Legea nr. 72/2002 zootehniei

Zootehnia este o ramură importantă a agriculturii, care implică activitatea de creștere, nutriție, ameliorare, reproducție și protecția animalelor.

Prezenta lege reglementează desfășurarea de către crescătorii de animale a activităților enumerate la art. 1, pentru animalele din următoarele specii: taurine, bubaline, cabaline, ovine, caprine, porcine, iepuri, animale de blană, canide, feline, păsări, pești, albine și viermi de mătase.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale elaborează și promovează politici privind creșterea și ameliorarea animalelor, coordonează întreaga activitate din domeniu, iar împreună cu organele administrației publice locale sprijină asociațiile profesionale ale crescătorilor de animale.

În înțelesul prezentei legi, crescătorii de animale sunt persoanele fizice și juridice care dețin în proprietate speciile de animale prevăzute la art. 2, înscrise în Registrul agricol.

(1)Creșterea și exploatarea animalelor este activitatea desfășurată de crescătorii de animale, indiferent de statutul juridic al acestora, în scopul obținerii de produși și produse animaliere.

(2) Activitatea de creștere a animalelor se realizează în exploatații zootehnice, asociații și crescătorii individuale.

(3) În alegerea sistemelor de creștere și a tehnologiilor de exploatare crescătorii de animale sunt obligați să prevină poluarea, deteriorarea mediului ambiant și să respecte regulile de protecție a animalelor, precum și măsurile de apărare a sănătății acestora.

Asociațiile profesionale ale crescătorilor de animale care fac dovada reprezentării la nivel național, pe principiul piramidal, a majorității crescătorilor pentru care a fost constituită asociația sunt recunoscute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca parteneri în elaborarea politicilor, strategiilor, a programelor de creștere și a politicilor pe produs.

Patrimoniul zootehnic al crescătorilor de animale este constituit din efectivele de animale menționate la art. 2, împreună cu construcțiile aferente.

În scopul evidențierii statistice, al apărării sănătății, stabilirii valorii genetice, înregistrării, deplasării, etichetării și al valorificării efectivelor de animale este obligatorie individualizarea tuturor animalelor în termen de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Institutul Național de Statistică asigură un sistem informațional statistic privind cunoașterea evoluției efectivelor de animale și a producțiilor zootehnice și organizează recensăminte ale animalelor domestice la toți deținătorii de animale.

Calitatea de crescător de animale, precum și de membru al unei asociații profesionale de profil dă drept de preemțiune la obținerea de licențe, cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în vederea valorificării la export a animalelor și a produselor de origine animalieră.

(1)Nutriția animalelor, în înțelesul prezentei legi, este o activitate zootehnică de interes major prin care se asigură conversia optimă a resurselor nutritive în produse animaliere. Resursele nutritive, denumite furaje, includ totalitatea produselor vegetale, animale, minerale și de sinteză care, prin folosirea în hrana animalelor, asigură desfășurarea normală a funcțiilor vitale și valorificarea potențialului de producție și reproducție al acestora.

(2) În sensul prezentei legi, activitățile privind nutriția animalelor se referă la:

a) producerea, recoltarea, depozitarea, conservarea, prelucrarea și valorificarea plantelor de nutreț;

b) fabricarea, comercializarea și utilizarea nutrețurilor combinate, precum și a altor preparate furajere din producția internă sau din import, destinate nutriției animalelor;

c) producerea și folosirea biopreparatelor furajere;

d) stabilirea rațiilor și normelor de furajare în funcție de tehnologia de creștere și exploatare a animalelor.

Nutrețurile concentrate simple, combinate, aditivii furajeri, premixturile, substanțele energetice, substanțele minerale și preparatele speciale trebuie să corespundă parametrilor de calitate și salubritate stabiliți prin norme ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ale Ministerului Sănătății.

(1) Controlul producerii nutrețurilor combinate și preparatelor furajere se realizează prin inspecția oficială efectuată de către unități specializate și abilitate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale care urmăresc ca producerea, importul, fabricarea, circulația, comercializarea și folosirea acestora să se efectueze în conformitate cu reglementările legale privind protecția sănătății oamenilor, animalelor și a mediului.

