ANEXĂ - PROCEDURĂ. - Ordinul ANRE nr. 75/2015 - aprobarea Procedurii privind corecţia datelor de măsurare în raport cu punctul de delimitare

(1) Termenii utilizați în prezenta procedură sunt definiți în Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, și în Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În prezenta procedură, termenii și abrevierile de mai jos au următoarele semnificații:

(1) Calculul corecției de energie electrică/putere activă se realizează pe baza:

a) schemei electrice ce include elementele cu pierderi situate între punctul/punctele de măsurare și punctul/punctele de delimitare, pentru toate căile de alimentare;

b) regimului de funcționare realizat al elementelor cu pierderi;

c) parametrilor tehnici ai fiecărui element cu pierderi din schema electrică preluați, după caz, din avizul tehnic/certificatul de racordare, relevee, buletine de fabrică, cataloage de produs, tabele cu parametrii medii ai transformatoarelor de putere aflate în exploatare, buletine de încercări, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, se pot utiliza valorile parametrilor tehnici ai elementelor cu pierderi din anexele nr. 1,2 și 3 care fac parte integrantă din prezenta procedură;

d) datelor de măsurare a energiei electrice consumate sau livrate.

(2) În exploatarea instalațiilor electrice se deosebesc următoarele regimuri de funcționare:

a) în sarcină, situație în care se calculează pierderi constante și pierderi variabile de energie electrică activă și reactivă, respectiv de putere activă în elementele cu pierderi;

b) în gol, situație în care se calculează pierderi constante de energie electrică activă și reactivă, respectiv de putere activă în elementele cu pierderi;

c) în rezervă, situație în care nu se calculează pierderi în elementele menționate.

(1) Calculul corecției de energie electrică/putere activă se realizează utilizând, după caz, următoarele mărimi: energia electrică activă măsurată E_a (kWh), energia electrică reactivă măsurată E_r (kVArh), timpul de menținere sub tensiune a instalației T_f (h) (care include timpul de funcționare în sarcină și timpul de funcționare în gol), timpul de funcționare în sarcină a instalației T_fs (h), puterea maximă activă măsurată P_max.

(2) Mărimile precizate la alin. (1) sunt aferente intervalului de calcul.

(3) Pentru calculul corecțiilor se determină următoarele mărimi:

a) factorul de putere, pe baza uneia dintre relațiile:

b) puterea medie activă:

c) puterea maximă aparentă:

d) puterea medie aparentă:

e) durata de utilizare a sarcinii maxime:

f) durata echivalentă de calcul al pierderilor:

unde:

k_u = S_med/S^max este coeficientul de umplere a graficului de sarcină;

p = (0,15 ÷ 0,30); în calcule se utilizează valoarea p = 0,2.

(4) În situația în care contorul utilizat la un loc de consum/de producere/de consum și producere este fără măsurare orară și nu înregistrează P_max, la calculul corecțiilor de energie electrică/putere activă se utilizează datele din tabelul 1.

(1) În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator, la calculul corecțiilor se utilizează următorii parametri caracteristici:

a) puterea nominală, S_n [kVa];

b) pierderile de mers în gol, P₀ [kW];

c) pierderile în scurtcircuit, P_SC [kW];

d) curentul de mers în gol, i₀ [%];

e) tensiunea de scurtcircuit, u_SC [%].

(2) În plus față de cele prevăzute la alin. (1), se utilizează, după caz, mărimile măsurate, calculate sau stabilite, conform prevederilor de la art. 9 și 10.

