Legea nr. 49/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL
LEGE
pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. — Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 11 februarie 2019, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 1. — (1) Prezenta lege reglementează asigurarea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă asumate la nivel european și internațional de către România, în ceea ce privește prevenirea și reducerea risipei alimentare. Diminuarea risipei alimentare este un obiectiv urmărit de toți operatorii economici din sectorul agroalimentar.”
2. La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Scopul prezentei legi îl constituie stabilirea măsurilor de prevenire și reducere a risipei de alimente și a acțiunilor de promovare aferente, în vederea creșterii utilizării și valorificării alimentelor de-a lungul lanțului agroalimentar.”
3. La articolul 2, alineatul (1) și partea introductivă și literele b)—d) ale alineatului (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art. 2. — (1) Operatorii economici din sectorul agroalimentar, așa cum sunt definiți în Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare, publicat în JO, seria L, nr. 31 din 1 februarie 2002, au obligația să întreprindă măsuri de prevenire a risipei alimentare.
(2) Operatorii economici implementează măsuri de prevenire și reducere a risipei alimentare conform următoarei ierarhii de prevenire a risipei alimentare:
(...)
b) măsuri privind vânzarea cu preț redus a produselor aflate aproape de expirarea termenului de valabilitate, conform legislației în vigoare;
c) măsuri pentru redistribuirea alimentelor prin transfer cu titlu gratuit, pentru consumul uman, către operatorii receptori, în conformitate cu prevederile stabilite în capitolul V al anexei nr. II la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare, cu modificările și completările ulterioare, precum și măsuri privind redistribuirea alimentelor, prin transfer, pentru consumul uman, către operatori economici;
d) măsuri pentru utilizarea și consumul produselor alimentare în hrana animalelor, până la expirarea termenului de valabilitate a acestora, cu respectarea legislației sanitare veterinare în domeniul nutriției animale;”.
4. La articolul 2 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:
„d1) măsuri pentru direcționarea produselor de origine animală devenite improprii consumului uman către utilizatori înregistrați în vederea utilizării de material categoria 3 pentru hrana animalelor din adăposturi, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală), cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei nr. 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată, cu modificările și completările ulterioare;”.
5. La articolul 2 alineatul (2), literele e)—g) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„e) măsuri pentru direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal în vederea valorificării lor prin transformare în compost, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Regulamentului (UE) nr. 142/2011, cu modificările și completările ulterioare;
f) măsuri pentru direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal în vederea valorificării lor prin transformare în biogaz, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (UE) nr. 142/2011, cu modificările și completările ulterioare;
g) măsuri pentru dirijarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman către o unitate de procesare autorizată în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (UE) nr. 142/2011, cu modificările și completările ulterioare;”.
6. La articolul 2 alineatul (2), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:
„i) măsuri pentru eliminarea și utilizarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate, materiale de categoria 3, potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Regulamentului (UE) nr. 142/2011, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile prevăzute de legislația sanitară-veterinară în vigoare.”
7. La articolul 2, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Înainte de a dispune neutralizarea deșeurilor generate, este obligatorie implementarea a cel puțin două acțiuni de prevenire a risipei alimentare, prevăzute la alin. (2) lit. a)—f).”
8. La articolul 2, după alineatul (4) se introduc 6 noi alineate, alineatele (5)—(10), cu următorul cuprins:
„(5) Rapoartele anuale și planurile de diminuare a risipei alimentare, prevăzute la alin. (4), sunt încărcate în platforma națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare. Planurile și rapoartele de diminuare a risipei alimentare sunt publicate și pe pagina de internet a operatorului economic.
(6) Operatorii economici trebuie să realizeze demersurile necesare pentru încheierea unui contract-cadru cu operatori receptori pentru transferul cu titlu gratuit al alimentelor.
