (ii) privind angajamentul de a nu distribui/plăți dividende și de a nu acorda sau rambursa credite către acționari pe perioada aplicării facilității de amânare la plată cu excepția întreprinderilor publice așa cum sunt definite în Ordonanța de urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare (iii) și privind faptul că nu înregistrează un nivel al activului net sub nivelul unei valori egale cu jumătate din capitalul social. De
asemenea, creditorii trebuie să se asigure că respectivii debitori nu au înregistrat incidente de plată la Centrala Incidentelor de Plăți în legătură cu bilete la ordin sau cecuri, în ultimele 6 (șase) luni anterioare datei solicitării precum și că nu înregistrează un nivel al activului net sub nivelul unei valori egale cu jumătate din capitalul social, potrivit situațiilor financiare anuale la 31.12.2021.
4. Pentru debitorii persoane fizice se prevede prezentarea declarației pe propria răspundere cu privire la faptul că au înregistrat o creștere cu minimum 25% a cheltuielilor medii lunare, ca urmare a creșterii prețurilor în contextul crizei actuale, în ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligațiilor de plată comparativ cu perioada similară a anului 2021;
5. Debitorii, atât persoane fizice, cât și persoane juridice, pot solicita amânarea la plată doar pentru creditele pentru care nu au înregistrat restanțe în ultimele 6 luni înainte de data solicitării suspendării obligației de plată și nu înregistrează restanțe nici la data solicitării de suspendare a obligațiilor de plată și pentru care nu beneficiază, la data solicitării, de o soluție/ un plan de restructurare a datoriilor agreat de comun acord cu creditorul în ultimele 3 luni (care corespund perioadei de declanșare a crizei actuale, pentru a nu evita dublarea măsurilor de sprijin);
6. Debitorii, atât persoane fizice, cât și persoane juridice, nu trebuie să se afle în insolvență/incapacitate de plată la data solicitării amânării la plată și nu a fost începută o procedură de executare silită de către un alt creditor. Această condiție, în plus față de cea care prevede lipsa restanțelor la plată se justifică prin faptul că în starea de insolvență debitorul a beneficiat deja de un plan de restructurare a datoriilor calibrat pe măsura posibilităților de rambursare specifice acestei situații nefavorabile;
7. Proiectul stabilește capitalizarea dobânzii la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare, singura excepție prevăzută fiind pentru dobânzile amânate la plată aferente creditelor ipotecare acordate persoanelor fizice prin programul Noua Casă, cu modificările și completările ulterioare aduse programului. In acest caz, dobânda aferentă perioadei de suspendare reprezintă o creanță distinctă, căreia i se aplică o dobândă de 0% și pentru care statul, prin Ministerul Finanțelor, acordă creditorilor o garanție pentru riscul de neplată. Această prevedere se justifică prin necesitatea direcționării garanției statului doar către persoanele cele mai vulnerabile din punct de vedere al evoluției venitului disponibil;
8. Referitor la comisioanele amânate la plată, în sold la finele perioadei de suspendare, se prevede ca acestea să se plătească conform graficului revizuit, ulterior perioadei de suspendare;
9. Prelungirea, prin efectul legii, a perioadei de valabilitate a garanțiilor aferente creditelor, corespunzător perioadei cu care se prelungește creditul ca urmare a amânării la plată. în cazul creditelor garantate, inclusiv al celor garantate în cadrul programelor guvernamentale, toate garanțiile aferente contractului de credit se mențin. Efectele modificării contractelor de credit potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se extind, prin efectul legii, asupra oricăror codebitori, garanți, inclusiv fideiusori, care au garantat obligația debitorului, precum și oricăror altor părți ale contractului de credit astfel modificat, și devin opozabile acestora fără încheierea de acte adiționale. Solicitarea de suspendare a obligațiilor de plată formulată de debitor trebuie să fie însoțită de acordul codebitorilor, garanților și fideiusorilor după caz. în cazul creditelor acordate cu garanții guvernamentale, acordul statului este implicit. Fiecare creditor informează o singură dată, cel târziu în data de 30 august 2022, garantul cu privire la creditele garantate de acesta, care fac obiectul amânării la plată conform prezentei ordonanțe de urgență;
10. Limitarea aplicării moratoriului în sensul acordării posibilității de a beneficia de amânare la plată o singură dată pentru obligațiile aferente unui credit contractat de un debitor. Această limitare nu afectează posibilitatea solicitării de amânare la plată de către un debitor pentru toate împrumuturile în sold;
11. Stabilirea datei de referință față de care se calculează termenul până la care creditorul transmite modificarea clauzelor contractuale, în funcție de data la care aceasta a fost aprobată în baza documentației complete transmise de debitor.
12. Excluderea din categoria tranzacțiilor vizate de moratoriu a facilităților de credit revolving. în cazul facilităților de tip revolving nu există grafic de rambursare a principalului. Deși există obligația de plată a dobânzii, cuantumul acesteia este nesemnificativ, dat fiind că dobânda se calculează la un sold actualizat zilnic, care ține cont atât de eventualele plăți cât, și de eventuale încasări care nu pot fi previzionate. Astfel, nu se justifică aplicarea moratoriului din perspectiva beneficiului adus debitorului;
13. în contextul creditelor „Noua Casă”, ale căror dobânzi au facut/fac obiectul unei duble amânări la plată, atât conform prezentei ordonanțe de urgență, cât și conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020, au fost introduse prevederi prin care să se precizeze, distinct, tratamentul privind plata amânată și garanțiile aferente, pentru a se evita o posibilă dublă garantare de către stat a acestor creanțe, cu impact în subevaluarea indicatorilor prudențiali (cum ar fi: provizioanele și cerințele de fonduri proprii);
14. Prin prezentul proiect de act normativ se reglementează sursa de plată a garanțiilor acordate de FNGCIMM IFN SA, recuperarea creanțelor bugetare si calculul obligațiilor fiscale accesorii de către Agenția Națională de Administrare Fiscală în baza Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
în concluzie, condițiile reglementate asigură o aplicare generală a moratoriilor, cu rigori de eligibilitate care să țină cont atât de un comportament prudent, cât și, deopotrivă, de necesitatea luării de măsuri în sensul protejării interesului public general, respectiv care să susțină persoanele fizice, precum și companiile afectate de criza actuală.
