HOTĂRÂRE nr. 13/2015 - modificarea și completarea Statutului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naționale a Executorilor...

(1) Congresul Uniunii are următoarele atribuții:

a) adoptă Statutul Uniunii și Statutul Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești;

b) alege/revocă președintele și cei 2 vicepreședinți ai Consiliului Uniunii;

c) alege/revocă Comisia de cenzori și Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești;

d) validează și revocă membrii Comisiei superioare de disciplină, care va fi compusă din 15 membri din Camere diferite, fără ca aceștia să dețină sau să ocupe alte funcții eligibile la orice nivel al Uniunii sau al Camerelor;

e) analizează și aprobă raportul de activitate anual al Consiliului Uniunii;

f) aprobă bugetul Uniunii și al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești;

g) analizează și aprobă raportul anual al Comisiei superioare de disciplină și raportul anual al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești;

h) analizează și aprobă raportul anual al Comisiei de cenzori a Uniunii și raportul anual al Comisiei de cenzori a Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești;

i) alege/revocă directorul și secretarul Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești pentru un mandat de 3 ani;

j) aprobă Codul deontologic al executorului judecătoresc;

k) aprobă Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei superioare de disciplină.

l) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare lege, de Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 210/2001, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare regulament, sau de prezentul statut;

(2) Congresul adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru toți membrii Uniunii.

(3) Alegerea președintelui și a vicepreședinților se face prin vot secret."

(1) Consiliul Uniunii este organ de conducere constituit din câte un membru titular al fiecărei Camere.

(2) Alegerea președintelui și a vicepreședinților se face prin vot secret, în aplicarea dispozițiilor art. 24 alin. (3) teza finală.

(3) Va fi declarat ales candidatul care întrunește majoritatea simplă din numărul total al voturilor exprimate.

(4) Președintele, vicepreședinții și membrii Consiliului Uniunii au dreptul la indemnizații plătite din bugetul Uniunii și aprobate de Consiliul Uniunii."

(1) Consiliul Uniunii se întrunește, de regulă, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui.

(2) Consiliul Uniunii își desfășoară activitatea cu participarea a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi.

(3) Hotărârile Consiliului Uniunii se adoptă cu votul majorității simple a membrilor prezenți."

Consiliul Uniunii are următoarele atribuții:

a) solicită ministrului justiției numirea, suspendarea, revocarea ori încetarea funcției de executor judecătoresc;

b) întocmește Tabloul executorilor judecătorești, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se actualizează anual;

c) propune ministrului justiției numărul necesar de birouri de executori judecătorești și condițiile de desfășurare a următoarelor examene sau concursuri:

(i) admitere în profesie pentru executorii judecătorești stagiari;

(ii) definitivat, pentru executorii judecătorești stagiari;

(iii) schimbări de sediu dintr-o circumscripție în alta;

(iv) admitere în profesia de executor judecătoresc pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcții de specialitate juridică;

d) avizează proiectul de modificare și/sau completare a regulamentului;

e) înaintează ministrului justiției propuneri de modificare și completare ale regulamentului;

f) aprobă proiectul de modificare și/sau completare a Statutului Uniunii între congrese, după consultarea Adunărilor generale ale Camerelor;

g) soluționează contestațiile și plângerile prealabile formulate împotriva hotărârilor Consiliului Uniunii;

h) exercită controlul actelor de procedură întocmite de un executor judecătoresc în cadrul unui dosar de executare, solicitat, spre analiză, de către conducerea Uniunii;

i) aprobă proiectele de modificare și/sau completare aduse actelor normative care reglementează activitatea de executare silită, statutul profesiei de executor judecătoresc, sau formulează puncte de vedere pe marginea proiectelor de modificare și/sau completare a oricăror acte normative care au incidență în domeniul de activitate al executorilor judecătorești;

j) adoptă hotărâri de îndrumare în vederea unificării practicii execuționale;

k) avizează cererile executorilor judecătorești care solicită dobândirea calității de administrator și lichidator al procedurii insolvenței persoanelor fizice;

l) avizează cererile executorilor judecătorești de schimbare a sediului biroului dintr-o circumscripție în alta;

m) repartizează executorii judecătorești care au promovat examenul de admitere ca stagiar ținând cont de media și opțiunea candidaților, precum și de posturile vacante de executor judecătoresc stagiar;