(7) Operatorii economici implementează măsuri de informare și responsabilizare pentru salariați pentru diminuarea risipei alimentare pe lanțul agroalimentar, începând cu producția, procesarea, depozitarea, distribuția și comercializarea alimentelor, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră și al serviciilor alimentare.
(8) Operatorii economici informează consumatorii despre obiceiurile de consum responsabile.
(9) Operatorii economici nu pot declara, în mod deliberat, ca fiind improprii produsele agroalimentare nevândute și încă bune pentru consum fără a aduce atingere regulilor privind siguranța alimentelor.
(10) Operatorii economici din industria ospitalității vor facilita consumatorilor finali să ia, fără costuri suplimentare și în condiții corespunzătoare de ambalare, alimentele pe care nu le-au consumat, la finalul meselor servite, și vor informa despre această posibilitate, în mod clar și vizibil, în meniu.”
9. La articolul 3, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 3. — (1) Transferul cu titlu gratuit al alimentelor se face către operatorii receptori sau consumatorii finali, acestora fiindu-le interzisă comercializarea alimentelor către alți operatori din sectorul alimentar sau consumatorului final.”
10. La articolul 3, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Transferul sau transferul cu titlu gratuit al alimentelor de către operatorii economici se face cu respectarea prevederilor legislației naționale și europene privind siguranța alimentară, astfel:
a) pentru produsele alimentare cărora li se aplică o dată-limită de consum în conformitate cu art. 24 din Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.924/2006 și (CE) nr. 1.925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei, cu modificările și completările ulterioare, transferul se realizează înainte de data respectivă;
b) pentru produsele alimentare cărora li se aplică o dată a durabilității minimale, în conformitate cu art. 2 alin. (2) lit. (r) din Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011, cu modificările și completările ulterioare, transferul poate avea loc și după data respectivă;
c) pentru produsele alimentare care sunt absolvite de indicarea termenului de valabilitate nu este necesară o dată a durabilității minimale, în conformitate cu pct. 1 lit. (d) din anexa nr. X la Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011, cu modificările și completările ulterioare, în orice moment.”
11. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 4. — Operatorii economici care transferă cu titlu gratuit alimente către operatorii receptori, potrivit prevederilor prezentei legi, beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. c) pct. 4—6 și la art. 270 alin. (8) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.”
12. La articolul 5, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 5. — (1) Încălcarea dispozițiilor art. 3 constituie contravenție, dacă nu întrunește condițiile unei infracțiuni, și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.”
13. La articolul 5, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Constituie contravenție, dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracțiuni, și se sancționează cu amendă de la 10.000 de lei la 40.000 de lei, încălcarea obligației prevăzute la art. 2 alin. (4) și (5), după 6 luni de la data funcționării și utilizării platformei naționale care permite operatorilor economici încărcarea electronică a rapoartelor și a planurilor de diminuare a risipei alimentare. Nu reprezintă contravenție încălcarea prevederilor art. 2 alin. (4) de către operatorii economici care se încadrează la definiția microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, în sensul art. 4 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.”
14. La articolul 5, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor cu atribuții de control în domeniul agroalimentar.
(3) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) și (11) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția dispozițiilor art. 28 alin. (1), în ceea ce privește plata la jumătate din minimul amenzilor contravenționale.”
15. După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 61, cu următorul cuprins:
„Art. 61. — (1) Autoritățile și instituțiile administrației publice au obligația să ia măsuri de prevenire și diminuare a risipei alimentare atunci când, în cadrul activității desfășurate, rămân sau pot rămâne surplusuri de alimente.
(2) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are următoarele obligații:
a) să creeze platforma națională, până la data de 30 iunie 2025, pentru raportarea datelor privind risipa alimentară de către operatorii economici;
b) să publice pe pagina de internet proprie date relevante anuale cu privire la progresele făcute pentru prevenirea și diminuarea risipei alimentare;
c) să coordoneze elaborarea de materiale informative pentru operatorii economici în vederea prevenirii și reducerii risipei alimentare;
d) să realizeze campanii de informare și conștientizare pentru a preveni și reduce risipa alimentară, inclusiv în ceea ce privește impactul risipei alimentare din punct de vedere social și al mediului.
