ANEXĂ - METODOLOGIE. - Ordinul ANRE nr. 18/2014 - aprobarea Metodologiei de calcul al consumului tehnologic din sistemele de distribuţie a gazelor naturale

Prezenta metodologie are drept scop stabilirea unei metode unitare de calcul al consumului tehnologic de gaze naturale în sistemele de distribuție, denumite în continuare SD.

Prezenta metodologie se aplică de către operatorii de distribuție a gazelor naturale, denumiți în continuare OSD.

(1) În sensul prezentei metodologii, consumul tehnologic reprezintă cantitatea de gaze naturale, exprimată în unități de volum, necesară a fi consumată de către un OSD pentru asigurarea parametrilor tehnologici necesari desfășurării activității de distribuție a gazelor naturale.

(2) Consumul tehnologic al unui SD rezultă din însumarea volumelor de gaze naturale achiziționate în vederea:

a) asigurării presiunii de lucru într-un SD nou, în tronsoanele de conducte noi sau reabilitate, calculate conform prevederilor art. 6;

b) creșterii presiunii de lucru în SD existent, calculate conform prevederilor art. 7;

c) asigurării presiunii de lucru ca urmare a disipărilor de gaze naturale prin:

1. (i)

   defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, calculate conform prevederilor art. 8;

2. (ii)

   defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, calculate conform prevederilor art. 9;

d) asigurării presiunii de lucru ca urmare a unor incidente tehnice în SD, calculate conform prevederilor art. 10;

e) asigurării presiunii de lucru ca urmare a permeabilității conductelor din polietilenă, calculate conform prevederilor art. 11;

f) compensării abaterilor înregistrate de echipamentele/sistemele de măsură în lipsa dispozitivelor de corecție a cantităților de gaze naturale, calculate conform prevederilor art. 12.

(3) În situația în care un OSD operează mai multe SD, consumul tehnologic total al acestuia se calculează prin însumarea consumurilor tehnologice ale fiecărui SD, calculate conform prevederilor prezentei metodologii.

(4) În categoria de consum tehnologic al unui SD nu se încadrează volumele de gaze naturale achiziționate în vederea:

a) utilizării în scop administrativ de către OSD în sediile aflate în proprietatea/folosința sa;

b) compensării pierderilor cauzate de incidente tehnice în SD, cu autor cunoscut;

c) compensării pierderilor cauzate de incidente tehnice în SD, cu autor necunoscut, dacă OSD nu deține înscrisuri din care să rezulte măsurile întreprinse pentru recuperarea prejudiciului;

d) compensării pierderilor cauzate de apariția unor vicii de execuție a obiectivelor SD aflate în perioada de garanție;

e) compensării pierderilor cauzate de intervențiile neautorizate ale terților asupra echipamentelor/sistemelor de măsură, respectiv:

1. (i)

   deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcționării acestora;

2. (ii)

   ocolirea indicațiilor acestora, prin realizarea de instalații clandestine;

f) compensării pierderilor generate de folosirea instalațiilor clandestine racordate la SD.

(5) În vederea recuperării prejudiciului aferent volumelor disipate în urma unor incidente tehnice în SD, cu autor cunoscut, OSD calculează volumul de gaz necesar a fi achiziționat conform prevederilor art. 10.

În sensul prezentei metodologii, următorii termeni și abrevieri se definesc după cum urmează:

a)ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei;

b)presiunea de lucru - presiunea gazelor naturale din conductă în condiții de exploatare normală; aceasta nu trebuie să depășească limita maximă a treptei de presiune pentru care a fost proiectată conducta și să nu coboare sub pragul minim necesar funcționării SD în regim de siguranță și de continuitate în alimentarea clienților finali;

c)V - volumul de gaze naturale [m³];

d)V_c - volumul fizic al conductei [m³];

e)V_sol-volumul de gaze naturale disipat în sol prin defecte subterane [m³];

f)V_as - volumul amestecului de gaze [m³];