n) reprezintă Uniunea în raporturile cu terții pe plan intern și internațional, prin președinte sau, în lipsa acestuia, prin unul dintre cei 2 vicepreședinți;

o) aprobă încheierea de protocoale de colaborare cu instituții sau autorități publice ori cu orice entități cu atribuții în domeniu, prin președinte sau, în lipsa acestuia, prin unul dintre cei 2 vicepreședinți;

p) stabilește și aprobă cuantumul cotelor de contribuție ale executorilor judecătorești la Uniune și la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătorești;

q) aprobă taxele aferente organizării și susținerii cursurilor de pregătire profesională a executorilor judecătorești;

r) întocmește regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei superioare de disciplină, pe care îl propune spre aprobare Congresului Uniunii;

s) stabilește și aprobă modelul sigiliului executorilor judecătorești, al siglei și emblemei Uniunii, modelul ștampilei, al firmelor destinate birourilor de executori judecătorești și Camerelor, precum și al legitimaților executorilor judecătorești;

ș) exercită cel puțin o dată la 2 ani controlul profesional- administrativ asupra Camerelor și asupra birourilor executorilor judecătorești, efectuând controlul actelor de procedură întocmite de către executorii judecătorești, în limitele prevăzute de dispozițiile legale în materie, calitatea acestora, conservarea arhivei, gestiunea financiar-contabilă și conduita executorilor în îndeplinirea atribuțiilor profesionale. Consiliul poate delega Colegiului director al Camerei efectuarea controlului profesional, în conformitate cu prevederile art. 62 din lege;

t) stabilește și aprobă indemnizațiile de conducere ale președintelui și vicepreședinților Consiliului Uniunii, ale organelor de conducere ale Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești, ale organelor de conducere și membrilor Comisiei Științifice ai Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, ale organelor de control ale Consiliului Uniunii, precum și indemnizațiile de ședință ale membrilor Consiliului Uniunii;

ț) aprobă formatorii Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești la propunerea conducătorului științific și indemnizațiile acestora la propunerea conducerii Centrului;

u) numește/revocă din funcție conducătorul științific al Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești și membrii Comisiei științifice a acestuia;

v) aprobă regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei de cenzori a Uniunii și al Comisiei de cenzori a Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești;

w) aprobă organigrama și statul de funcții ale personalului de specialitate și administrativ al Uniunii și al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești;

x) desemnează 2 dintre membrii săi să facă parte din Biroul executiv al Consiliului Uniunii;

y) repartizează sarcini și responsabilități Biroului executiv al Consiliului Uniunii;

z) organizează și coordonează activitatea de editare a Buletinului executorilor judecătorești din România;

aa) aprobă programul de pregătire și perfecționare a executorilor judecătorești și proiectul de venituri și cheltuieli al Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, care va face parte integrantă din bugetul consolidat al UNEJ;

ab) realizează și asigură managementul activităților de pregătire profesională continuă;

ac) aprobă modulele de pregătire profesională, numărul de participanți și perioada de desfășurare, înaintate de conducerea Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești;

ad) consultă Comisia științifică a Centrului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești în probleme de modificări legislative, analize științifice și studii comparative în ceea ce privește orice aspecte consideră a fi necesare privind activitatea de executare silită sau statutul executorilor judecătorești;

ae) aprobă afilierea Uniunii la organizațiile profesionale internaționale ale executorilor judecătorești și cotele de contribuție la acestea;

af) aprobă planul anual de control;

ag) acceptă donațiile și legatele făcute Uniunii și aprobă sponsorizări;

ah) stabilește cuantumul taxelor de înscriere și participare la examenele și concursurile profesionale;

ai) aprobă, pentru cazuri temeinic justificate, restituirea, în tot sau în parte, a taxelor de înscriere și participare la examenele și concursurile profesionale;

aj) stabilește cuantumul indemnizațiilor acordate membrilor comisiilor de examene și concursuri profesionale;

ak) desemnează membrii comisiilor de organizare a alegerilor organelor de conducere la nivelul Uniunii;

al) întocmește și actualizează permanent listele cuprinzând:

(i) executorii judecătorești aflați în stare de incompatibilitate, indicând și temeiul legal al incompatibilității;

(ii) executorii judecătorești care sunt suspendați din funcție în temeiul art. 24 lit. a) și lit. b) teza a doua și lit. c)-e) din lege;

(iii) executorii judecătorești stagiari, indicând biroul în care sunt angajați și data încheierii contractului individual de muncă;

(iv) executorii judecătorești a căror calitate a încetat și temeiul legal al încetării;

(v) situația controalelor profesionale efectuate;

(vi) situația privind sancțiunile disciplinare aplicate executorilor judecătorești.

am) aprobă cererile de asociere și încetare a asocierii executorilor judecătorești care nu au sediul biroului în circumscripția aceleiași curți de apel;

an) stabilește și actualizează anual cuantumul cheltuielilor de executare;

ao) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut."