(3) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor are următoarele obligații:
a) să contribuie la elaborarea de materiale informative pentru operatorii economici în vederea prevenirii și reducerii risipei alimentare;
b) să furnizeze informații operatorilor economici implicați și operatorilor receptori în vederea atingerii obiectivelor privind prevenirea și reducerea risipei alimentare;
c) să realizeze campanii de informare și conștientizare a consumatorilor pentru a preveni și reduce risipa alimentară, inclusiv în ceea ce privește impactul risipei alimentare din punct de vedere social și al mediului.
(4) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în consultare cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor, întocmesc Strategia națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, care trebuie actualizată cu o periodicitate de cel mult 5 ani.
(5) Strategia națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare cuprinde următoarele:
a) planificarea generală a acțiunilor care trebuie întreprinse pentru prevenirea și reducerea risipei de alimente;
b) date relevante privind atingerea obiectivelor de prevenire și reducere a risipei alimentare;
c) obiective cuantificabile pentru următorii 5 ani pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, în conformitate cu deciziile și dispozițiile prevăzute de actele normative europene și internaționale;
d) acțiuni de sprijin și promovare a măsurilor împotriva risipei alimentare;
e) responsabilii cu privire la atingerea obiectivelor menționate în strategie;
f) resursele financiare necesare pentru implementarea fiecărei măsuri specifice prevăzute în parte.
(6) Strategia națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, înainte de a fi adoptată, este prezentată în cadrul Parlamentului României.”
16. La anexă, punctul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
„4. Data durabilității minimale — data până la care produsul alimentar își păstrează proprietățile specifice atunci când este păstrat în mod corespunzător, conform prevederilor art. 2 alin. (2) lit. (r) din Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011, cu modificările și completările ulterioare;”.
17. La anexă, după punctul 4 se introduce un nou punct, punctul 41, cu următorul cuprins:
„41. Dată-limită de consum — data după care se consideră că un produs alimentar nu prezintă siguranță, în conformitate cu art. 14 alin. (2)—(5) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare, cu modificările și completările ulterioare;”.
18. La anexă, punctele 5 și 6 se modifică și vor avea următorul cuprins:
„5. Operatori economici (organizații donatoare) — operatorii din sectorul agroalimentar definiți de Regulamentul (CE) nr. 178/2002, cu modificările și completările ulterioare, care pot redistribui produse alimentare în scopul donării de alimente, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 852/2004, cu modificările și completările ulterioare;
6. Operatori receptori — operatorii din sectorul agroalimentar care desfășoară activități înregistrate/autorizate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, ce răspund de respectarea legislației din domeniul igienei alimentelor după preluarea acestora de la operatorii economici; Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor stabilește cerințe minime pentru anumite categorii de operatori în ceea ce privește condițiile pe care aceștia trebuie să le îndeplinească pentru a deveni operatori receptori;”.
19. La anexă, punctul 7 se abrogă.
20. La anexă, după punctul 7 se introduc două noi puncte, punctele 8 și 9, cu următorul cuprins:
„8. Platformă națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare — platforma națională gestionată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în cadrul căreia operatorii economici introduc informațiile obligatorii, conform dispozițiilor prezentei legi;
9. Termen de valabilitate — limita de timp/data stabilită de producător până la care un produs își păstrează caracteristicile specifice inițiale, dacă au fost respectate condițiile de depozitare și păstrare.”
Art. II. — În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor vor adopta Strategia națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, prevăzută la art. 61 alin. (4) din Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege.
Art. III. — Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 11 februarie 2019, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
ALFRED-ROBERT SIMONIS
PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
București, 15 martie 2024.
