Decizia CCR nr. 741/2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România

Comentarii

0

DECIZIA Nr. 741

din 10 decembrie 2025

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, excepție ridicată de Mircea Octavian Constantin în Dosarul nr. 13.697/3/2020 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.763D/2021.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 23 octombrie 2025, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu, acestea fiind consemnate în încheierea de ședință de la data mai sus menționată, când Curtea, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, sau, după caz, în temeiul art. 58 alin. (1) din aceeași lege, din cauza imposibilității constituirii legale a completului de judecată, a amânat pronunțarea pentru datele de 5 noiembrie 2025, 4 decembrie 2025 și 10 decembrie 2025, când a pronunțat prezenta decizie.

CUR TEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

3. Prin Sentința civilă nr. 7.619 din 18 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 13.697/3/2020, Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România Excepția a fost ridicată de Mircea Octavian Constantin într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de concediere.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 3 din Legea nr. 223/2007 sunt contrare prevederilor art. 16 din Constituție În acest sens arată că a fost angajat în funcția de personal civil navigant al Wizz Air Hungary Ktf Budapest — Sucursala Otopeni, care până în anul 2010 a funcționat în România sub forma de societate comercială, iar începând cu anul 2010 și-a schimbat forma juridică în sucursală. Consideră că această schimbare s-a realizat pentru ca societatea angajatoare să se sustragă aplicării Legii nr. 223/2007 și pentru a fi privat de drepturile izvorâte din această lege. Astfel, având în vedere statutul de sucursală a angajatorului Wizz Air Hungary, dispozițiile Legii nr. 223/2007 nu au fost aplicate, fiind astfel discriminat față de celelalte persoane care lucrează în România în calitate de personal civil navigant.

5. Prin excluderea sucursalelor de la aplicarea legii criticate se creează o dublă discriminare: pe de o parte, între companiile aeriene românești față de cele străine, doar primele fiind supuse unor obligații financiare suplimentare întrucât nu au posibilitatea legală să funcționeze ca sucursală, și, pe de altă parte, între cetățenii români care lucrează în calitate de personal civil navigat, întrucât doar unii se bucură de anumite drepturi, în timp ce alții sunt excluși de la beneficiul legii, pe criterii artificiale care nu au niciun motiv obiectiv.

6. Autorul excepției susține că, deși este cetățean român, are contract individual de muncă și își desfășoară activitatea în România, nu beneficiază de prevederile legale privind statutul personalului aeronautic și nu există niciun motiv pentru care sucursalele să fie eliminate de la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 223/2007.

7. Tribunalul București — Secția a VIII-a pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale constată că există jurisprudență în materie, însă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CUR TEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007. Curtea constată că, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional, art. 3 din Legea nr. 223/2007 a fost modificat prin art. XI pct. 1 din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023, păstrându-se însă soluția legislativă criticată. Art. 3 din Legea nr. 223/2007, în redactarea criticată de autorul excepției, are următorul conținut: „Personalul aeronautic civil navigant profesionist este categoria profesională din aviația civilă care, după absolvirea unei forme de învățământ recunoscute și certificate de către instituțiile abilitate ale statului, obține licență și calificare pe tip/clasă de aeronavă civilă, emise sau recunoscute de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, având atribuții la bordul unei aeronave civile în timpul zborului, și care este remunerat pentru executarea de activități aeronautice civile, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu un angajator având sediul sau filială în România.”

 

acesteia. În opinia acestuia, dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 — Egalitatea în drepturi, în condițiile în care se află într-o situație similară cu categoria de personal prevăzută de art. 3 din legea anterior amintită, singura diferență între aceștia constând în criteriul existenței sau inexistenței sediului ori filialei în România. În acest sens, autorul excepției pretinde că angajatorul său, în mod fraudulos, a adăugat un element de extraneitate contractului individual de muncă, care practic declanșează artificial un conflict de legi, fiind trimis la un alt sistem de drept decât dreptul intern. Cu alte cuvinte, acesta apreciază că este un caz de fraudă la lege în dreptul internațional privat prin mutarea sediului social de pe teritoriul statului român pe teritoriul altui stat, care are o legislație mai favorabilă angajatorului, angajatul fiind însă dezavantajat.

16. Or, aceste susțineri nu reprezintă argumente de neconstituționalitate a normei legale incidente, referindu-se, în mod explicit și singular, la aspecte referitoare la fondul cauzei deduse soluționării instanței de judecată, a căror analiză implică o corelare și interpretare a normelor legale incidente, raportate la situația de fapt. În temeiul art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității normelor legale cu care a fost sesizată, iar nu asupra modalității de interpretare și aplicare a acestora în cauza dedusă judecății de fond. Mai mult, în sensul jurisprudenței Curții Constituționale, de principiu, nu intră în atribuțiile sale cenzurarea interpretării date de către instanțele judecătorești unei dispoziții legale, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege, în temeiul prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora justiția se înfăptuiește prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (ase vedea, în acest sens, Decizia nr. 143 din 15 martie 2005 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 7 aprilie 2005).

17. În subsidiar, Curtea reține că, în speță, este de competența instanței de judecată să aplice normele de conflict prevăzute de art. 2.557-2.632 din Codul civil, urmând să aprecieze asupra existenței/inexistenței unui caz de fraudă la lege în dreptul internațional privat, respectiv dacă a existat o manipulare deliberată a elementelor de legătură pentru a se sustrage de la legea care ar fi fost aplicată în mod normal dacă în continuare funcționa sub forma de persoană juridică română cu sediul sau filiala în România.

18. Astfel, având în vedere prevederile art. 2 alin. (2) și ale art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, coroborate cu art. 126 alin. (1) și art. 142 din Constituție, excepția de neconstituționalitate astfel formulată este inadmisibilă, aspectele criticate nevizând competența Curții Constituționale, ci a instanțelor judecătorești.

ORDIN privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe... →

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

ORDIN privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale — CERONAV ORDIN privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Autorității Feroviare Române — AFER ORDIN privind aprobarea modificării Procedurii interne de soluționare a petițiilor și sesizărilor Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, aprobată prin Ordinul președintelui Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr. 27/2024 Libertatea de Exprimare a Judecătorilor pe Facebook: Hotărârea CEDO în Cauza Danileț v. România