Anexa 1 - PLAN DE MANAGEMENT. - Ordinul MMAP nr. 620/2015 - aprobarea planului de management şi a regulamentului ariei naturale protejate de interes naţional 2. 324 „Cariera Corabia”

1.1. Scopul și categoria ariei protejate

Aria naturală protejată "Cariera Corabia" face parte din categoria ariilor protejate naționale care au ca scop protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect geologic, floristic, faunistic, hidrologic, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative.

Aria protejată corespunde categoriei III IUCN "monument natural, arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice".

1.2. Baza legală

Aria naturală protejată "Cariera Corabia" a fost constituită inițial în baza Deciziei Academiei Române nr. 244/1966, ulterior prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a lll-a zone protejate a fost declarată arie protejată de interes național.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, constituie baza legală pentru realizarea managementului acestei arii naturale protejate.

1.3. Procesul de elaborare a planului

Prezentul plan de management s-a realizat cu sprijinul Agenției pentru Protecția Mediului Cluj, al Facultății de Biologie-Geologie - Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj-Napoca, al Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, pe baza datelor de la Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, Direcția Silvică Cluj, Facultatea de Biologie-Geologie și din alte surse, ținând cont de legislația în vigoare.

1.4. Proceduri de implementare a planului

Implementarea planului de management se va realiza sub

administrarea custodelui și monitorizarea Agenției pentru Protecția Mediului Cluj, în baza obiectivelor stabilite și a măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor.

2.1. Aspecte generale

2.1.1. Localizare și acces

Aria protejată "Cariera Corabia", însumând 2, 0 ha, este situată din punct de vedere administrativ în raza comunei Gilău, în extravilanul acestei localități, în apropierea pârâului Dudae (Bârlogului), pe versantul sudic al vârfului Corabia.

Accesul se poate face din drumul județean 107 N care face legătura între Gilău și Măguri-Răcătău. De la acest drum județean până la limita ariei protejate distanța este de circa 600 m pe un drum forestier.

2.1.2. Drepturile de proprietate, de folosință și de administrare

Proprietarul terenului cuprins integral în fond forestier este statul român, administratorul este Direcția Silvică Cluj, prin Ocolul Silvic Someșul Rece, care este și custodele ariei protejate în baza convenției de custodie nr. 80 din 25 februarie 2010.

2.1.3. Resurse și infrastructura de management

Pentru aria protejată sunt stabilite două persoane având calitatea de custozi: o persoană de la Direcția Silvică Cluj și una de la Ocolul Silvic Someșul Rece. Din punctul de vedere al administrării forestiere mai există o persoană: pădurarul titular al cantonului silvic care include și aria protejată.

Pe teritoriul ariei protejate nu există construcții. Există un drum de pământ care realiza accesul la fosta carieră.

Baza de date a ariei protejate se găsește la Ocolul Silvic Someșul Rece, la Direcția Silvică Cluj, respectiv la Agenția pentru Protecția Mediului Cluj.

2.1.4. Limitele ariei protejate și folosințele terenurilor

Limitele ariei protejate sunt cele indicate pe hartă. Pe toate laturile se învecinează cu terenuri din fondul forestier, proprietate publică de stat. Limita sud-vestică este partea din aval a fostului drum de acces în carieră, limitele nordică, estică și sud-estică delimitează prin pădure un contur exterior carierei.

După tipul de folosință terenul aferent este încadrat în următoarele categorii:

a) pădure în unitățile amenajistice 57A% (circa 1, 0 ha) făget de 50 de ani, compoziție: 70% fag, 20% carpen, 10% gorun;

b) fostul drum de acces la carieră (circa 0, 1 ha);

c) zona stâncoasă a fostei cariere (circa 0, 9 ha).

2.2. Mediul fizic

2.2.1. Geologia, geomorfologie

Aria protejată "Cariera Corabia" își datorează numele faptului că dealul Corabia are două vârfuri care, observate dinspre est, de pe valea Someșului Rece, au aspectul unei corăbii cu două catarge.

Dealul Corabia se situează în partea de nord-est a Munților Gilăului, în dreapta Văii Someșului Rece, pe un versant care gravitează spre pârâul Dudae (Bârlogului). Vârful Corabia are cota de 822 m și este cu 322 m deasupra Văii Someșului Rece. Altitudinea medie a ariei protejate este de 650 m.

În aria protejată "Cariera Corabia" sunt scoase la zi de către eroziune și oferite spre observație unele dintre cele mai vechi formațiuni geologice de pe teritoriul României. Rocile metamorfice, cu gradul de transformare cel mai ridicat, din cadrul metamorfismului regional și cele ale ultrametamorfismului din Munții Gilăului sunt accesibile observațiilor directe datorită eroziunii naturale a Văii Someșului Rece și a derocărilor ocazionate de construirea barajului de pe valea Râșca Mică.