(2) Condițiile și criteriile ce trebuie îndeplinite de unitățile specializate pentru a fi abilitate în controlul oficial al producerii nutrețurilor combinate și preparatelor furajere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Inspecțiile se fac în toate etapele de producție și de manufacturare, înainte de comercializare, la import și export și la utilizarea produsului.

Sunt considerate furaje de natură vegetală: cerealele, leguminoasele și plantele tehnice pentru boabe, gramineele, leguminoasele anuale și perene, precum și alte plante anuale destinate folosirii ca nutrețuri, masă verde, fibroase deshidratate natural și artificial, suculente, cât și produse care provin din producția secundară a culturilor realizate în teren arabil și din producția pajiștilor naturale și a pădurilor.

(1) Ameliorarea efectivelor de animale reprezintă o activitate cu caracter prioritar în strategia dezvoltării zootehniei românești și se desfășoară de către structuri de specialitate, sub îndrumarea și controlul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu consultarea asociațiilor crescătorilor de animale.

(2) Zonarea în teritoriu a speciilor, raselor și tipurilor de animale, în funcție de condițiile agroecologice și de interesele social-economice, precum și activitatea de ameliorare a acestora se realizează prin programe naționale de ameliorare a animalelor, elaborate pe o perioadă determinată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu sprijinul asociațiilor profesionale ale crescătorilor de animale, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

(3) Ameliorarea genetică a animalelor se realizează prin lucrări de selecție și hibridare efectuate pe baza controlului oficial al performanțelor zootehnice și prin reproducție dirijată.

(1) Coordonarea și controlul activității de ameliorare a efectivelor de animale se fac de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și se realizează de instituții și organizații implicate în acest proces, după cum urmează:

a) instituții pentru controlul oficial al performanțelor productive la animale și evaluări genetice și structuri teritoriale abilitate în acest scop;

b) asociații ale crescătorilor de animale, constituite potrivit legislației în vigoare;

c) unități specializate de însămânțări artificiale, precum și cele producătoare de material seminal, ferme zootehnice de elită, depozite de reproducători, acreditate și autorizate în acest scop.

(2) Atribuțiile și competențele acestor structuri organizatorice trebuie să corespundă programelor naționale de ameliorare pe specii, conform actelor normative în vigoare.

Controlul oficial al performanțelor zootehnice se organizează și se desfășoară în conformitate cu normele și instrucțiunile elaborate de unitățile specializate și abilitate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Pentru protejarea și dezvoltarea patrimoniului genetic național din zootehnie, în concordanță cu programele naționale de ameliorare a efectivelor de animale, toate importurile și exporturile de animale de reproducție, material seminal, embrioni și ouă de incubație se avizează de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

(1) Coordonarea și organizarea identificării și înregistrării ecvinelor, precum și constituirea bazei de date pentru acestea se fac de către Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu“.

(2) Realizarea acțiunilor pentru identificarea și înregistrarea ecvinelor se face de către unitățile pentru ameliorare și reproducție în zootehnie din cadrul direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală județene și cu asigurarea asistenței tehnice sanitare veterinare de către specialiștii direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a municipiului București.

(3) Procedura și modul de identificare și înregistrare a ecvinelor se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

(1) Achiziționarea softului pentru realizarea bazei de date aferente identificării și înregistrării ecvinelor se face, în condițiile legii, de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu“.

(2) Baza de date prevăzută la alin. (1) este proprietate publică a statului administrată de Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu“.

(3) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor poate folosi baza de date prevăzută la alin. (2).

(4) Achiziționarea microcipurilor, cititoarelor de microcipuri, formularelor și a pașapoartelor pentru ecvine se face, în condițiile legii, de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu“.

(5) Finanțarea acțiunilor necesare realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1) și (4), precum și a celor prevăzute la art. 19 alin. (1) se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

(6) Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu“ va preda Autorității Hipice Naționale softul, microcipurile și cititoarele pentru microcipuri, după achiziționare.