În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator și în punctul de măsurare se află montat un contor fără curbă de sarcină se determină:

a) pierderile constante de energie electrică/putere activă, cu relațiile:

(i) pierderile de energie electrică activă:

(ii) pierderile de energie electrică reactivă:

(iii) pierderile de putere activă:

b) pierderile variabile de energie electrică/putere activă, cu relațiile:

(i) pierderile de energie electrică activă:

(ii) pierderile de energie electrică reactivă:

(iii) pierderile de putere activă:

c) corecția totală de energie electrică/putere activă se determină prin însumarea pierderilor constante și variabile, calculate cu relațiile (7)-(12):

În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator și în punctul de măsurare se află montat un contor cu curbă de sarcină, se determină:

a) pierderile constante de energie electrică/putere activă, cu relațiile (7)-(9);

b) pierderile variabile de energie electrică/putere activă, cu relațiile:

(i) pierderile de energie electrică activă:

(ii) pierderile de energie electrică reactivă:

(iii) pierderile de putere activă:

c) corecția totală de energie electrică/putere activă se determină prin însumarea pierderilor constante și variabile, cu relațiile (13)-(15).

(1) În cazul în care elementul cu pierderi este un transformator și în punctul de măsurare se află montat un contor cu curbă de sarcină orară, pentru fiecare interval de timp t_j = 1 h se determină:

a) pierderile constante de energie electrică, cu relațiile (7), respectiv (8), considerând în formule în locul timpului total de funcționare T_f intervalul de timp unitar t_j

b) pierderile variabile de energie electrică, cu relațiile:

(i) pierderile de energie electrică activă:

unde:

- t_j este intervalul de timp (unitar, t_j = 1 h);

- P_j și Q_j sunt valorile medii orare ale puterilor active și reactive măsurate, exprimate în kW, respectiv în kvar; în locul acestor mărimi se pot utiliza valorile energiilor orare măsurate, care, ca mărime, datorită intervalului de o oră, reprezintă tot puteri;

(ii) pierderile variabile de energie electrică reactivă:

c) corecția totală de energie electrică se determină cu relațiile (13), respectiv (14).

(2) Pierderile de putere activă au aceeași mărime ca și pierderile de energie activă corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t_j = 1 h.

În cazul transformatoarelor sau autotransformatoarelor cu circulații de energie electrică activă în ambele sensuri, pierderile se calculează separat pentru fiecare sens.

(1) În cazul în care elementul cu pierderi este o linie electrică aeriană, la calculul corecțiilor se utilizează următorii parametri caracteristici:

a) lungimea liniei în porțiunea considerată, l [km];

b) tensiunea nominală a liniei, U_n [kV];

c) rezistența ohmică specifică a conductoarelor, r₀ [Ω/km];

d) reactanța specifică a liniei x₀ [Ω/km].

(2) Pentru lungimea porțiunii de linie cuprinsă între punctul de măsurare și punctul de delimitare se determină rezistența ohmică R [Ω], respectiv reactanța inductivă X [Ω].

(3) În plus față de cele prevăzute la alin. (1) și (2) se utilizează, după caz, mărimile măsurate, calculate sau stabilite conform prevederilor art. 9 și 10.

(1) Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală mai mică sau egală cu 110 kV și în punctul de măsurare se află montat un contor fără curbă de sarcină, se calculează doar pierderile variabile de energie/putere activă cu relațiile:

a) pierderile de energie electrică activă:

b) pierderile de energie electrică reactivă:

c) pierderile de putere activă:

(2) Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală mai mică sau egală cu 110 kV și în punctul de măsurare se află montat un contor cu curbă de sarcină, se calculează doar pierderi variabile cu relațiile:

a) pierderile de energie electrică activă:

b) pierderile de energie electrică reactivă:

c) pierderile de putere activă:

(1) Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală de 220 kV, respectiv de 400 kV, la pierderile variabile de energie activă/putere activă, calculate în conformitate cu prevederile art. 17, se adaugă pierderile constante corona de energie electrică activă/putere activă.

(2) Pentru pierderile constante unitare corona ΔP_0cor se recomandă să se adopte o valoare de 4-6 kW/km, în cazul liniilor electrice cu tensiune nominală de 220 kV, respectiv 10-15 kW/km, în cazul liniilor electrice cu tensiune nominală de 400 kV.