Biroul executiv se compune din președinte, cei 2 vicepreședinți și 2 membri ai Consiliului Uniunii desemnați de către acesta."

(1) Biroul executiv al Consiliului Uniunii are următoarele atribuții principale:

a) asigură activitatea permanentă a Consiliului Uniunii;

b) pregătește proiectele de documente ce vor fi prezentate spre dezbatere și aprobare Consiliului Uniunii;

c) ia orice măsuri urgente ce se impun cu privire la activitatea de executare silită și la statutul executorului judecătoresc, în perioada cuprinsă între ședințele de Consiliu;

d) elaborează proiectul raportului anual de activitate al Uniunii;

e) elaborează proiectul de buget al Uniunii;

f) propune Consiliului cuantumul cotelor de contribuție ale executorilor judecătorești la Uniune, în raport cu venitul realizat de aceștia;

g) propune Consiliului Uniunii cotele de contribuție ale executorilor judecătorești la Casa de Asigurări a Executorilor Judecătorești, pentru garantarea responsabilității civile a acestora;

h) elaborează și supune aprobării Consiliului Uniunii planul anual de control;

i) ține evidența executorilor judecătorești și a birourilor de executori judecătorești și centralizează datele statistice privind activitatea execuțională pe baza rapoartelor anuale ale Camerelor;

j) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii și exercită orice alte atribuții stabilite de acesta;

(2) În exercitarea atribuțiilor sale, Biroul executiv emite decizii."

(1) Președintele Uniunii este și președintele Consiliului și are următoarele atribuții principale:

a) reprezintă Uniunea în raporturile cu autoritățile publice din România, cu organizațiile guvernamentale și neguvernamentale, cu cele profesionale și cu alte persoane juridice, interne și internaționale;

b) stabilește atribuțiile celor 2 vicepreședinți ai Consiliului Uniunii și ale celor 2 membri ai Biroului executiv;

c) angajează personalul de specialitate și administrativ al Uniunii și stabilește prin negociere salariile acestora, cu respectarea organigramei și a statului de funcții, aprobate de către Consiliul Uniunii;

d) convoacă, prin intermediul Camerelor, și conduce ședințele Congresului, ale Consiliului Uniunii și ale Biroului executiv, comunicând în acest sens ordinea de zi;

e) ordonanțează cheltuielile bugetare ale Uniunii; președintele poate delega această atribuție unuia dintre vicepreședinți;

f) comunică executorilor judecătorești, prin intermediul Camerelor, toate actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii și deciziile Biroului executiv;

g) coordonează activitatea tuturor entităților înființate în cadrul Uniunii;

h) exercită orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament sau de prezentul statut.

(2) Vicepreședintele desemnat de președinte sau de Consiliul Uniunii exercită atribuțiile președintelui în lipsa acestuia.

(3) Funcțiile de președinte și vicepreședinte nu pot fi exercitate decât pe durata a două mandate, care pot fi și succesive. Durata unui mandat este de 3 ani. În cazuri excepționale, când președintele sau vicepreședintele se află în imposibilitatea de a-și mai exercita mandatul, acesta va fi considerat efectuat și va fi continuat de către un delegat interimar desemnat de către Consiliul Uniunii, până la alegerea unui nou președinte sau vicepreședinte, după caz, de către Congres.

(4) În exercitarea atribuțiilor sale, președintele emite dispoziții.

(5) Pe perioada mandatului atât președintele, cât și vicepreședinții au obligația de a exercita funcția de executor judecătoresc."

Adunarea generală a Camerei are următoarele atribuții principale:

a) alege și revocă președintele Colegiului director;

b) alege și revocă membrii Colegiului director și reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii;

c) alege și revocă Comisia de cenzori;

d) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli anual al Camerei și raportul Comisiei de cenzori;

e) stabilește cotele de contribuție ale executorilor judecătorești la Cameră;

f) aprobă propunerile Colegiului director cu privire la structura organizatorică;

g) alege și revocă reprezentanții Camerei în Consiliul Uniunii, în Comisia Superioară de Disciplină și în Consiliul de disciplină al Camerei;

h) desemnează membrii comisiilor de organizare a alegerilor organelor de conducere la nivelul Camerelor;

i) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulament și de prezentul statut."