(1) Procesul de reproducție a animalelor este o activitate de bază în zootehnie, necesară pentru reluarea ciclurilor de producție.

(2) Reproducția animalelor se organizează și se desfășoară prin însămânțări artificiale, montă naturală și transfer de embrioni.

(3) Crescătorii de animale sunt liberi să aleagă pentru efectivele proprii metoda de reproducție prevăzută la alin. (2).

(1) Înființarea și organizarea noilor unități specializate pentru testarea reproducătorilor, producerea de material seminal, însămânțări artificiale la animale necesită autorizarea de funcționare eliberată de instituțiile abilitate ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

(2) Condițiile pentru acreditarea și autorizarea unităților specializate pentru testarea reproducătorilor, producerea de material seminal congelat și însămânțări artificiale la animale se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va sprijini, prin structurile de specialitate subordonate, înființarea de noi stațiuni sau puncte sătești de montă naturală.

(2) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin unitățile specializate din teritoriu, va autoriza pentru montă naturală reproducători ai crescătorilor de animale, cu respectarea cerințelor zootehnice și sanitar-veterinare.

(1) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin organele sale de specialitate, va emite norme tehnice privind organizarea și funcționarea stațiunilor și punctelor de montă naturală, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

(2) Consiliile locale organizează și asigură buna funcționare a stațiunilor de montă naturală, conform legilor în vigoare.

(3) Consiliile locale sunt obligate să asigure stațiunilor de montă naturală terenul cu destinație agricolă necesar pentru producerea furajelor.

Prin material biologic de reproducție testat se înțelege orice reproducător, material seminal, ouă de incubație, ovule, zigoți și embrioni individualizați în sistem unitar și înregistrați în cărțile de rasă.

Biotehnologia transferului de embrioni și manipulările genetice efectuate cu caracter experimental sunt de competența institutelor de cercetări științifice și de învățământ superior de profil, iar aplicarea în practică se efectuează sub controlul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

(1) Crescătorilor de animale le este interzis să producă animalelor durere, suferință, neliniște sau invaliditate, cu bună știință.

(2) Durerea evitabilă este cauzată animalelor prin lovire sau accidente traumatice.

(3) Suferința, alta decât cea provocată de durere, este cauzată animalelor de înfometare, sete sau oboseală excesivă.

(4) Starea de neliniște este cauzată de privarea animalelor de libertate prin legarea defectuoasă sau încarcerarea severă, singurătate, de introducere în spațiul lor de viață a unor animale din alte specii sau din aceeași specie fără o acomodare prealabilă, de senzația de pierdere a echilibrului, de zgomote puternice, de șocuri luminoase sau electrice.

(5) Invaliditatea voită este cauzată animalelor prin lucrări experimentale.

(6) În termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu consultarea organizațiilor neguvernamentale interesate, va elabora reguli de protecție a animalelor domestice, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Animalele vor fi cazate, hrănite și adăpate în funcție de specie, gradul de dezvoltare și adaptare.

Deținătorii de animale vor respecta condițiile optime de creștere și exploatare, conform tehnologiei.

Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea administrativă, contravențională, civilă sau penală, după caz.

Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă:

a) înscrierea în etichetele de prezentare a nutrețurilor combinate a unor date care nu corespund cu compoziția acestora;

b) folosirea de pesticide sau de alte substanțe toxice fără avertizarea deținătorilor de animale din zonă;

c) executarea fără drept de lucrări de manipulare genetică la animale.

