HOTĂRÂRE nr. 25/2015 - aprobarea opiniei privind Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii -...

Luând în considerare proiectul de opinie nr. 4c-19/181, adoptat de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 10 martie 2015,

1. Camera Deputaților ia act cu îngrijorare de faptul că redresarea economică din Uniunea Europeană a încetinit în cursul anului 2014, de agravarea tendințelor deflaționiste și de creșterea economică nesatisfăcătoare și inegală la nivelul Uniunii Europene, în condițiile menținerii unei rate record a șomajului de aproape 12%.

2. Camera Deputaților subliniază că radiografia creșterii economice prezentate este o sinteză cuprinzătoare a evoluției Uniunii Europene văzută în principal prin intermediul indicatorilor macroeconomici, dar că, pentru a servi drept bază unui răspuns adecvat la factorii ce afectează situația socioeconomică a Uniunii Europene, ar fi fost nevoie de identificarea mai detaliată a cauzelor dificultăților în revenire și stabilizare.

3. Camera Deputaților susține abordarea Comisiei Europene bazată pe trei piloni principali, anume: susținerea investițiilor, accelerarea reformelor structurale și continuarea consolidării fiscale favorabile creșterii, dar consideră că prin prevalența punctelor de vedere economice există riscul ca abordarea să se îndepărteze atât de aspectele sociale ale coeziunii, cât și de tendințele noii economii emergente.

4. Camera Deputaților reamintește faptul că Semestrul european, introdus în 2010, instituie un ciclu anual de coordonare a politicilor economice și apreciază valoarea adăugată a analizei detaliate a planurilor reformelor bugetare, macroeconomice și structurale.

5. Camera Deputaților salută dorința Comisiei Europene de deschidere a procesului Semestrului european către alți actori și sporirea angajamentului acestora, pentru a spori legitimitatea democratică; din această perspectivă, o abordare a analizei dinspre dimensiunea politică a Uniunii Europene, care să treacă dincolo de aspectele economice, ar fi facilitat un aport structurat al parlamentelor naționale la dezbatere. În acest sens recomandă Comisiei Europene să includă în viitoarea sa analiză a creșterii o secțiune dedicată principalelor puncte de interes din perspectivă parlamentară, ale cărei orientări să fie stabilite prin consultare timpurie cu parlamentele naționale și eventual, cu Parlamentul European.

Investițiile

6. Comunicarea subliniază că "este necesar și urgent să se stimuleze investițiile în Europa. Din cauza crizei, nivelul investițiilor a scăzut cu aproximativ 430 de miliarde EUR față de nivelul maxim atins în 2007 - o prăbușire cu 15%. În unele state membre, diferența este chiar și mai dramatică. Conform previziunilor de toamnă ale Comisiei, nivelul scăzut al investițiilor frânează redresarea fragilă a UE". Camera Deputaților sesizează că această comparație reliefează o scădere a investițiilor, dar surprinde prea puțin tendința pe termen lung, mai ales în legătură cu schimbările structurale ale economiei mondiale, inclusiv ca urmare a integrării economice euroatlantice prin intermediul Parteneriatului transatlantic de comerț și investiții.

7. Strategia Europa 2020 consideră investițiile necesare, inclusiv din perspectiva dezvoltării durabile și a necesarului pentru susținerea tehnologiilor din domeniul afacerilor de mediu, în special în gestiunea deșeurilor, reciclare și utilizarea eficientă a resurselor de apă. Prin urmare, Camera Deputaților consideră că ar fi recomandabil ca strategia investițională să fie analizată și din acest punct de vedere în perspectiva viitorului semestru european.

Șomajul

8. Comunicarea subliniază că "în anul 2014, ratele șomajului variază considerabil de la un stat membru la altul, de la 5,1% în Germania și 5,3% în Austria la 24,8% în Spania și 26,8% în Grecia". Camera Deputaților apreciază că o diferență atât de ridicată între statele membre în ceea ce privește șomajul sugerează o variație a politicilor socioeconomice între acestea, Întrucât nu se poate pune exclusiv pe seama politicilor ce au rămas în competența statelor membre o diferență atât de mare, situația recomandă un efort mai susținut al Comisiei Europene în ce privește convergența și adaptabilitatea la condițiile locale.