Nr. 49.
| DECRET privind promulgarea Legii pentru modificarea și... → |
|---|
din pacate se omite un factor important care duce la cel putin 30% din aceasta risipa. Am citit toate studiile facute pentru Romania pe acest subiect. Nimeni nu mentioneaza un fapt real:
Legislatia actuala din Romania nu impune nici unei autoritati ale statului sa faca verificari si teste periodice pentru izolatiile autovehiculelor ce transporta zilnic produse perisabile care sa pastreze o anumita temperatura corespunzator categoriei de alimente;
Lipsa unui Laborator ATP pe teritoriul Romaniei duce la imposibilitatea aplicarii Legislatiei europene.
Lanțul frigorific este
Citește mai mult
responsabil de conservarea și transportul alimentelor perisabile în intervalul de temperatură adecvat pentru a încetini procesele de degradare biologică și pentru a oferi consumatorilor alimente sigure și de înaltă calitate. Studiile arată că eficiența lanțului frigorific este adesea mai mică decât cea ideală, deoarece se produc frecvent abuzuri de temperatură peste sau sub intervalul optim de temperatură specific produsului, o situație care crește semnificativ risipa de alimente și pune în pericol siguranța alimentară. În această lucrare, studiile de teren privind condițiile timp-temperatură în fiecare etapă critică a lanțului frigorific sunt revizuite pentru a evalua starea actuală a lanțurilor frigorifice comerciale. Pre-răcirea, operațiunile la sol în timpul transportului, depozitarea în timpul expunerii la vânzare cu amănuntul și în frigiderele casnice, precum și practicile comerciale de manipulare sunt identificate și discutate ca fiind principalele puncte slabe ale lanțului frigorific modern. Asa ca HADETI SA NE TREZIM!1. Descrierea situației actuale
Națiunile Unite estimează că 17%^1 din alimentele produse anual la nivel global sunt irosite. în același timp, în Europa, aproximativ 89 milioane de alimente se irosesc în fiecare an, acestea fiind echivalentul a 178 kilograme de alimente aruncate anual pe cap de locuitor.2 La nivel național, cetățeanul român risipește în general 70 kg anual,3 însă cifrele reale ar putea fi mult mai mari. Astfel, conform studiilor ONU, România se situează Ia jumătatea clasamentului european în ceea ce privește alimentele pe cap
Citește mai mult
de locuitor care ajung anual la pubelă.4Totodată, numărul românilor amenințați de sărăcie în noiembrie 2021 a fost 4,6 milioane, ceea ce înseamnă că un procent important din populație obține venituri sub pragul sărăciei, trăiește în gospodării cu intensitate scăzută a muncii, și în condiții de severe privațiuni materiale. Conform datelor statistice publicate de către Institutul Național de Statistică, forma sărăciei dominantă în România este lipsa materială severă reprezentată de procentul persoanelor ce nu își permit să consume came, pește sau proteine la fiecare două zile.5
în acest context, statisticile naționale publicate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ilustrează sursele risipei alimentare. Conform datelor existente, cea mai mare parte a risipei alimentare înregistrată la nivel național este realizată la nivelul gospodăriilor cu un rocent de 49%; sectorul industriei alimentare generează 37% din risipă; alimentația publică produce 5%, iar sectorul agricol generează 2% din totalul risipei alimentare.6
Toate aceste date subliniază importanța adaptării legislației existente la contextul ecologic, social și economic actual, astfel încât risipa alimentară să fie diminuată, poluarea să fie încetinită și cât mai multe persoane amenințate de sărăcie să poată avea acces regulat la surse de hrană.