În carieră se delimitează o zonă de ultrametamorfism, groasă de aproximativ 60 m, formată din gnais migmatizat, cu muscovit și biotit; în acest gnais sunt forme clasice de ptigmatite (cu cute de curgere), numeroase și variate filoane de pegmatite cu feldspat alb și roz cu filoane de cuarț pegmatitic.

Materialul premetamorfic este atribuit precambrianului și paleozoicului inferior, iar metamorfismul este atribuit orogenezei caledonice.

Peste roca migmatizată, formată predominant din gnais, urmează discordant o stivă de roci metamorfozate regional, puternic cutate, în care nu se mai observă migmatite, ci numai filoane și infiltrări pegmatite.

2.2.2. Clima

După clasificarea Koppen, aria protejată se încadrează în provincia climatică D. f. k. care cuprinde zona montană a făgetelor, amestecurilor și etajului inferior al molidișurilor.

După clasificarea din "Monografia geografică a R. P. R. ", teritoriul corespunde indicilor IV, C, F:

IV - clima de munte;

C - clima de munți mijlocii;

F - clima de versanți adăpostiți.

Regimul termic se caracterizează prin temperaturi medii anuale în jur de 4, 5°C, iar pe anotimpuri:

a) primăvara: 8,3°C;

b) vara: 14,0°C;

c) toamna: 2,3°C;

d) iarna: 4,3°C.

Precipitațiile medii anuale însumează 925 mm, cele mai abundente fiind la sfârșitul primăverii și începutul verii.

Vânturile cele mai frecvente sunt cele din direcțiile SE, V și NV, având viteze medii de 2, 4 m/s.

2.2.3. Soluri

Au fost identificate următoarele tipuri de soluri:

a) brun acid litic cu orizonturile Ao-ocric, Bv-cambic, R-roca;

b) litosol cu orizonturile Ao-ocric, R-roca.

2.3. Mediul biologic

2.3.1. Flora și comunitățile de plante

Aria protejată "Cariera Corabia" este împrejmuită de pădure de gorun, care, conform datelor mai vechi din literatură, se încadrează în asociația Luzulo-Quercetum petraeae (Hilitzer 1932, Passarge 1953 em. R. Et Z. Neuhäusel 1967), care cuprinde gorunete acidofile formate pe substrat silicios. Aceste păduri sunt situate pe pante aride, expuse soarelui. Sunt destul de tinere, datorită unor răriri mai vechi, fiind prezente încă unele exemplare mature.

Stratul arborescent este reprezentat de gorun, alături de care coabitează Carpinus betulus, Quercus petraea, Tilia cordata, Pyrus pyraster, Acer campestre, Prunus avium, toate aceste specii fiind caracteristice pentru clasa Querco-Fagetea, ordinul Quercetalia robori-petraeae, alianța Carpinion betuli sau Veronico-Quercetum.

Stratul arbustiv este reprezentat de specii caracteristice unităților cenotaxonomice anterior amintite: Crataegus monogyna, Spiraea ulmifolia, Rhamnus catharticus, Corylus avellana, Rosa canina, Euonymus verrucosus, Prunus spinosa, Viburnum lantana etc. Dintre speciile arbustive sau subarbustive caracteristice alianței Quercion pubescenti-petraeae au fost semnalate Vaccinium myrtillus, Cytisus hirsutus, Genista tinctoria.

Dintre speciile ierboase amintim pe cele caracteristice alianței din care face parte această asociație: Festuca heterophylla, Melampyrum bihariense sau alianței înrudite - Veronico-Quercetum: Melampyrum nemorosum, Veronica chamaedrys, V. officinalis, Hieracium racemosum. Cele mai multe specii sunt caracteristice pentru clasa Querco-Fagetea și ordinul Quercetalia robori-petraeae:

Poa nemoralis, Luzula luzuloides, Galium schultesii, Polygonatum odoratum, Neottia nidus-avis, Digitalis grandiflora, Aegopodium podragraria, Anemone ranunculoides, A. nemorosa, Geum urbanum, Astragalus glycyphyllos, Viola reichenbachiana, Moehringia trinervia, Stellaria holostea, Cruciata glabra, Aegopodium podragraria, Ranunculus cassubicus, Cruciata glabra, Calamintha clinopodium, Symphytum tuberosum, Mycelis muralis, Geranium robertianum, Campanula rapunculoides.