Alegerea președintelui, a vicepreședintelui și a reprezentanților în Consiliul Uniunii, în Comisia Superioară de disciplină și în Consiliul de disciplină al Camerei, precum și a membrilor Colegiului director al Camerei se face de Adunarea generală a Camerei prin vot secret, cu majoritate simplă, dintre membrii Camerei cu o vechime neîntreruptă în activitatea de executor judecătoresc de cel puțin 7 ani și care se bucură de o bună reputație profesională."

(1) Pot angaja executori judecătorești stagiari numai executorii judecătorești care îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 15 lit. c) din lege și au o vechime neîntreruptă de minimum 10 ani în profesie.

(2) Perioada în care o persoană a exercitat funcția de executor judecătoresc stagiar nu intră în calculul vechimii prevăzute la alin. (1)."

(1) Activitatea unui executor judecătoresc se desfășoară în cadrul unui birou, în care pot funcționa unul sau mai mulți executori judecătorești asociați, sau în cadrul unei societăți profesionale.

(2) Asocierea și încetarea asocierii executorilor judecătorești care au sediul biroului în circumscripția aceleiași curți de apel se avizează de către Colegiului director al Camerei în a cărei rază teritorială își au sediul executorii judecătorești.

(3) În vederea avizării favorabile a asocierii, Colegiul director al Camerei verifică dacă executorii judecătorești asociați au prevăzut în contractul de societate următoarele elemente obligatorii:

a) denumirea și sediul societății profesionale, precum și durata asocierii;

b) modul în care se vor ține registrele prevăzute la art. 84 din regulament;

c) modul în care se vor ține evidențele financiar-contabile și fiscale, respectiv în partidă separată sau în partidă comună. În cazul în care evidențele se țin în partidă comună, se menționează executorul judecătoresc care, după încetarea asocierii, va prelua în întregime arhiva dosarelor și arhiva economico-financiară;

d) care dintre birourile executorilor judecătorești ce se asociază se va închide, după caz;

e) biroul în care își va desfășura activitatea societatea profesională ca urmare a asocierii, cu mențiunea, dacă este cazul, că acesta va funcționa utilizând registrele deja deschise; la sfârșitul acestora se va încheia un proces-verbal care va cuprinde data și numărul de înregistrare de la care executorii judecătorești și-au început activitatea în asociere;

f) mențiuni cu privire la cota de participare la venituri și cheltuieli.

(4) Dispozițiile alin. (3) se aplică, după caz, în mod corespunzător, și în situația în care unul sau mai mulți executori judecătorești ies din asociere fără ca societatea profesională să se desființeze sau se cooptează noi asociați.

(5) În cazul asocierii, prelungirii sau încetării asocierii, executorii judecătorești vor depune, pentru a fi înaintat Ministerului Justiției, în vederea emiterii ordinului de asociere, prelungire asocierii sau de încetare a asocierii, după caz, un exemplar original al actului juridic prin care părțile dispun asupra asocierii, prelungirii de asociere sau încetării asocierii, sau atunci când acest lucru nu este posibil, o copie legalizată ori un duplicat de pe acesta, după caz. La cererea depusă în original, se vor înainta în mod obligatoriu și următoarele:

a) copia actului/actelor juridice prin care părțile au convenit anterior asupra asocierii, prelungirii de asociere sau încetării asocierii cu unul sau mai mulți asociați;

b) copia ordinelor sau, după caz, a hotărârilor prin care s-a dispus anterior asupra asocierii, prelungirii de asociere sau încetării asocierii cu unul sau cu mai mulți asociați;

c) copia ordinului de numire în funcție sau, după caz, a ultimului ordin de schimbare definitivă a sediului biroului.

(1) Asocierea și încetarea asocierii executorilor judecătorești care nu au sediul biroului în circumscripția aceleiași curți de apel se aprobă de către Consiliul Uniunii.