A) Motivarea ecologică
Combaterea risipei alimentare este esențială în lupta contra schimbărilor climatice. Atunci când alimentele sunt aruncate, toate substanțele utilizate pentru producerea, prelucrarea, transportul, pregătirea și depozitarea alimentelor aruncate sunt, de asemenea, irosite. Pierderea de alimente accelerează criza climatică din cauza fenomenului de emitere de gaze cu efect de seră (GES) produse de deșeurile provenite din alimente. Producția, transportul și gestionarea alimentelor generează emisii semnificative de dioxid de carbon (C02), iar atunci când alimentele ajung în depozitele de deșeuri, acestea generează metan, un gaz cu efect de seră extrem de puternic7. Conform site-ului8 Parlamentului European, „alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. Aceste alimente reprezintă o risipă de resurse limitate, precum pământ, energie și apă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor. Pentru fiecare kilogram de alimente produse, sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de C02”. Mai mult, conform site-ului oficial9 al Uniunii Europene, „efectele schimbărilor climatice vor deveni mai frecvente și mai intense în următoarele decenii. Aceste schimbări climatice au puterea să ne transforme planeta, afectându-ne sănătatea și aprovizionarea cu alimente și apă. Deși toată lumea este expusă riscului, impactul este mai dur asupra celor săraci și vulnerabili”. Ca o consecință a acestor previziuni grave, tot mai multe state din Uniunea Europeană adoptă norme legislative drastice care să combată schimbările climatice și care să fixeze obiective concrete pentru reducerea risipei alimentare.
în același timp, România se află în prezent în procedură de infringement deschisă de către Comisia Europeană în domeniul mediului. Scrisoarea10 adresată României în luna iunie 2021 de punere în întârziere este primul pas în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru reducerea și eliminarea deșeurilor într-o manieră care să nu afecteze sănătatea publică și mediul înconjurător. Prin această procedură, Comisia solicită României să alinieze legislația și practicile naționale astfel încât resursele să fie refolosite sau reciclate.
Prezentul proiect de act normativ își propune să alinieze legislația noastră cu cea a celorlalte state din Uniunea Europeană, astfel încât să existe sarcini bine delegate către instituții publice și operatorii economici, care să contribuie efectiv la diminuarea risipei alimentare și Ia combaterea schimbărilor climatice.
B) Motivarea economică
La nivel global, aproximativ o treime din toată mâncarea produsă pentru consumul uman este pierdută sau risipită, conform unui studiu11 al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU. Aceste date confirmă amploarea fenomenului și evidențiază faptul că risipa alimentară nu este nocivă doar din cauza producerii gazelor cu efect de seră în cantitate mare, ci și din cauza risipei de resure naturale care există în cantitate limitată. Economia globală este direct dependentă de resursele naturale ale pământului. Site-ul12 Agenției Europene de Mediu precizează că „în ultima sută de ani, consumul global de materiale pe cap de locuitor s-a dublat, în timp ce consumul de energie primară s-a triplat”. în aceste condiții se pune problema instituirii unui tip de economie ciclic, ecologic, care, conform site-ului citat, „se referă la o economie în care toate alegerile în materie de producție și consum se fac având în vedere bunăstarea societății și sănătatea globală a mediului. în termeni mai tehnici, este o economie în care societatea utilizează resursele în mod eficient, sporind bunăstarea oamenilor în cadrul unei societăți favorabile incluziunii și păstrând, în același timp, sistemele naturale care ne susțin ”.
Pe lângă perspectiva economică globală, este important să precizăm că prezentul proiect de act normativ poate fi benefic și în contextul economiei individuale din cadrul gospodăriilor, prin reglementarea unor mecanisme precum: posibilitatea pentru consumator de a achiziționa Ia preț redus produsele alimentare aflate aproape de atingerea datei durabilității minimale sau a datei limită de consum; obligația pentru cantine, restaurante sau bufete de a facilita consumatorilor finali să ia, fără costuri suplimentare și în condiții corespunzătoare de ambalare, alimentele pe care nu le-au consumat, la finalul meselor servite, și să-i informeze despre această posibilitate în mod clar și vizibil în unitatea propriu-zisă, inclusiv în meniu; redistribuirea alimentelor de către operatorii economici prin donații. Toate aceste măsuri pot contribui atât la o mai bună gestiune a economiei globale, prin economisirea resurselor cât și la o mai bună gestiune a resurselor fiecărei gospodării, prin economisirea banilor destinați consumului de alimente.