(3) Pierderile constante corona de energie electrică activă se determină cu relația:

(4) Pierderile constante corona de putere activă se determină cu relația:

(5) Corecția totală de energie electrică activă se determină cu relația (13), iar corecția totală de putere activă se determină cu relația (15).

(1) Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală mai mică sau egală cu 110 kV și în punctul de măsurare se află montat un contor cu curbă de sarcină orară, pentru fiecare interval de timp t_j = 1 h se calculează doar pierderi variabile cu relațiile:

a) pierderile variabile de energie electrică activă ale liniilor electrice aeriene cu tensiuni nominale mai mici sau egale cu 110 kV:

unde:

- t_j este intervalul de timp (unitar, t_j = 1 h)

- P_j și Q_j sunt valorile medii orare ale puterilor măsurate, exprimate în kW, respectiv în kVAr; în locul acestora se pot utiliza valorile energiilor orare, care, datorită intervalului de o oră, reprezintă puteri.

Acolo unde este posibil, în locul tensiunii nominale U_n se utilizează valoarea tensiunii medii pe linie, U_m, determinată prin măsurători orare;

b) pierderile variabile de energie electrică reactivă ale liniilor electrice aeriene cu tensiuni nominale mai mici sau egale cu 110 kV:

(2) Pentru cazul în care linia electrică aeriană care constituie element cu pierderi are tensiunea nominală de 220 kV, respectiv 400 kV, și în punctul de măsurare se află montat un contor cu măsurare orară, pierderile constante corona se determină conform prevederilor art. 18 și cu relația (28), considerând în locul timpului total de funcționare T_f intervalul de timp unitar t_j.

(3) Corecția totală de energie electrică se stabilește cu relațiile (13), respectiv (14).

(4) Pierderile de putere activă au aceeași mărime ca și energiile active corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t_j = 1 h.

(1) În cazul în care elementul cu pierderi este o linie electrică subterană, la calculul corecțiilor se utilizează următorii parametri caracteristici:

a) lungimea liniei în porțiunea considerată, l [km];

b) tensiunea nominală a liniei, U_n [kV];

c) rezistența ohmică specifică a conductoarelor, r₀ [Ω/km];

d) reactanța specifică a conductoarelor, x₀ [Ω/km];

e) capacitatea specifică a cablurilor c₀ [μ F/km];

f) susceptanța specifică a cablurilor B₀ [μ S/km];

g) pierderile specifice în dielectric ΔP_d [kW/km];

h) pulsația mărimilor alternative ω (ω = 100π în Europa).

(2) În plus față de cele prevăzute la alin. (1) se utilizează, de asemenea, după caz, mărimile măsurate, calculate sau stabilite conform prevederilor art. 9 și 10.

În cazul în care elementul cu pierderi este o linie electrică subterană, pentru calculul corecției se determină:

a) pierderi constante de energie electrică/putere activă, cu relațiile:

(i) pierderi de energie electrică activă:

(ii) pierderi de putere activă:

(iii) pierderi de energie reactivă generată prin efectul capacitiv al liniilor electrice în cablu (efect de compensare al liniei electrice în cablu):

b) pierderi variabile de energie activă/putere activă, astfel:

1. (i)

   pentru cazul în care în punctul de măsurare este montat un contor fără curbă de sarcină, pierderile variabile de energie electrică activă se determină cu relația (22), pierderile variabile de energie reactivă cu relația (23), iar pierderile variabile de putere activă cu relația (24);

2. (ii)

   pentru cazul în care în punctul de măsurare este montat un contor cu curbă de sarcină, pierderile variabile de energie electrică activă se determină cu relația (25), pierderile variabile de energie reactivă cu relația (26), iar pierderile variabile de putere activă cu relația (27);

c) corecția totală de energie electrică activă se determină cu relația (13), corecția de putere activă se determină cu relația (15), iar corecția de energie reactivă se determină cu relația:

(1) În cazul în care elementul cu pierderi este o linie electrică subterană și în punctul de măsurare este montat un contor cu măsurare orară, pentru calculul corecției se determină:

a) pierderile constante de energie activă, cu relația (32);

b) pierderile constante de energie reactivă generată prin efect capacitiv, cu una dintre relațiile (34a) sau (34b), considerând în locul timpului total de funcționare T_f intervalul de timp unitar t_j;

c) corecția totală de energie electrică activă, cu relația (13);

d) corecția totală de energie reactivă, cu relația (35).