(2) Pentru aprobarea cererii menționate la alin. (1), Colegiul director al Camerei din care pleacă executorul judecătoresc emit un aviz în urma verificării îndeplinirii următoarelor condiții:

a) dacă au fost luate măsurile necesare pentru predarea arhivei create anterior asocierii și a dosarelor aflate pe rolul biroului;

b) efectuarea plăților scadente către Cameră, Uniune și către Casa de Asigurări a Executorilor Judecătorești.

(3) Neîndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la alin. (2) atrage respingerea avizării cererii de asociere până la data la care executorul judecătoresc în cauză face dovada îndeplinirii acestora.

(4) Cererea de asociere în vederea obținerii avizului prevăzut la alin. (2) se depune la Camera în raza căreia își are sediul executorul judecătoresc care solicită să își schimbe sediul prin asociere, în vederea avizării. Pentru avizarea favorabilă a cererii, Colegiul director al Camerei verifică îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute la alin. (2). Cererea, împreună cu avizul favorabil, se transmite, în vederea aprobării, Consiliului Uniunii.

(5) Consiliul Uniunii aprobă cererea de asociere după verificarea îndeplinirii condițiilor legale prevăzute la art. 50¹alin. (3). Dispozițiile art. 501 alin. (4) și (5) se aplică în mod corespunzător.

(6) Asocierea se dispune prin ordin al ministrului justiției, în baza hotărârii Consiliului Uniunii de aprobare a cererii.

Ulterior emiterii ordinului ministrului justiției de asociere, Colegiul director al Camerei unde s-a făcut asocierea va acorda avizul prevăzut la art. 51 alin. (2), numai după ce executorul judecătoresc al cărui birou se închide face dovada predării arhivei create, precum și dosarele aflate în lucru pe rolul acelui birou către Colegiul director al Camerei în circumscripția căruia și-a desfășurat activitatea anterior.

Prin asociere, executorul judecătoresc nu își pierde dreptul la birou individual, dar pe durata asocierii nu își poate desfășura activitatea concomitent întrun birou individual și într-o altă formă de asociere prevăzută la art. 50¹alin. (1)."

Obligațiile membrilor Uniunii sunt următoarele:

a) să respecte dispozițiile legii, precum și ale regulamentului;

b) să respecte dispozițiile prezentului statut, hotărârile Congresului, ale Consiliului și ale Camerelor, precum și ale Statutului Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești;

c) să acționeze pentru realizarea scopului Uniunii;

d) să respecte dispozițiile legale privind evidența financiar- contabilă a încasărilor din executare silită în cadrul biroului, prevăzute în cap. V1;

e) să păstreze față de terți confidențialitatea dezbaterilor, opiniilor și voturilor exprimate în cadrul organelor de conducere;

f) să își perfecționeze continuu pregătirea profesională, participând la programe de pregătire profesională organizate de Centrul Național de Pregătire Profesională a Executorilor Judecătorești;

g) să respecte normele eticii și principiile deontologiei profesionale;

h) să participe la adunările și manifestările inițiate de organele de conducere ale Uniunii și Camerelor, la activitățile profesionale, precum și la ședințele organelor de conducere din care fac parte;

i) să păstreze secretul profesional;

j) să achite cu regularitate cotele de contribuție și cotizațiile stabilite de Uniune, de Camere și de Casa de Asigurări a Executorilor Judecătorești, pentru formarea bugetelor acestora;

k) să aibă un comportament demn atât în afara profesiei, cât și în exercitarea acesteia;

l) să răspundă în termenul stabilit la toate solicitările Camerei sau ale Uniunii;

m) să nu emită acte de publicitate cu privire la oferta serviciilor pe care le prestează;

n) să se asigure pentru malpraxis, urmând a face dovada în acest sens Camerei din cadrul căreia face parte;

o) sa respecte hotărârile Congresului și ale Consiliului Uniunii referitoare la publicarea de date și informații în toate registrele electronice ținute de Uniune care vizează activitatea de executare silită ori statutul profesiei de executor judecătoresc;

p) să înștiințeze Camera în circumscripția căreia își desfășoară activitatea în legătură cu perioada în care va efectua concediul de odihnă;

q) să înainteze organelor de control ale Uniunii, în termenul stabilit, o copie «conform cu originalul» de pe dosarul de executare silită solicitat, ori, după caz, să-l prezinte acestora, în original, spre consultare."

(1) Nerespectarea cu rea-credință a prevederilor art. 54 lit. d) constituie abatere disciplinară gravă și se sancționează cu excluderea din profesie, prevăzută la art. 49 lit. e) din lege.