C) Motivarea socială
Dincolo de aspectele ecologice și economice, gestionarea eficientă a risipei alimentare are și o profundă componentă socială. România este țara cu aproximativ o treime din populație în risc de sărăcie și excluziune socială, conform statisticilor Eurostat din 2020. Pentru calcularea indicelui de sărăcie, Eurostat a folosit itemi precum „rata de deprivare materială”, item care include, printre altele, capacitatea unei persoane de a-și permite cel puțin o dată la două zile o masă care să conțină came. Astfel, în țara noastră, se pierd zilnic cantități considerabile de alimente în timp ce o mare parte a populației nu își permite accesul Ia aceste alimente.
Prezentul proiect contribuie la reducerea numărului de persoane care nu au acces la o alimentație suficientă, regulată și sănătoasă și poate diminua riscurile sociale asociate cu deprivarea materială și contribuie la o mai bună stare de sănătate a populației aflată în situații de vulnerabilitate.
D) Soluții propuse de prezentul proiect de lege
Actuala reglementare ajuta Ia atingerea scopului și obiectivului stabilite prin Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 adoptată de Guvernul României prin HG nr. 877/2018. Astfel, spre deosebire de vechea reglementare, în prezentul proiect de lege obiectivul este mult mai clar definit: “înjumătățirea pe cap de locuitor a risipei de alimente la nivel de vânzare cu amănuntul și de consum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare până în anul 2030.”
Prezentul proiect de act normativ introduce pentru operatorii receptori responsabilitatea de a informa angajații proprii cu privire la planurile societății de luptă împotriva risipei alimentare, precum și responsabilitatea de a depune toate eforturile necesare pentru a încheia contracte cadru cu operatori receptori pentru a putea transfera produsele alimentare înainte de data expirării.
Prezentul proiect de act normativ introduce o serie de obligații specifice în sarcina autorităților și instituțiilor administrației publice, precum: obligația pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în consultare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor, de a întocmi strategia națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare care trebuie actualizată cu o periodicitate de cel mult cinci ani; implementarea măsurilor de luptă împotriva risipei alimentare de către instituții, acolo unde sunt gestionate produse alimentare; crearea de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a unei platforme naționale pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare în cadrul căreia operatorii economici și operatorii receptori își introduc informațiile obligatorii conform legii deja existente; obligația pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de a publica pe website-ul propriu date relevante privind pierderile și risipa de alimente ale operatorilor economici; obligația pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale de a coordona elaborarea de materiale informative pentru operatorii economici în vederea prevenirii și reducerii risipei alimentare;
Au fost făcute progrese în ultimii ani privind lupta împotriva risipei alimentare, dar pentru a atinge obiectivele asumate la nivel internațional de stat este nevoie să fie făcuți pași suplimentari în direcția potrivită. Provocările ecologice, economice și sociale descrise ar putea fi diminuate cu ajutorul unui cadru legislativ îmbunătățit privind risipa alimentară.
2. Schimbări preconizate
Pentru a limita efectele nocive ale crizei alimentare, pentru a reduce a numărul persoanelor care nu au acces Ia hrană, precum și pentru a micșora volumul deșeurilor, prezenta lege vizează reglementarea la nivel național a activității tuturor operatorilor economici din sectorul agro-alimentar și măsurile privind reintroducerea alimentelor în circuitul economic, distribuirea alimentelor către persoanele defavorizate și conectarea producătorilor locali cu distribuitorii și comercianți din România.
Totodată, în baza sarcinilor asumate ca stat membru al Uniunii Europene, prezenta propunere vizează atingerea obiectivelor neutralității climatice până în anul 2050, prevăzute în Pactul Verde European și în Acordul de la Paris privind Schimbarea Climatică.