(1) Constituie contravenții la prezenta lege, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, săvârșirea de către persoanele fizice sau juridice a următoarelor fapte:

a) producerea de embrioni, material seminal congelat, icre embrionate, larve și puiet de pește, ouă de incubație pentru hibrizi comerciali și ouă de viermi de mătase, în afara unităților specializate, autorizate în acest scop, sau de la reproducători, pentru folosirea cărora nu s-au emis autorizații, precum și introducerea și utilizarea celor provenite din import, fără a dispune de autorizația necesară;

b) executarea neautorizată a transferului de embrioni sau a însămânțărilor artificiale pentru alte animale decât cele în proprietate;

c) nerespectarea normelor și instrucțiunilor tehnice privind efectuarea montei și asigurarea numărului de reproducători masculi folosiți în stațiuni comunale și puncte de montă naturală sau prin contracte civile;

d) monta clandestină, constând în folosirea reproducătorilor masculi neautorizați la monta femelelor;

e) neprezentarea și nedeclararea pentru identificarea, individualizarea și înregistrarea animalelor;

f) menținerea de reproducători masculi necastrați cu intenția de a fi folosiți la monta clandestină;

g) folosirea unor componente neadecvate sau necertificate calitativ pentru fabricarea de nutrețuri combinate sau de premixturi furajere;

h) pășunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajiști în afara perioadei stabilite pentru pășunat;

i) refuzul de către titularii de pajiști de a participa la întocmirea planurilor de exploatare a pajiștilor, împiedicarea sau interzicerea punerii în aplicare a lucrărilor prevăzute în acestea;

j) organizarea și punerea în funcțiune de noi exploatații zootehnice fără autorizații emise de organele abilitate în acest sens;

k) producerea și vânzarea neautorizată de nutrețuri combinate sau de aditivi furajeri;

l) omisiunea de a da ajutorul necesar ori de a înștiința stăpânul, deținătorul sau organul competent, în cazul găsirii unui animal rătăcit, părăsit sau abandonat a cărui viață, sănătate ori integritate corporală este în primejdie;

m) darea în folosință a pajiștii, fie pentru pășunat, fie pentru obținerea de producții de culturi furajere, persoanelor care nu sunt îndreptățite la pajiște;

n) utilizarea amenajărilor piscicole în alte scopuri decât creșterea peștilor.

(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 250 lei la 500 lei, faptele prevăzute la lit. f), l) și m);

b) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, faptele prevăzute la lit. e) și i);

c) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, faptele prevăzute la lit. d), h), și n);

d) cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei, faptele prevăzute la lit. c), g) și k);

e) cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei, faptele prevăzute la lit. a), b) și j).

(3) La propunerea primarului din unitatea administrativ-teritorială unde s-a săvârșit una dintre contravențiile prevăzute la alin. (1), consiliul local poate transforma cuantumul contravenției constatate în zile-muncă în folosul comunității.

(4) Valoarea unei zile-muncă se calculează luându-se ca bază de referință salariul minim pe economie valabil la acea dată.

(5) Amenzile se fac venit la bugetul de stat și la bugetul local, după caz.

(6) Cuantumul amenzilor contravenționale se indexează periodic prin hotărâre a Guvernului, în funcție de rata inflației.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele împuternicite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, de prefecți și de personalul abilitat al Ministerului Afacerilor Interne.

Prevederile prezentei legi referitoare la contravenții se completează cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

În scopul perfecționării procesului decizional, pe lângă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale funcționează Consiliul zootehnic consultativ, numit prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, în componența căruia intră specialiști din cercetarea științifică, învățământul superior agricol, operatori economici cu capital de stat și privat din agricultură, reprezentanții unor asociații profesionale ale crescătorilor de animale.

Definirea termenilor specifici zootehniei utilizați este înscrisă în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

(1) Normele metodologice pentru aplicarea prezentei legi vor fi elaborate în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: Legea nr. 8/1971 privind organizarea, administrarea și folosirea pajiștilor, loturilor zootehnice și semincere, precum și a stațiunilor comunale de montă, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 51 din 29 aprilie 1971; Legea nr. 40/1975 privind creșterea și ameliorarea animalelor, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 134 din 25 decembrie 1975; Legea nr. 2/1982 privind organizarea producerii și folosirii raționale a resurselor de nutrețuri, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 7 aprilie 1982; Decretul nr. 139/1977 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea organizării sericiculturii, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 45 bis din 2 iunie 1977, și orice alte dispoziții contrare.