9)V_CS - volumul total de gaze naturale livrat lunar prin dispozitivele de măsură fără corector, exprimat în condiții standard de temperatură și presiune [m³];

h)V_FC - volumul total de gaze livrat prin contoare fără corector [m³];

i)M - masa de gaze naturale [kg];

j)m - debit masic de gaze naturale [kg/h];

k)_T - temperatura gazelor naturale în condiții de lucru [°C/K];

l)T_S - temperatura gazelor naturale în condiții standard [T_S=15°C/T_S = 288,15 K];

m)T* - temperatura critică [K];

n)t_m - temperatura atmosferică, media zilnică [°C];

o)t_i - temperatura interioară a spațiului în care este amplasat dispozitivul de măsură [°C];

p)ρ - densitatea gazelor naturale [kg/m³];

q)ρ_s - densitatea gazelor naturale în condiții standard de temperatură și presiune [kg/m³];

r)ρ* - densitatea critică a gazelor naturale [kg/m³];

s)τ - timp [h];

t)ρ_a - presiunea atmosferică [bar];

u)ρ - presiunea de lucru a gazelor naturale din conductă [bar];

v)p_s - presiunea gazelor naturale în condiții standard, p_s = 1,01325 bar;

w)pd - presiunea absolută a gazului natural din conducta cu defect [bar];

x)ΔP_G - presiunea relativă a gazului din conductă, medie lunară [mbar];

y)p* - presiunea critică a gazelor naturale [bar];

z)R - constanta universală a gazului natural ideal;

aa)Z - coeficient de compresibilitate;

bb)A - aria defectului [m²];

cc)μ - viscozitatea dinamică [Pa × s];

dd)k_A - permeabilitatea absolută a solului [m²/s];

ee)k - coeficient adiabatic, considerat egal cu 1,3;

ff)K_P - factorul de corecție pentru presiune;

gg)K_T - factorul de corecție pentru temperatură;

hh)Q - debitul de gaze naturale [m³/h];

ii)Q_S - debitul de gaze naturale în condiții standard de presiune și temperatură [m³/h];

jj)h - adâncimea de montare a conductei [m];

kk)D - diametrul interior al conductei;

ll)L - lungimea conductei [m];

mm)L_PE - suma lungimilor conductelor din polietilenă [km];

nn)V_m - viteza medie a gazelor naturale [m/s];

oo)V_s - volumul exprimat în condiții standard de temperatură și presiune [m³];

pp)w - viteza gazelor naturale;

qq)W_d - viteza gazelor naturale în zona defectului.

Termenii utilizați în prezenta metodologie și care nu sunt prevăzuți la art. 4 sunt definiți în legislația în vigoare în sectorul gazelor naturale.

(1) Volumul de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiții standard de temperatură și presiune, necesar umplerii:

a) unui SD nou pentru asigurarea presiunii de lucru;

b) tronsoanelor de conducte noi sau reabilitate; se calculează cu formula:

unde

- i = 1..........n reprezintă numărul de tronsoane de conducte cu diametre și lungimi diferite.

(2) Prin umplerea cu gaze naturale a unui SD nou, inițial plin cu aer, se formează un amestec de gaze care este refulat în atmosferă; volumul amestecului de gaze V_as se calculează cu formula:

(3) OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):

a) procesele-verbale de punere în funcțiune a conductelor aferente SD;

b) fișele tehnice ale conductelor aferente SD;

c) documentele justificative din care să reiasă valorile parametrilor de presiune și de temperatură a gazelor naturale (p, T);

d) buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă densitatea gazelor naturale (ρ).

(1) Volumul de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiții standard de temperatură și presiune, injectat în SD existent, ca urmare a deciziei OSD de creștere a presiunii de lucru, se calculează cu formula:

unde:

- V_suplim reprezintă volumul suplimentar de gaze naturale injectat în SD, exprimat în metri cubi;

- p₁ reprezintă presiunea inițială de lucru a gazelor naturale la intrarea în conductă, exprimată în bari;

- p₂ reprezintă presiunea finală de lucru a gazelor naturale la intrarea în conductă, exprimată în bari;

- Z_S/Z reprezintă raportul dintre coeficientul de compresibilitate în condiții standard de presiune și temperatură și cel corespunzător condițiilor de lucru; acest raport se consideră egal cu 0,99 pentru presiunea de lucru cuprinsă între 0,04 și 6 bari și pentru temperatura gazelor naturale cuprinsă între (-20°C) și (+40°C).