Alianța înrudită, Quercion pubescenti-petraeae este prezentă prin speciile Trifolium medium, Mellitis mellissophyllum, Chrysanthemum corymbosum, Cynanchum vincetoxicum, Campanula persicifolia.

Ordinul Fagetalia este reprezentat de puține specii: Dactylis polygama, Aposeris foetida, Salvia glutinosa, Lathyrus vernus, Lathyrus hallersteinii. Dintre speciile însoțitoare amintim: Campanula persicifolia, Hypericum perforatum, Cystopteris fragilis, Ajuga reptans, A. trichomanes, Fragaria viridis, Hypericum maculatum, Polypodium vulgare, Valeriana officinalis, Hieracium umbellatum. Dintre licheni semnalăm Parmelia sulcata, P. caperata, Evernia prunastri, Lecanora carpinea.

Din punct de vedere ecologic aceste păduri au un caracter mezofil, micromezoterm cu o bună reprezentare a unor specii microterme, acido-neutrofil spre slab acido-neutrofil, dar în care își fac simțită prezența speciile acidofile și puternic acidofile.

La baza carierei Corabia este prezentă o vegetație ruderală cu Lolium perenne, Prunella vulgaris, Fragaria viridis, Alchemilla vulgaris, Euphorbia cyparissias, Plantago media, Plantago lanceolata, Trifolium repens, Trifolium pratense, Linum catharicum, Chrysanthemum leuanthemum, Tusilago farfara, Achillea millefolium, Potentilla erecta, Medicago lupulina, puternic marcată de prezența unor buruieni: Galinsoga parviflora, Bidens tripartita, Stenactis annua, Polygonum aviculare, Anagalis arvensis, Impatiens glanduligera, Carlina vulgaris, Cirsium arvense.

Pe stâncării semnalăm prezența următoarelor specii: Sedum acre, Sedum maximum, Scabiosa ochroleuca, Asplenium septentrionale, A. trichomanes, Aster amellus, Coronilla varia, Dianthus carthusianorum.

2.3.2. Fauna

Datele pe care le avem privind fauna sunt sumare. Dintre mamifere menționăm următoarele specii: Capreolus capreolus - căprior (au fost identificate urme și culcușuri în carieră) - semnalat în mod frecvent, iar cu semnalări mai rare: Vulpes vulpes - vulpe, Sciurus vulgaris - veveriță, Sus scrofa - mistreț. Toate aceste specii se regăsesc în anexa nr. 5B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

2.3.3. Habitate, ecosisteme

Referitor la habitate, pădurile de gorun sunt menționate ca păduri panonice cu Quercus petraea și Carpinus betulus, încadrându-se în tipul natural fundamental de pădure 5242 Goruneto-faget cu Luzula luzuloides.

Speciile de plante identificate pe suprafața ariei naturale protejate sunt următoarele:

Acer campestre - jugastru, Achillea millefolium, Aegopodium podagraria, Ajuga reptans, Ajuga trichomanes, Alchemilla vulgaris, Anagalis arvensis, Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Aposeris foetida, Asplenium septentrionale, Asplenium trichomanes, Aster amellus, Astragalus glycyphyllos, Bidens tripartita, Calamintha clinopodium, Campanula persicifolia, Campanula ranunculoides, Carlina vulgaris, Carpinus betulus - carpen, Chrysanthemum corymbosum, Chrysanthemum leuanthemum, Cirsium arvense, Coronilla varia, Corylus avellana - alun, Crataegus monogyna - păducel, Cruciata glabra, Cynachum vincentoxicum, Cystopteris fragilis, Cytisus hirsutus, Dianthus carthusianorum, Digitalis grandiflora, Euonymus verrucosus, Euphorbia cyparissias, Evernia prunastri, Fagus sylvatica - fag, Festuca heterophylla, Fragaria viridis - fragi, Galinsoga parviflora, Galium schultesii, Genista tinctoria, Geranium robertianum, Geum urbanum, Hieracium racemosum, Hieracium umbellatum, Hypericum maculatum, Hypericum perforatum - sunătoare, Impatiens glanduligera, Lecanora carpinea, Linum catharticum, Lolium perenne, Luzula luzuloides, Medicago lupulina, Melampyrum bihariense, Melampyrum nemorosum, Mellitis melissophyllum, Moehringia trinervia, Mycelis muralis, Neottia nidus-avis, Parmelia caperata, Parmelia sulcata, Plantago lanceolata, Plantago media, Poa nemoralis, Polygonatum odoratum, Polygonum aviculare, Polypodium vulgare, Potentilla erecta, Prunella vulgaris, Prunus avium - cireș sălbatic, Prunus spinosa - porumbar, Pyrus pyraster - păr sălbatic, Quercus petraea - stejar, Quercus robur - gorun, Ranunculus cassubicus, Rhamnus catharticus - spinul cerbului, Rosa canina - măceș, Scabiosa ochroleuca, Sedum acre, Sedum maximum, Spirea ulmifolia - cununiță, Stellaria holostea, Stenactis annua, Symphytum tuberosum, Tilia cordata - tei, Trifolium medium, Trifolium repens, Tusilago farfara - podbal, Vaccinum myrtillus - afin, Valeriana officinalis, Veronica chamaedrys, Veronica officinalis, Viburnum lantana - dârmox, Viola reichenbachiana.