9. Conform statisticilor, în 2009, în UE existau 32,5 milioane de persoane autoangajate, reprezentând aproape 15% din totalul numărului de locuri de muncă din Uniunea Europeană. Din 2000 până în 2008 numărul persoanelor autoangajate scăzuse de la 15,8% la 14,8% în 2008. Cinci ani mai târziu, în 2013 (ultimul an disponibil), numărul persoanelor autoangajate rămăsese practic constant ca procent - anume 15,1% din totalul locurilor de muncă, dar acest procent reprezintă un număr de 35,9 milioane de persoane, semnificativ mai mult decât în 2009. Comparativ cu situația șomajului la nivel european, evoluția locurilor de muncă reprezentate de persoane autoangajate demonstrează o adaptare mai rapidă la criza economică. Similar, proporția microîntreprinderilor la nivelul Uniunii Europene este foarte ridicată în unele sectoare economice. În agricultură, fermele de dimensiuni mici și medii au supraviețuit crizei și continuă să creeze locuri de muncă, în unele domenii - cum ar fi producția ecologică, fiind chiar o opțiune economică preferată. Prin urmare, capacitatea de adaptare mai rapidă la o piață în schimbare, capacitatea de mobilizare a resurselor diverse, ca și evoluția promițătoare recomandă sprijinirea persoanelor autoangajate și a microîntreprinderilor ca o cale încurajatoare de atingere atât a obiectivelor de creștere economică, cât și a celor de creare de noi locuri de muncă. Camera Deputaților consideră că s-ar putea profita mai mult de această direcție strategică de acțiune, prin coordonarea și sprijinirea statelor membre. Abordarea aceasta și-ar putea găsi un loc mai larg în viitoarea analiză a creșterii sau într-unul dintre rapoartele relevante.

Reformele structurale

10. Camera Deputaților consideră că sectorul energetic strategic trebuie să își modernizeze rețelele cu cele mai recente tehnologii, să integreze surse regenerabile de energie și să diversifice sursele de obținere a energiei.

11. Camera Deputaților apreciază că este benefic transferul atenției de la creșterea economică în sens pur tehnic, adică măsurată în PIB, înspre creșterea nivelului de trai și a prosperității în general, un posibil indicator în acest sens fiind Indicele Dezvoltării Umane, combinat cu coeficientul Gini de inegalitate socială, pentru a surprinde nu doar nivelul general de producție, ci și efectele acesteia asupra bunăstării cetățenilor.

12. Camera Deputaților consideră că sistemul de protecție socială are nevoie de reforme substanțiale pentru a se putea adapta la noile realități marcate de îmbătrânirea populației și modificarea structurii piramidei vârstelor.

13. Camera Deputaților este de părere că tendința de formulare de politici ce vizează competitivitatea, prosperitatea și bunăstarea prin promovarea creativității este legitimă și binevenită.

14. Camera Deputaților consideră că sunt necesare rețele de bandă largă, mai extinse și mai rapide, precum și centre de date mai inteligente, esențiale pentru tehnologiile creatoare de mare valoare adăugată.

Responsabilitatea fiscală

15. Camera Deputaților apreciază că este nevoie de anumite flexibilizări ale regulilor de disciplină fiscală în cadrul Pactului de stabilitate și creștere, în funcție de situația statului respectiv, mai ales acolo unde se fac investiții.

16. Camera Deputaților consideră că fiscalitatea statelor membre trebuie în continuare redusă și simplificată, spre a se stimula creșterea economică pe termen mediu și lung.

Coordonarea consolidată a politicilor naționale

17. Camera Deputaților consideră că ritmul ajustărilor bugetare ar trebui să țină seama de situația fiecărui stat membru.

18. Camera Deputaților consideră că sunt necesare reforme structurale în sistemul de educație, în cercetare și inovare - acestea fiind în prezent subfinanțate în unele cazuri. Atât cât este posibil și admisibil prin prisma tratatelor constitutive, ar fi indicat ca domeniile acestea să fie subiectul unor inițiative la nivelul Uniunii Europene, astfel încât să fie puse bazele de perspectivă pentru piața unică.

Referitor la Raportul Comisiei Europene privind mecanismul de alertă pentru 2015 - COM (2014) 904

19. Camera Deputaților ia act cu îngrijorare de faptul că România figurează în raportul pentru anul 2013 cu o poziție internațională investițională netă de o valoare negativă foarte mare, dar reamintește faptul că o asemenea situație nu este neobișnuită într-o economie aflată în curs de revenire, fapt de altfel menționat chiar în raport.

20. Camera Deputaților ia notă cu satisfacție de reflectarea în raport a elementelor pozitive de evoluție a României, în principal a cotelor de piață câștigate de România în anul 2013, și de aprecierea sectorului financiar ca fiind bine capitalizat și cu un disponibil de lichidități suficient.