(2) Volumul fizic al conductei (V_C) se calculează cu formula:

unde

- i = 1..........n reprezintă numărul de tronsoane de conducte cu diametre și lungimi diferite.

(3) OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):

a) fișele tehnice ale conductelor aferente SD;

b) documentele justificative din care să reiasă valorile parametrilor de presiune și de temperatură a gazelor naturale (p, T);

c) programul de lucru sau foaia de manevră.

(1) Volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, exprimat în metri cubi în condiții standard de presiune și temperatură, se calculează cu formula:

(2) Timpul de evacuare τ a gazelor naturale este durata de timp estimată în care au avut loc scurgerile de gaze naturale prin defect.

(3) Debitul masic de gaze naturale scurs prin defect este dependent de regimul de curgere:

a) pentru regimul de curgere critic se utilizează formula:

unde coeficientul de debit c_d are valoarea 0,75;

b) pentru regimul de curgere subcritic se utilizează formula:

unde coeficientul de debit c_d are valoarea 0,85.

(4) Regimul de curgere necesar calculului volumului de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, se determină cu formula:

dacă:

a) raportul regimul de curgere prin defect este critic;

b) raportul regimul de curgere prin defect este subcritic.

(5) În cazul regimului de curgere critic, viteza gazelor naturale prin secțiunea defectului suprateran este egală cu viteza sunetului în zona defectului, iar parametrii gazelor naturale, denumiți parametrii critici, se determină cu relațiile:

a) presiunea critică:

b) temperatura critică:

c) densitatea critică:

d) viteza critică:

(6) În cazul regimului de curgere subcritic, destinderea gazelor naturale din conductă se face până la presiunea atmosferică, prezentă în exteriorul conductei; parametrii gazelor naturale în zona defectului se determină cu relațiile:

a) temperatura gazelor în zona defectului:

b) densitatea gazelor în zona defectului:

c) viteza gazelor în zona defectului:

(7) Volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate suprateran, exprimat în metri cubi în condiții standard de presiune și temperatură, se poate determina și prin metoda simplificată cu formula:

V_S = Q_S x τ

(8)Q_s prevăzut la alin. (7) se determină cu ajutorul graficelor din fig. 1¹⁾ și fig. 2¹⁾ sau a tabelelor nr. 1 și 2; calculele care au stat la baza trasării graficelor din fig. 1 și fig. 2 și a datelor din tabelele nr. 1 și 2 s-au realizat utilizând formulele prevăzute la alin. (1)-(6), pentru gaze naturale având compoziția medie prevăzută în anexa nr. 1 și temperatura egală cu (+14°C).

(9) Diametrul defectului care se aplică în graficele din fig. 1 și fig. 2 și în tabelele 1 și 2 se calculează cu formula:

* La formele geometrice neregulate, se recomandă folosirea metodei celor mai mici pătrate pentru determinarea ariei defectului A.

Fig. 1 - Variația grafică a debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcție de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 și 0,5 bari

Tabelul nr. 1 - Variația tabelară a debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcție de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 și 0,5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare)

Fig. 2 - Variația debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcție de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 și 5 bari

Tabelul nr. 2 - Variația tabelară a debitului orar disipat în atmosferă prin defecte supraterane, în funcție de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 și 5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare).

(10) OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):

a) registrul de evidență a reclamațiilor și a defectelor din SD;

b) detaliile defectului, conform modelului prevăzut în anexele nr. 2 și 3;

c) fotografie color datată a defectului ce a generat disipări de gaze naturale mai mari de 1.000 m³;

d) buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă densitatea gazelor naturale (ρ);

e) parametrii gazelor naturale, presiune și temperatură (p, T) de la locul defectului;

f) programul de lucru sau foaia de manevră.

(1) Volumul de gaze naturale disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD montate subteran, exprimat în metri cubi în condiții standard de presiune și temperatură, se calculează cu formula:

V_sol = Q_s· τ

(2)Q_S scurs prin defect este influențat de permeabilitatea solului și este direct proporțional cu aria defectului și diferența de presiune ce se formează la peretele conductei, determinându-se cu formula:

unde:

- T reprezintă temperatura gazelor naturale în condiții de lucru și se consideră egală cu temperatura medie multianuală a solului, de (+11°C);

- k_A reprezintă permeabilitatea absolută a solului și este prevăzută în tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3

(3) Timpul de evacuare T a gazelor naturale este durata de timp estimată în care au avut loc scurgerile de gaze naturale prin defect.