2.4. Aspecte socio-economice și folosința terenului

2.4.1. Folosința în trecut a terenului

Anterior anului 1948, pentru realizarea barajului din care se alimenta uzina electrică din apropiere, a fost deschisă o carieră. După încetarea exploatării carierei de piatră, terenul a fost cuprins în fondul forestier proprietate a statului român. În prezent se poate observa peretele de rocă rămas în urma exploatării, înconjurat de o zonă împădurită.

2.4.2. Folosința actuală a terenului

Acum terenul este în proprietatea statului român, în administrarea Ocolului Silvic Someșul Rece. Terenul este cuprins în fondul forestier național, fiind zonat ca pădure, evidențiindu-se roca la suprafață.

2.4.3. Starea actuală de conservare

Sub aspectul conservării ariei protejate, după preluarea ei în custodie de către Direcția Silvică Cluj, s-a realizat delimitarea ei, curățarea deșeurilor din drumul spre fosta carieră, fixarea unei bariere, realizarea unui baraj de pământ pe drum, sporirea acțiunilor de pază în această zonă.

2.4.4. Educație, cercetare, turism

Din datele prezentate de prof. dr. Ioan Mureșan și colaboratorii săi, rezervația prezintă interes științific deosebit, fiind unica zonă din țară - și între puținele de pe glob - unde pe o suprafață mică pot fi observate roci intens transformate (metamorfozate) sub influența factorilor termo-barici ridicați.

Din acest punct de vedere aria protejată prezintă un interes deosebit sub aspect educațional și de cercetare, obiectivul de protecție esențial fiind cel geologic. În mod complementar se poate vorbi și de un interes turistic pentru această arie protejată.

3.1. Scopul planului de management este protecția și conservarea unui sit și a unor specii naturale importante sub aspect geologic, floristic, faunistic din zona goruneto-făgetelor, oferind posibilitatea vizitării în scopuri educative, științifice.

Scopul planului este detaliat în obiectivele planului de management, a căror implementare se realizează prin măsurile inserate în tabelul următor:

Urmărirea implementării planului de management este atribuția custodelui, sub supravegherea Agenției pentru Protecția Mediului Cluj, în baza obiectivelor stabilite, a planurilor și măsurilor cuprinse în prezentul plan de management. Date privind eșalonarea temporală a măsurilor prevăzute în plan, indicatorii de apreciere a realizării obiectivelor și a măsurilor, precum și o evaluare a cheltuielilor sunt prezentate în tabelul următor.

Costurile realizării acțiunilor prevăzute în cap. III includ cheltuielile curente ale administratorului implicat în administrarea ariei protejate, prevăzute în bugetul anual al Direcției Silvice Cluj. Pentru cheltuieli suplimentare, custodele urmărește obținerea fondurilor necesare din diferite surse.

Estimarea cheltuielilor este prevăzută în tabelul următor.

Bibliografie

- Amenajamentul silvic U.P.I. Muntele Rece, Ocolul Silvic Someșul Rece, 1996 I.C.A.S. Oradea.

- Studiu privind zona protejată de interes național Cariera Corabia (comuna Gilău), prof. dr. Ioan Mureșan, prof. dr. Ioan Bedelean, asistent Nicolae Har, Cluj-Napoca, 15 decembrie 1994.

- Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din Romania, Michael R. Appleton.

Consultanți: conf. dr. Irina Goia, Facultatea de Biologie Cluj-Napoca

prof. dr. loan Mureșan, Facultatea de Geologie Cluj-Napoca

drd. Andrei Crișan, Facultatea de Biologie Cluj-Napoca

Hărți

Se prezintă amplasarea ariei protejate:

1. Tabel cu coordonate stereo 70 perimetrale ariei protejate

2. Aria protejată amplasată pe harta amenajamentului silvic O.S. Someșul Rece, U.P.I, an 2006, scara 1:20.000.