21. Camera Deputaților subliniază că România va lua toate măsurile ce se impun pentru ca reconsiderarea sa în scopul Procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM) să reflecte o politică judicioasă de creștere economică și își exprimă încrederea că bilanțul aprofundat se va constitui într-o utilă sursă de informații pentru fundamentarea strategiei sale socioeconomice, inclusiv în ce privește implementarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

22. Camera Deputaților recomandă Comisiei Europene ca pe viitor deciziile de instituire a supravegherii economice să se fundamenteze pe proceduri mult mai clare, astfel încât mesajul pe care decizia de încadrare îl transmite pieței să prevină interpretările excesive sau denaturate.

23. Camera Deputaților subliniază că analize aprofundate au fost și vor fi realizate și pentru state membre cu un nivel ridicat al PIB, ceea ce sugerează că setul de indicatori folosiți de mecanismul de alertă timpurie ar putea avea semnificații divergente și, în consecință, își exprimă opinia că ar fi potrivit ca statelor membre să li se lase un spațiu de manevră mai larg, pentru a acționa specific în reflectarea condițiilor naționale.

24. Camera Deputaților salută apariția raportului Comisiei Europene din cadrul COM (2015) 85 și, în urma analizei raportului de țară anexat la acesta, ia notă de progresele și de disfuncționalitățile semnalate; subliniază necesitatea unei acțiuni mai hotărâte la nivelul Uniunii care ar avea potențial de a contribui la echilibrele macroeconomice, chiar indirect - cum ar fi sprijinirea IMM-urilor, sector de altfel menționat chiar în pagina 1 a Raportului de țară cu referire la dificultatea accesului la finanțare.

25. Camera Deputaților subliniază că reformele structurale, în special cele care au în vedere anumite sectoare, cum ar fi educația sau cercetarea și inovarea, au un impact pe termen lung asupra valorilor indicatorilor PDM, ceea ce recomandă interpretarea cu prudență a valorilor momentane ale acestora.

Referitor la Evaluarea guvernantei economice - Raportul privind punerea în aplicare a regulamentelor (UE) nr. 1.173/2011, 1.174/2011, 1.175/2011, 1.176/2011,

1.177/2011, 472/2013 și 473/2013 - COM (2014) 905

26. Camera Deputaților apreciază demersurile Comisiei Europene de a asigura un nivel ridicat de transparență, de credibilitate și de responsabilitate democratică în efortul său de a realiza progrese în ceea ce privește asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice și a unei convergențe durabile a performanțelor economice ale statelor membre.

27. Camera Deputaților sprijină Comisia Europeană în demersurile sale de raționalizare și consolidare a Semestrului european 2015, așa cum sunt prevăzute în Analiza anuală a creșterii pentru 2015, în scopul îmbunătățirii funcționării acestuia.

28. Camera Deputaților ia act de evaluarea Comisiei Europene conform căreia posibilitatea de a trage concluzii privind eficacitatea pachetului de șase propuneri legislative, intrat în vigoare la sfârșitul anului 2011, și a pachetului de două propuneri legislative intrat în vigoare abia la mijlocul anului 2013 este limitată, pe de o parte, datorită experienței scurte de aplicare și, pe de altă parte, datorită crizei economice care s-a manifestat în această perioadă.

29. Camera Deputaților se alătură celor exprimate în proiectul de raport al Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European din data de 5 februarie 2015, având ca raportoare pe doamna Pervenche Berès, în special în ceea ce privește următoarele:

- existența unei controverse privind combinația de politici adoptate în urma crizei datoriei suverane, datorită caracterului incomplet al uniunii economice și monetare și performanțelor slabe ale zonei euro începând din 2011;

- faptul că noile dispoziții nu au permis evaluarea adecvată a efectelor cumulative, la nivelul întregii Europe, a politicilor urmărite la nivel național, în special a celor legate de orientarea fiscală generală, și nu au soluționat problema riscurilor care decurg din divergențele tot mai pronunțate dintre economiile din zona euro, amenințarea deflaționistă, creșterea economică scăzută și rata ridicată a șomajului;

- subestimarea efectului negativ pe care aplicarea unei contracții simultane a politicii bugetare în întreaga Europă îl are asupra perspectivelor de creștere;

- clauzele de flexibilitate prevăzute de Pactul de stabilitate și creștere (PSC), pentru punerea în aplicare a unor politici economice anticiclice, nu au fost utilizate în totalitate sau nu au permis o marjă suficientă de manevră pentru a putea face față provocărilor cu care se confruntă Uniunea Europeană, la care se adaugă și unele interpretări restrictive;