(4) Volumul de gaze naturale disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, se poate determina și prin metoda simplificată cu formula:

V_sol = Q_S × τ,

unde Q_S se determină cu ajutorul graficelor din fig. 3¹⁾ și fig. 4¹⁾ sau al tabelelor nr. 4 și 5; calculele care au stat la baza trasării graficelor din fig. 3 și fig. 4 și a datelor din tabelele nr. 4 și 5 sau realizat utilizând formulele prevăzute la alin. (1) și (2), pentru gaze naturale având compoziția medie precizată în anexa nr. 1.

(5) Diametrul defectului se calculează cu formula:

La formele geometrice neregulate, se recomandă folosirea metodei celor mai mici pătrate pentru determinarea ariei defectului A.

Fig. 3 - Variația grafică a debitului orar de gaze naturale disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, în funcție de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 și 0,5 bari

Tabelul nr. 4 - Variația tabelară a debitului orar disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD, montate subteran, în funcție de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,04 și 0,5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare)

Fig. 4 - Variația debitului orar disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD montate subteran, în funcție de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 și 5 bari

Tabelul nr. 5 - Variația tabelară a debitului orar disipat în sol prin defecte ale obiectivelor din cadrul SD montate subteran, în funcție de diametrul defectului, pentru presiuni cuprinse între 0,5 și 5 bari (pentru valori intermediare calculul se realizează prin interpolare)

(6) OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):

a) registrul de evidență a reclamațiilor și a defectelor din SD;

b) detaliile defectului conform modelului prevăzut în anexele nr. 2 și 3;

c) fotografie color datată a defectului ce a generat disipări de gaze naturale mai mari de 1.000 m³;

d) buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă viscozitatea dinamică (μ);

e) parametrii gazelor naturale, presiune și temperatură (p, T), de la locul defectului;

f) programul de lucru sau foaia de manevră.

(1) Volumul de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiții standard de presiune și temperatură, disipat ca urmare a unor incidente tehnice în SD materializate prin ruperea totală sau parțială a conductei, se calculează cu formula:

V_S = Q_S · τ

(2) Debitul de gaze naturale scurs prin defect, Q_S, se calculează utilizând formula:

în care f reprezintă factorul pentru modelarea tipului de rupere. Dacă ruptura este completă sau diametrul defectului este egal sau mai mare decât diametrul interior al conductei, f = 1.

Pentru cazurile când ruptura este mai mică decât diametrul interior al conductei, f se consideră egal cu raportul dintre aria defectului și aria conductei în secțiune transversală.

(3) Timpul de evacuare al gazelor naturale din conductă, τ, este egal cu timpul scurs de la momentul anunțării incidentului tehnic și până la oprirea pierderilor de gaze naturale prin defectul identificat, luându-se în considerare că în momentul producerii incidentului conducta era dezgropată.

(4) Diametrul defectului se calculează cu formula:

La formele geometrice neregulate, se recomandă folosirea metodei celor mai mici pătrate pentru determinarea ariei defectului A.

(5) OSD are obligația de a notifica în scris ANRE cu privire la incidentul tehnic în termen de maximum 48 de ore de la momentul în care a fost sesizat despre apariția acestuia, cu precizarea elementelor esențiale, inclusiv a celor privitoare la identificarea locului în care acesta s-a produs.

(6) ANRE poate să nu ia în considerare volumele de gaze naturale achiziționate în vederea compensării volumelor disipate în atmosferă în urma incidentului tehnic, dacă OSD nu a notificat conform prevederilor alin. (5).