(2) Nerespectarea prevederilor art. 54 lit. f) constituie abatere disciplinară și se sancționează conform dispozițiilor art. 49 lit. c)-e) din lege.

(3) Nerespectarea prevederilor art. 54 lit. q) constituie abatere disciplinară gravă și se sancționează cu excluderea din profesie, prevăzută la art. 49 lit. e) din lege.

(4) Nerespectarea hotărârilor Congresului și a prevederilor prezentului statut constituie abatere disciplinară."

(1) Neparticiparea la pregătirea profesională înăuntrul termenului de 3 ani la Centrul Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești duce la sesizarea Colegiului director al Camerei din care face parte executorul judecătoresc respectiv, cu propunerea de aplicare a unei sancțiuni disciplinare, în condițiile art. 56 alin. (2).

(2) Nepromovarea testelor organizate la două sesiuni consecutive reprezintă abatere disciplinară și se sancționează conform dispozițiilor art. 49 lit. c) din lege."

În vederea exercitării atribuțiilor prevăzute la art. 7 din lege, executorii judecătorești au obligația de a încasa orice sume de bani numai prin următoarele modalități:

a) încasarea efectuată cu chitanța de debit ori, după caz, cu chitanța de onorarii și factura fiscală aferentă, după caz, emisă în momentul primirii oricăror sume achitate cu numerar, cu respectarea dispozițiilor legale privind operațiunile de încasări și plăți în numerar;

b) încasarea cu numerar efectuată în baza procesului-verbal sau a încheierii, urmată de emiterea, de îndată, a chitanței de debit și/sau de onorariu cu factura fiscală aferentă sau de consemnarea sumei la unitatea prevăzută de lege, conform art. 671 din Codul de procedură civilă;

c) încasarea prin virament în contul de consemnări a sumelor urmărite, a contravalorii bunurilor vândute, a sumelor poprite, a cauțiunilor, a onorariilor de executare, ori în contul bancar curent al executorului judecătoresc, în cazul onorariilor de executare, după caz.

(1) Pentru încasarea debitelor cu numerar, efectuată în baza chitanței de debit, executorii judecătorești sunt obligați să dețină, separat de chitanțierul pentru încasarea onorariilor și a celorlalte cheltuieli de executare, carnetul chitanțier pentru debite propriu-zis, care să cuprindă pentru fiecare chitanță 3 exemplare, din care primul se remite plătitorului, al doilea se depune la dosarul de executare silită și al treilea exemplar rămâne și se păstrează la carnetul sau cotorul chitanțierului, după caz.

(2) În situația încasării cu numerar a onorariilor și a altor cheltuieli de executare silită, executorul judecătoresc are obligația respectării normelor legale aplicabile în materie financiar-contabilă și fiscală, emițând plătitorului, separat de chitanța de debit, chitanța fiscală de onorariu și alte cheltuieli de executare silită, care să cuprindă 3 exemplare, dintre care primul se remite plătitorului, al doilea se depune la dosarul de executare silită împreună cu factura, iar al treilea se păstrează la carnetul sau cotorul chitanțierului, după caz. În toate cazurile executorul judecătoresc este obligat ca, de îndată, după emiterea acestora, să depună o copie a lor la dosarul de executare silită respectiv.

(3) Toate chitanțele și facturile utilizate de executorul judecătoresc vor fi emise în conformitate cu dispozițiile Codului fiscal, normelor de aplicare a acestuia și altor norme legale în vigoare, iar acestea vor fi emise în ordine succesivă cronologică, executorul judecătoresc având obligația să dețină evidența strictă a chitanțelor și a facturilor.

În tot cuprinsul prezentului capitol, atunci când dispoziția legală face referire la carnet de facturi sau chitanțe, după caz, acesta poate fi ținut în condițiile prevăzute de Codul fiscal, inclusiv în format electronic.

(1) În situația în care nu este posibilă încasarea debitelor cu numerar prin emiterea imediată a chitanțelor și facturilor menționate la art. 65¹lit. a), executorul judecătoresc va întocmi de îndată proces-verbal sau, după caz, încheiere, în care va evidenția încasarea sumelor achitate, respectiv datele privind identificarea plătitorului, cuantumul sumei și titlul legal cu care au fost achitate, cu respectarea prevederilor art. 679 din codul de procedură civilă și ale art. 53 din lege, urmând ca în această situație, precum și în situația în care sumele sunt expediate cu mandat poștal, în aceeași zi, să emită chitanța de debit și/sau onorariu și alte cheltuieli de executare silită ori să procedeze în termen de cel mult 3 zile lucrătoare la consemnarea sumelor, conform art. 671 din Codul de procedură civilă.