- necesitatea examinării importanței acordate deficitului structural în evaluarea punerii în aplicare a dispozițiilor Pactului de stabilitate și creștere (PSC), care a condus la o interpretare discreționară, întrucât prin construcția sa acest indicator face obiectul mai multor presupuneri discutabile;

- necesitatea dezbaterii aprofundate a următoarelor aspecte:

- zona euro nu dispune de o evaluare adecvată a situației sale economice globale, anume un diagnostic comun, necesar pentru țările care au aceeași monedă, ceea ce a generat divergențe majore, precum și scăderea fără precedent a investițiilor în UE; Uniunea Economică și Monetară nu dispune de instrumente adecvate pentru a avea o dezbatere corespunzătoare privind dinamica pe care diferitele state membre ar trebui să o urmeze în ceea ce privește poziția lor bugetară;

- guvernanța economică a atins un grad de complexitate care afectează negativ democrația, transparența și asumarea răspunderii, datorită lipsei de încredere care a determinat adăugarea unor noi norme, precum și o monitorizare intruzivă a reformelor structurale în statele membre de către Comisia Europeană; ar trebui căutat un echilibru corect între disciplina bugetară și reformele structurale;

- normele și sancțiunile actuale privind guvernanța economică sunt, în principal, bazate pe concepte insuficient definite, care fac obiectul unor controverse și în rândul experților; unul dintre acestea este deviația PIB;

- cadrul de guvernanța economică nu poate fi evaluat doar pe baza rezultatelor ("legitimitatea rezultatelor"), ci și din perspectiva răspunderii democratice, având în vedere deficitul democratic determinat de complexitatea sa inerentă.

30. În urma analizei raportului, Camera Deputaților consideră că:

- evaluarea cadrului de guvernanță economică conform Comisiei Europene este una pozitivă - întrucât acesta a contribuit atât la creșterea disciplinei bugetare, cât și la creșterea coordonării politicilor economice, în condițiile implementării reformelor și recomandărilor adresate statelor membre;

- raportul întocmit de Comisia Europeană ia în considerare o perioadă restrânsă (2012-2013) și în condiții deosebite, generate de criza economică, iar din acest motiv este prematur să se formuleze o poziție clară și cuprinzătoare;

- discuțiile generate de implementarea Semestrului european se vor constitui într-o experiență care va contribui la îmbunătățirea acestui mecanism; este însă necesară o consultare mai largă pentru a oferi mai multă legitimitate măsurilor preconizate în domenii ce au în principal legătură cu: dreptul statului membru de a decide asupra acțiunilor la nivel național, stabilitatea și predictibilitatea cadrului legal, tratamentul egal, transparența în implementare;

- chiar dacă se apreciază că redeschiderea discutării textelor legislative este puțin probabilă, ar trebui totuși urmărite cu atenție evoluțiile politicilor, în condițiile în care la nivelul Parlamentului European se pregătește o nouă inițiativă pentru creșterea implicării sale în cadrul consolidat de guvernanță economică.

Referitor la proiectul de Raport comun al Comisiei și al Consiliului privind ocuparea forței de muncă, care însoțește Comunicarea Comisiei privind Analiza anuală a creșterii 2015 -COM (2014) 906

31. Camera Deputaților ia act că ocuparea forței de muncă și situația socială constituie în continuare motive de îngrijorare, fapt pentru care reformele care vizează susținerea bunei funcționări a piețelor muncii trebuie să continue, iar în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor, admite că statele membre au făcut progrese în punerea în aplicare a garanțiilor pentru tineret. Sunt necesare eforturi suplimentare, cu o atenție specială pentru serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru intervențiile active adaptate pe piața muncii și pentru educația și formarea profesională.

32. Camera Deputaților consideră că investițiile în capitalul uman prin educație și formare profesională vor crește productivitatea, iar sistemele de impozite și de prestații sociale ar trebui să sprijine crearea de locuri de muncă.

33. Camera Deputaților constată că șomajul este în ușoară scădere, însă rămâne la un nivel ridicat în UE. Șomajul de lungă durată este încă în creștere în rândul tinerilor, rămânând la niveluri foarte ridicate. Proporția tinerilor (de vârsta 15-24 ani) care nu lucrează și nu urmează nicio formă de învățământ sau program de formare a rămas ridicată. Fenomenul părăsirii timpurii a școlii se află pe o pantă progresiv descendentă, evoluând către obiectivul unei rate de abandon școlar de sub 10% până în 2020. Europa face progrese mari către obiectivul unei rate de absolvenți ai învățământului terțiar de cel puțin 40% până în 2020.