(7) OSD înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):

a) registrul de evidență a reclamațiilor și a defectelor din SD;

b) dovezile cu privire la măsurile întreprinse de OSD pentru recuperarea prejudiciului;

c) detaliile defectului, conform modelului prevăzut în anexele nr. 2 și 3;

d) fotografie color datată a defectului ce a generat disipări de gaze naturale mai mari de 1.000 m³;

e) buletinul de analiză cromatografică din care să reiasă densitatea gazelor naturale (ρ);

f) parametrii gazelor naturale, presiune și temperatură (p, T), de la locul defectului;

g) programul de lucru sau foaia de manevră.

Volumul anual de gaze naturale, exprimat în metri cubi în condiții standard de temperatură și presiune, disipat ca urmare a permeabilității conductelor din polietilenă, se calculează cu formula:

unde:

- C_PD reprezintă un coeficient exprimat în m³/km/bar/an stabilit pe baze experimentale, având valoarea de 0,95.

(1) Volumul de gaze naturale, exprimat în condiții standard de temperatură și presiune, necesar a fi achiziționat ca urmare a diferenței dintre volumul de gaze naturale exprimat în condiții standard de temperatură și presiune și cel livrat prin echipamente/sisteme de măsură fără convertor se calculează lunar cu formula:

V_S = V_CS - V_FC,

unde:

- V_CS reprezintă volumul total de gaze naturale livrat prin echipamente/sisteme de măsură cu convertor, exprimat în condiții standard de temperatură și presiune;

- V_FC reprezintă volumul total de gaze naturale livrat prin echipamente/sisteme de măsură fără convertor.

(2) Pentru calculul volumului de gaze naturale corectat se aplică formula:

V_CS - V_FC·K_P·K_T,

unde:

- K_P reprezintă factorul de corecție pentru presiune;

- K_T reprezintă factorul de corecție pentru temperatură.

(3) Factorul de corecție pentru presiune se determină, ținând cont de scăderea presiunii cu altitudinea de 11 mbar la 100 m, cu formula:

unde:

- Δp_G reprezintă presiunea relativă a gazului din conductă pe care este amplasat echipamentul de măsură, exprimată în mbar;

- H reprezintă altitudinea medie a localității în care este amplasat punctul de măsurare, exprimat în m.

(4) Factorul de corecție cu temperatura a volumelor de gaze naturale vehiculate prin echipamentele/sistemele de măsură amplasate în exterior se calculează lunar cu formula:

în care t_m reprezintă valoarea temperaturii atmosferice medii lunare, exprimată în (°C).

(5) în cazul echipamentelor/sistemelor de măsură montate în interior, factorul de corecție pentru temperatură se calculează cu formula:

unde t_i reprezintă valoarea temperaturii interioare a spațiului în care este amplasat echipamentul/sistemul de măsură, exprimată în (°C); pentru intervalul de timp cuprins între 1 noiembrie și 1 aprilie, se consideră t_i = (+10°C), iar în afara acestuia, t_i = t_m - 5, exprimată în (°C).

(6) OSD înregistrează pentru fiecare punct de lucru/entitate organizatorică, odată cu calculul consumului tehnologic, și următoarele informații/documente justificative care au stat la baza calculului:

a) informații de identificare a clientului și locului de amplasare a echipamentului/sistemului de măsurare la care se calculează conversia volumelor;

b) volumele lunare înregistrate de către echipamentul/sistemul de măsurare fără convertor;

c) parametrii gazului natural (p, T, ρ);

d) valorile medii lunare ale temperaturii și presiunii atmosferice comunicate de Administrația Națională de Meteorologie pentru cea mai apropiată stație meteorologică de punctul de consum;

e) valoarea altitudinii medii a localității în care este amplasat punctul de măsurare.

(1) Consumul tehnologic se raportează, se transmite și este certificat de către OSD conform prevederilor Metodologiei de monitorizare a pieței gazelor naturale, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 5/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 21 februarie 2013.

(2) OSD are obligația de a transmite lunar ANRE, pe adresa de e-mail darag@anre.ro, în format electronic editabil, un fișier cu toate informațiile detaliate, pentru fiecare eveniment care a generat un calcul de volum conform prezentei metodologii; structura fișierului este prezentată în anexa nr. 4.

(3) OSD are obligația să dețină documentele fiscale de achiziție a cantităților de gaze naturale necesare asigurării consumului tehnologic calculat conform prevederilor prezentei metodologii.