Astfel, pentru o mai bună depozitare, gestionare, procesare și distribuție a alimentelor către consumatorul final, prezenta lege prevede organizarea operatorilor economici și participarea acestora în acțiuni destinate reducerii risipei alimentare. Această propunere, urmărește diminuarea deșeurilor municipale, conform recomandărilor Comisiei Europene, anume la 10% până în anul 2035. Totodată, România, alături de toate statele membre UE, și-a asumat răspunderea privind neutralitatea climatică și alinierea legislației naționale cu modificările incluse în Directiva (UE) 2018/851 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile. Directiva stabilește cerințe minime de funcționare pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor (REP) și consolidează normele privind prevenirea deșeurilor.14
Astfel, prezentul proiect de act normativ vizează reglementarea simultană a mai multor soluții pentru crize alarmante la nivel național dar și la nivel european.
1 httns^/www.unep.org/news-and-stories/nress-release/un-17-all-food-available-consumer-levels-wasted
2 Gustavsson J. Global food losses and food waste. Extent, causes and prevention /
J. Gustavsson, C. Cederberg, U. Sonesson, R. Otterdijk, A. Meybeck // Food and Agricultura
Organization of the UnitedNations Rome.-2011.-P. 1,5.
www.unep.org/resources/report/unep-food-waste-index-report-2021
4 www.fao.Org/documents/card/en/c/CA6199EN
5 www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/POAD/2020/18.03.2020/POAD_4.0_2020.pdf
6https://insp. gov.ro/download/cnepss/stare-de-sanatate/detenninantii_starii_de_sanatate/nutritia/Analiza-de-situatie-ALIMENT-20l8.pdf
www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-7-2011-0430 RO.html
g “
www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20170505ST073528/risipa-alimentara-in-ue-milioane-de-tone-de-alimente-Ia-gunoi
Disponibil aici: europa.eu/climate-pact/about/climate-change_ro
romania.representatîon.ec.europa.eu/news/romania-proceduri-de-infringement-domeniul-mediului-si-ț)escuitului-privind-deseurile-2021-06_ro
Disponibil aici: www.fao.Org/3/i2697e/i2697e.pdf
12 www.eea.europa.eu/ro
13 Disponibile aici: ec.europa.eu/eurostat/statistics-
expIained/index.php?title=Living_conditions_in_Europe_-_poverty_and_social_exclusion
14 cc.curopa.cu/info/stratcgy/priorities-2019-2024/curopcan-grcen-deal_ro
Secțiunea a 3-a: Impactul socio-economic al proiectului de act normativ
1. Impactul asupra sarcinilor administrative
Proiectul de act normativ impune noi sarcini administrative autorităților publice, așa cum au fost prezentate în secțiunile anterioare ale prezentei expuneri de motive.
2. Impactul social
Prezentul act normativ prevede distribuirea alimentelor care, altfel, ar fi devenit deșeuri într-un termen scurt/mediu. Astfel, persoanele care trăiesc sub pragul sărăciei vor beneficia de hrană, asigurându-se o alimentație și un nivel de trai sănătos.
3. Impactul asupra mediului
Prin cadrul legislativ privind diminuarea risipei alimentare și implicit diminuarea deșeurilor, România contribuie efortului pentru reducerea emisiilor de carbon și se alătură luptei împotriva schimbărilor climatice.
Secțiunea a 4-a: Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani)
1. Impact financiar asupra Bugetului General
Costul platformei naționale pentru risipa alimentară va fi asigurat din cadrul bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, suma aproximată la acest moment fiind de maxim 40.000 de euro. Restul prevederilor modificate prin prezentul proiect de act normativ nu au impact financiar asupra bugetului general.
Secțiunea a 5-a: Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare
1. Acte normative și/sau documente internaționale din care decurg angajamente
Prezentul proiect de act normativ este în concordanță cu Agenda ONU pentru dezvoltare durabilă 2030^15, în special în ceea ce privește obiectivul 13: acțiunea împotriva schimbărilor climatice.
15 Disponibilă aici: www.un.org/sustainabledevelopment/