(2) Pierderile de putere activă au aceeași mărime ca și energiile active corespunzătoare calculate pe intervalul de timp unitar t_j = 1 h.

În cazul liniilor electrice cu circulații de energie electrică activă în ambele sensuri, pierderile se calculează separat pentru fiecare sens.

Pentru un loc de consum/de producere/de consum și producere la care punctul de măsurare diferă de punctul de delimitare a instalațiilor de utilizare față de rețeaua electrică, în anexele contractelor pentru prestarea serviciului de distribuție/transport se stabilesc parametrii elementelor cu pierderi și formulele de calcul al corecției cantității de energie electrică/puterii active maxime măsurate, aplicabile conform prevederilor prezentei proceduri.

Corecția energiei electrice/puterii active maxime măsurate se aplică după cum urmează:

a) în situația în care punctul de măsurare este situat în aval față de punctul de delimitare, raportat la sensul de circulație al puterii active:

1. (i)

   corecția de energie electrică activă, respectiv reactivă se adună la energia electrică măsurată;

2. (ii)

   corecția de putere activă se adună la puterea maximă măsurată;

b) în situația în care punctul de măsurare este situat în amonte față de punctul de delimitare, raportat la sensul de circulație al puterii active:

1. (i)

   corecția de energie electrică activă, respectiv reactivă se scade din energia electrică măsurată;

2. (ii)

   corecția de putere activă se scade din puterea maximă măsurată.

Corecțiile de energie electrică/putere activă se determină pe intervalul de calcul.

(1) Operatorii de rețea includ în baza de date de măsurare, pentru fiecare punct de măsurare care diferă de punctul de delimitare, valorile corecțiilor și ale datelor de măsurare corectate.

(2) Operatorii de rețea pun la dispoziția utilizatorilor informațiile precizate la alin. (1) pentru justificarea facturilor emise, pentru perioada de derulare a contractului.

Pentru utilizatorii aflați în regim de funcționare în sarcină la care punctele de măsurare diferă de punctele de decontare corespunzătoare și care au convenită compensarea pierderilor de energie reactivă inductivă, în condiții tehnice precizate de operatorul de rețea prin ATR/CR (aviz tehnic de racordare/certificat de racordare), sursa de energie reactivă fiind montată la tensiunea inferioară a transformatorului de alimentare (în aval de grupul de măsurare), pierderile de energie reactivă se compensează (se reduc) cu cantitatea de energie reactivă capacitivă măsurată de grupul de măsurare pe sensul de la consumator spre rețea; reducerea nu va putea depăși nivelul energiei reactive inductive calculate la mersul în gol al transformatorului.

Corecția aferentă elementelor cu pierderi prin intermediul cărora se alimentează mai mulți utilizatori se repartizează proporțional cu puterea aprobată prin ATR/CR pentru pierderile constante și cu cantitățile de energie electrică activă și reactivă măsurate pentru fiecare dintre aceștia pentru pierderile variabile.

În situația în care metodele de calcul pentru corecția datelor de măsurare prevăzute în prezenta procedură nu se pot aplica din motive obiective, independente de voința părților, părțile pot conveni alte metode de calcul, care se prevăd explicit în contractele încheiate în conformitate cu prevederile art. 24.

Prezenta procedură se poate utiliza în situații stabilite pe baze contractuale, cu acordul părților, pentru determinarea pierderilor pe elemente de rețea, menținute în regim de funcționare în gol la solicitarea clienților finali, în vederea asigurării unui grad sporit de siguranță în alimentarea cu energie electrică a locurilor de consum.