(1) OSD are obligația să prevadă în contractele de execuție a lucrărilor clauze potrivit cărora toate pierderile de gaze naturale generate de vicii de execuție, în perioada de garanție a lucrărilor, sunt suportate de către executant; perioada de garanție a lucrărilor nu poate fi mai mică de 2 ani de la data punerii în funcțiune a obiectivului.

(2) În situația în care lucrările au fost executate de către OSD, se consideră că perioada de garanție este de 2 ani de la data punerii în funcțiune a obiectivului.

(1) OSD are obligația să ia toate măsurile necesare, inclusiv prin modernizarea SD și/sau intensificarea activității de detectare a pierderilor de gaze naturale, astfel încât consumul tehnologic anual calculat conform prezentei metodologii, convertit în unități de energie, să nu depășească o limită maximă a CT_max.

(2) Consumul tehnologic anual, pentru care există documentele fiscale de achiziție a cantităților de gaze naturale, calculat conform prezentei metodologii, se convertește în unități de energie și se compară cu CT_max anual acceptat de către ANRE.

(3) În situația în care consumul tehnologic precizat la alin. (2) este mai mare decât CT_max, se ia în calcul de către ANRE consumul tehnologic ca fiind egal cu CT_max.

(4) Consumul tehnologic maxim anual precizat la alin. (1) se determină după cum urmează:

unde:

- CT_max reprezintă consumul tehnologic maxim anual acceptat de către ANRE, exprimat în MWh/an;

- reprezintă lungimea totală a conductelor și a branșamentelor din polietilenă existente la sfârșitul anului precedent, exprimată în km;

- reprezintă lungimea totală a conductelor și a branșamentelor din polietilenă puse în funcțiune în anul curent, în regim de presiune redusă, exprimată în km;

- reprezintă lungimea totală a conductelor și a branșamentelor din polietilenă puse în funcțiune în anul curent, în regim de presiune medie, exprimată în km;

- reprezintă lungimea totală a conductelor și a branșamentelor din polietilenă dezafectate în anul curent, exprimată în km;

- k reprezintă modul de amplasare a conductelor din oțel: k = 1 suprateran; k = 2 subteran;

- i reprezintă categoria de vechime a conductei, conform tabelului nr. 6;

- reprezintă lungimea totală a conductelor și a branșamentelor din oțel existente la sfârșitul anului precedent, exprimată în km;

- reprezintă lungimea totală a conductelor și a branșamentelor din oțel puse în funcțiune în regim de presiune redusă, în anul curent, exprimată în km;

- reprezintă lungimea totală a conductelor și a branșamentelor din oțel puse în funcțiune, în regim de presiune medie, în anul curent, exprimată în km;

- reprezintă lungimea totală a conductelor și a branșamentelor din oțel dezafectate din anul curent, exprimată în km;

- V_d reprezintă cantitatea de gaze naturale distribuită în anul curent, exprimată în MWh/an;

- α, β, γ, θ reprezintă coeficienții prevăzuți în tabelele 6 și 7, exprimați în MWh/km/an.

Tabelul nr. 6

Tabelul nr. 7

(1) OSD are obligația de a elabora proceduri operaționale proprii astfel încât să asigure implementarea prevederilor prezentei metodologii, cu respectarea următoarelor cerințe:

a) colectarea și asigurarea utilizării corecte a informațiilor primare în vederea efectuării calculelor specifice;

b) crearea unui mecanism administrativ de validare a calculelor, cu nominalizarea și responsabilizarea persoanelor cu atribuții de conducere implicate în procesul de validare.

(2) OSD are obligația ca prin procedurile menționate la alin. (1) să asigure trasabilitatea procesului, astfel încât să fie ușor de identificat și de verificat orice eveniment care face obiectul prezentei metodologii pentru cel puțin 5 ani.

Mărimile utilizate în relațiile de calcul din prezenta metodologie sunt exprimate în unitățile de măsură specifice Sistemului internațional de unități - SI, cu excepția cazului când se specifică expres alte unități de măsură.

Nefurnizarea sau furnizarea incompletă/eronată a datelor și informațiilor solicitate prin prezenta metodologie constituie contravenție și se sancționează conform prevederilor Legii energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările ulterioare.

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta metodologie.