2.4. Alte informații
Nu este cazul.
Secțiunea a 3-a Impactul socioeconomic
3.1. Descrierea generală a beneficiilor și costurilor estimate ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ
Principalele avantaje ale facilității implementate prin prezentul proiect de act normativ:
Sprijin acordat debitorilor ale căror venituri/rezultate au fost afectate de creșterea prețurilor, inclusiv la alimente și utilități, determinată direct sau indirect de criza energetică și de invazia Rusiei în Ucraina;
Menținerea lichidității necesare desfășurării activității economice pe perioada de influență a factorilor negativi enumerați anterior.
3.2. Impactul social
Proiectul de act normativ se adresează debitorilor persoane fizice afectați de efectele generate de creșterea prețurilor, inclusiv la alimente și utilități, determinată direct sau indirect de criza energetică și de invazia Rusiei în Ucraina prin scăderea veniturilor.
3.3. Impactul asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect
3.4. Impact macroeconomic
Rezultatele implementării acestei facilități vor avea ca efect menținere în activitate a companiilor implicit a locurilor de muncă furnizate de acestea pe perioada în care se manifestă efectele generate de creșterea prețurilor, inclusiv la alimente și utilități determinată direct sau indirect de criza energetică și de invazia Rusiei în Ucraina și protejarea persoanelor fizice a căror venituri au fost afectate în această perioadă.
(...)
3.4.1. Impactul asupra economiei și asupra principalilor indicatori macroeconomici Prin prezentul proiect de act normativ prin crearea facilității de amânare a ratelor, dobânzilor și comisioanelor bancare atât persoanele fizice cât și cele juridice vor avea la dispoziție resurse financiare suplimentare pentru depășirea situației excepționale generate de creșterea prețurilor, criza energetică și invazia Rusiei în Ucraina.
3.4.2. Impactul asupra mediului concurențial și domeniul ajutoarelor de stat Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
3.5. Impact asupra mediului de afaceri Prezentul proiect de act normativ va avea impact favorabil asupra mediului de afaceri prin suspendarea pe termen de maxim 9 luni a cheltuielilor aferente creditelor contractate anterior datei de 30 aprilie 2022 în scopul susținerii activității curente pe perioada de influență a creșterii prețurilor, inclusiv la alimente și utilități, determinată direct sau indirect de criza energetică și de invazia Rusiei în Ucraina.
(...)
.7. Prezentarea, în cazul proiectelor de acte normative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, a următoarelor documente:
1. fișa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, însoțită de ipotezele și metodologia de calcul utilizată;
2. declarație conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele și prioritățile strategice specificate în strategia fîscal-bugetară, cu legea bugetară anuală și cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fîscal-bugetară.
Nu este cazul
4.8. Alte informatii
Impactul financiar va fi pozitiv prin menținerea activității companiilor și implicit a numărului de angajați, situația actuală ducând spre o îngreunare a activității economice în special a IMM-urilor în absența intervenției statului, prin suspendarea plății ratelor scadente a dobânzilor și comisioanelor la creditele bancare contractate anterior datei de 30 aprilie 2022.
La momentul acordării, garanțiile care vor fi emise nu reprezintă plăți din bugetul de stat.
(...)
Secțiunea a 5-a Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare
5.1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ:
a) acte normative ce vor fi modificate sau abrogate ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ:
Nu este cazul
b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziții: Ordin al ministrului finanțelor pentru aprobarea normelor de implementare a prezentului act normative si pentru aprobarea modelului convenției de garantare si implementare încheiate între FNGCIMM și creditor.
Reglementări ale Băncii Naționale a României privind modalitatea, periodicitatea și formularele de raportare a expunerilor care fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență.
(...)
6.5. Informații privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ - proiectul prezentului act normativ a fost avizat de Consiliul Legislativ prin avizul nr. 732/2022.
b) Consiliul Suprem de Apărare a Țării - Nu este cazul
c) Consiliul Economic și Social - proiectul prezentului act normativ a fost avizat de Consiliul Economic și Social prin avizul nr. 3891/2022.
d) Consiliul Concurenței a emis adresa nr. RG/8722/2022.
e) Curtea de Conturi - Nu este cazul
f) Departamentul pentru Relația cu Parlamentul - A fost obținut avizul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul nr. 192A/22.06.2022.
g) Comisia de Dialog Social - A fost dezbătut în Comisia de dialog social conform minutei nr. 237631/27.06.2022.
6.6. Alte informații
Nu este cazul
Secțiunea a 7-a
Activități de informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act normativ
7.1. Informarea societății civile cu privire la elaborarea proiectului de act normativ
Au fost respectate prevederile Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009. Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului a fost publicat pe situl Ministerului Finanțelor în data de 20 iunie 2022. Proiectul de act normativ a fost inițiat în condițiile art. 7 alin (13) din Legea nr. 52/2003.
(...)
Față de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de bănci și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori, pe care îl supunem
Parlamentului spre adoptare.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