34. Camera Deputaților ia act că întreprinderile mici și mijlocii (IMM) sunt în mod tradițional considerate motorul creșterii ocupării forței de muncă, unele studii indicând că, între 2002 și 2010, 85% din noile locuri de muncă din UE au fost create de IMM-uri și subliniază că:

- corelarea cererii și a ofertei pe piața muncii s-a înrăutățit în mai multe state membre;

- mobilitatea forței de muncă în interiorul UE rămâne limitată;

- oferta de competențe trebuie să fie îmbunătățită în continuare;

- potențialul de creștere al Europei este amenințat de deficiențele structurale ale bazei sale de competențe;

- evoluțiile salariale au început să fie în concordanță cu nevoile de reechilibrare;

- evoluția nivelurilor sărăciei variază considerabil între grupele de vârstă;

- situația familiilor confruntate cu riscul de sărăcie sau de excluziune socială s-a înrăutățit semnificativ începând din 2008;

- structura cheltuielilor pentru protecția socială a fost, de asemenea, afectată de criza economică.

35. Camera Deputaților susține aplicarea orientărilor privind ocuparea forței de muncă și a reformelor politicii sociale în ultimele 12 luni.

36. Camera Deputaților susține dezvoltarea echilibrată a pregătirii și utilizării unei forțe de muncă calificate, ce răspunde nevoilor pieței muncii, și promovarea învățării de-a lungul vieții, fiind de acord cu preocuparea de a îmbunătăți oferta de competențe și de a promova învățarea în rândul adulților. Subliniază experiența încurajatoare a unui număr relativ mare de state membre ce au introdus măsuri de facilitare a tranziției de la școală la locul de muncă. Recomandă analiza cauzelor și impactului faptului că, în prezent, numărul femeilor din domeniul educației și al formării îl depășește pe cel al bărbaților, în timp ce ele rămân suprareprezentate în discipline de studiu legate de roluri tradiționale.

37. Camera Deputaților ia act de îmbunătățirea calității sistemelor de educație și formare la toate nivelurile și participarea sporită la învățământul terțiar. Remarcă faptul că toate statele membre:

- au prezentat planuri de implementare a garanției pentru tineret, în conformitate cu termenele stabilite de Consiliul European;

- au luat măsuri de îmbunătățire a propriilor sisteme de educație și formare profesională;

- pun un accent redus pe implementarea cadrelor de calificări;

- au introdus reforme ale sistemelor de învățământ superior;

- au luat măsuri de îmbunătățire a sistemului de învățământ primar și secundar.

38. Camera Deputaților susține pe fond prezenta comunicare și se alătură poziției Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice al României, fiind de acord cu adoptarea acestui raport, apreciind în același timp că Semestrul european cuprinde elementele esențiale de coordonare a politicilor economice și de supraveghere, inclusiv strategii de asigurare a disciplinei fiscale și stabilității macroeconomice și de promovare a creșterii în conformitate cu Strategia Europa 2020. Procesele de coordonare și supraveghere a politicilor bugetare și economice din UE au fost restructurate și extinse, ca de altfel și instrumentele utilizate, în lumina recentelor dificultăți economice și financiare.

39. Camera Deputaților subliniază că monitorizarea evoluțiilor în domeniul social și al ocupării forței de muncă poate contribui la o mai bună înțelegere a pieței și la reducerea diferențelor de ordin social dintre statele membre, precum și la prevenirea dumpingului social.

40. Ținând cont că Analiza anuală a creșterii pentru anul 2015 stabilește și prioritățile generale în materie de politici pentru ansamblul UE pentru anul următor, Camera Deputaților propune:

- studierea șomajului neînregistrat și elaborarea unor strategii pentru diferite categorii aflate în postșomaj;

- realizarea unor prognoze privind evoluția meseriilor la nivelul Uniunii Europene;

- stabilirea de politici specifice pentru a răspunde evoluției pieței muncii sub impactul automatizării, în contextul economiei digitale;

- analiza parteneriatelor, public-privat, universități-firme, școli profesionale-firme, și în perspectivă stabilirea unui cadru normativ unional sau a unor politici specifice pe termen lung, care să țină seama atât de condițiile naționale, cât și de cerințele pieței unice;

- elaborarea unor mari proiecte strategice ce pot fi susținute și realizate de IMM-uri, cu scopul de a înființa locuri de muncă;

- sprijinirea elaborării unei tipologii de contracte de muncă pe diferite perioade pentru a reflecta specificul muncii transfrontaliere și cel al muncii în agricultură;

- inventarierea motivelor și constrângerilor ce împiedică sectorul de afaceri să fie reținut în ce privește generarea de locuri de muncă, astfel încât să fie facilitată o eventuală intervenție la nivelul Uniunii Europene.