(2) În toate cazurile prevăzute la alin. (1), executorul judecătoresc este obligat ca, de îndată, să depună originalul tuturor documentelor întocmite sau primite la dosarul de executare silită respectiv ori o copie a acestora dacă nu este posibilă depunerea exemplarului original.

(1) Orice sumă încasată cu numerar prin emiterea chitanței va fi predată, de îndată, creditorului, reprezentatului legal al acestuia care deține procură specială autentică de încasare ori altor persoane îndreptățite potrivit legii, iar în situația în care remiterea sumei nu este posibilă în termen de 3 zile de la încasare, acesta va fi consemnată la unitatea prevăzută de lege, conform art. 671 din Codul de procedură civilă.

(2) În situația în care predarea se efectuează unei persoane fizice, remiterea sumei se va efectua în baza chitanței olografe liberatoare emisă de persoana încasatoare, pe versoul chitanței, de la cotorul carnetului chitanțier, cu care suma a fost încasată de biroul executorului judecătoresc, ori în baza unui proces- verbal, întocmit în conformitate cu prevederile art. 679 din Codul de procedură civilă și art. 53 din lege.

(3) În situația în care predarea se efectuează unei persoane juridice sau altei entități ori subiect fiscal care, potrivit legii, are obligația de a emite chitanța, remiterea sumei va fi efectuată prin virament bancar, în contul al cărui titular este însuși creditorul deschis la instituția financiar-bancară pe atributul fiscal sau numai contra chitanță format legal, emisă de titularul creanței respective ori de persoana legal desemnată în acest sens.

(1) În scopul asigurării bunei desfășurări a activității specifice, pentru îndeplinirea atribuțiilor profesionale prevăzute la art. 7 lit. a), d) și g) din lege, în conformitate cu prevederile art. 671 din Codul de procedură civilă, executorii judecătorești sunt obligați să efectueze operațiunea de consemnare a tuturor sumelor încasate cu numerar și nepredate în termen de 3 zile, a sumelor indisponibilizate, a garanțiilor de participare, precum și orice alte sume cuvenite potrivit legii, dacă acestea din urmă au fost încasate cu numerar sau, prin virament, direct în contul curent al organului de executare silită.

(2) În aceste sens, executorii judecătorești sunt obligați să efectueze operațiunile de consemnare în conturile generale de consemnațiuni ale instituțiilor financiar-bancare ori în contul de consemnațiuni al căror titular este executorul judecătoresc deschis, potrivit legii, la instituțiile financiar-bancare din România, care emit documentele prevăzute de art. 671 alin. (2) din Codul de procedură civilă, deținute separat și distinct de conturile bancare curente ale birourilor sau societăților civile profesionale.

(1) Este interzisă cu desăvârșire efectuarea oricăror operațiuni cu debite propriu-zise, constând în sume cuvenite creditorilor, în și prin conturile bancare de operațiuni curente ale executorilor judecătorești, altele decât conturile de consemnațiune, cu excepția onorariilor și a celorlalte cheltuieli de executare silită, precum și a oricăror sume cuvenite lor potrivit legii.

(2) În cazul în care, din eroare, debitorul sau plătitorul a achitat sumele cuvenite creditorului în contul bancar curent, executorul judecătoresc va lua de îndată măsura virării sumelor în contul de consemnări, o copie a dovezii efectuării viramentului fiind depusă totodată la dosarul de executare.

(1) Este interzisă cu desăvârșire retragerea de către executorul judecătoresc din conturile de consemnări a oricăror sume de bani, fără evidențierea și justificarea acestora.

(2) Sumele consemnate pe bază de recipisă și cuvenite creditorilor vor fi remise acestora prin efectuarea mențiunii «bun de plată» sau prin completarea cu orice altă mențiune agreată de unitatea bancară emitentă, pe exemplarul original al recipisei de consemnare, și predarea acesteia sub semnătură în registrul de valori către creditori, reprezentatul legal al acestora care deține mandat special autentic de încasare ori altor persoane îndreptățite potrivit legii.

(3) În situația plăților realizate prin virament către persoane juridice sau alți creditori care au calitatea de profesioniști, acestea vor fi efectuate în contul al cărui titular este însuși creditorul, deschis la instituția financiar-bancară pe atributul fiscal (CUI/CIF) al acestuia.

(4) Eliberarea sau distribuirea sumelor depuse/încasate de către creditori sau de către biroul executorului judecătoresc, prin contul de consemnări, atunci când nu se eliberează recipisă de consemnare, se va realiza pe bază de extras de cont existent la dosar, încheiere de eliberare/distribuire sume și dovada ordinului de plată. Toate aceste documente se vor păstra la dosar, inclusiv extrasul de cont din care să rezulte dovada efectuării plății sumei.

Este interzisă virarea, eliberarea sau predarea către avocatul oricăreia dintre părți, în baza împuternicirii avocațiale ori a contractului de asistență juridică, a oricărei sume datorate de executorul judecătoresc creditorilor sau debitorilor, cu excepția cazului când acesta este autorizat potrivit legii să efectueze operațiuni fiduciare, cu respectarea strictă a normelor legale care reglementează aceste activități, ori dacă acesta deține procură autentică de încasare.

(1) Toate operațiunile de consemnare pentru care s-au emis recipise de consemnare vor fi evidențiate în registrul de valori care va fi organizat și operat la zi conform art. 84 alin. (1) și (3) și art. 87 din regulament.

(2) Operațiunile de încasare sau depunere de numerar în contul de consemnări al fiecărui birou vor fi evidențiate în dosarul execuțional în care s-a realizat încasarea prin depunerea la dosar a extrasului de cont din ziua încasării, iar în primele 10 zile ale fiecărei luni, pentru luna anterioară, se vor ridica de la bancă extrasele de cont semnate și ștampilate de aceasta sau electronic, păstrându-se pe luni și ani, în aceleași condiții în care se păstrează și registrul de valori.

Executorul judecătoresc are obligația de a depune la dosarul de executare silită al fiecărei cauze, de îndată, originalul, ori dacă acest lucru nu este posibil, copia tuturor documentelor, întocmite sau primite, privind efectuarea operațiunilor de încasare, de indisponibilizare în orice mod, de predare și de consemnare a sumelor de bani, precum și pe cele privind încasarea totală sau parțială a onorariilor și a tuturor celorlalte cheltuieli de executare silită, precum și a oricăror sume cuvenite potrivit legii, chiar dacă acestea au fost emise în format electronic.

Executorii judecătorești au obligația legală, profesională și morală de a calcula, stabili și încasa onorariile de executare silită, precum și orice alte cheltuieli de executare silită cuvenite, numai cu respectarea strictă a prevederilor art. 670 din Codul de procedură civilă, ale art. 39 din lege, ale art. 55 din regulament, ale Ordinului ministrului justiției nr. 2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, cu modificările ulterioare, sau a oricăror acte normative în vigoare, în concordanță deplină cu nivelurile și cuantumurile reglementate, și numai în baza documentelor justificative prevăzute de lege, ce urmează a fi depuse de îndată și păstrate cu strictețe la dosarul de executare silită, în original sau dacă nu este posibil, în copie, după caz.

(1) Executorii judecătorești au, de asemenea, obligația de a stabili și de a achita contribuțiile profesionale în conformitate cu art. 34 lit. b) din lege și art. 54 lit. j) din prezentul statut și cu orice alte acte normative, urmând ca acestea să fie calculate prin raportare la cuantumul brut, fără TVA, al veniturilor din activitatea profesională, respectiv al onorariilor încasate, fiind interzisă stabilirea contribuțiilor profesionale prin raportare la cuantumul net al acestora ori la baza de impozitare fiscală.

(2) Executorii judecătorești au obligația de a calcula lunar și de a achita integral contribuțiile profesionale până la sfârșitul lunii calendaristice următoare celei pentru al cărui exercițiu au fost calculate.

Executorii judecătorești sunt obligați ca, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la prima solicitare, să prezinte, necondiționat, organelor care exercită controlul profesional reglementat de art. 102 și 103 din regulament evidența financiar-contabilă privind încasările și plățile efectuate către Uniune și Cameră. În ceea ce privește celelalte documente financiar-contabile privind încasările și plățile din conturile de consemnări, acestea se vor prezenta concomitent cu dosarul de executare solicitat, în vederea exercitării actului de control, inclusiv în scopul verificării respectării dispozițiilor financiar- fiscale prevăzute de prezentul statut."