ANEXĂ - REGULAMENTUL. - Ordinul MAI nr. 64/2014 - aprobarea Regulamentului onorurilor şi ceremoniilor militare în MAI

Prezentul regulament reglementează modul de organizare a activităților specifice pentru acordarea onorurilor și desfășurarea ceremoniilor militare în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, atât la nivel central, cât și la nivel local.

Onorul militar, denumit în continuare onor, constituie forma supremă de manifestare a stimei, prețuirii și respectului față de:

a) imnul național al României sau al altor state;

b) drapelul României;

c) personalitățile militare și civile române sau străine;

d) drapelul de luptă;

e) evenimentele aniversare;

f) monumentele sau însemnele comemorative declarate și recunoscute oficial de statul român;

g) persoanele decedate, cărora li se organizează funeralii cu onoruri.

(1) Onorul se prezintă în cadrul unei ceremonii sau separat, de regulă cu un detașament de onoare.

(2) Pentru prezentarea onorului în cadrul unei ceremonii în spațiul public se asigură gardă la monumentul, memorialul, opera sau însemnul comemorativ ori de importanță națională.

(1) Ceremonia militară, denumită în continuare ceremonia, constituie ansamblul activităților desfășurate în cadrul unor solemnități sau festivități organizate și conduse la nivel central sau la nivel de zonă de responsabilitate, de structurile Ministerului Afacerilor Interne, în spiritul tradițiilor naționale și conform regulilor protocolare.

(2) În timpul ceremoniilor se desfășoară, de regulă, următoarele activități:

a) arborarea drapelului României și a drapelului altui stat ori al unei organizații internaționale recunoscute oficial;

b) prezentarea onorului și a raportului;

c) intonarea imnului național al României și, după caz, a imnului național al altui stat ori organizație internațională;

d) salutul drapelului de luptă/drapelului structurii și al gărzii de onoare;

e) oficierea serviciului religios;

f) dezvelirea de monumente sau însemne comemorative;

g) evocări, alocuțiuni sau mesaje prezentate de personalitățile civile și militare participante;

h) depunerea de coroane, jerbe și buchete de flori;

i) executarea focurilor de salvă;

j) exerciții demonstrative de mânuire a armamentului din dotare;

k) acordarea de interviuri și declarații de presă reprezentanților mass-media.

(1) Ceremoniile se organizează și se desfășoară în următoarele situații:

a) la sosirea/plecarea personalităților prevăzute la art. 7, precum și a oficialităților militare și/sau civile, române și/sau străine, la/de la sediul Ministerul Afacerilor Interne sau al structurilor subordonate sau aflate în coordonare;

b) cu ocazia sărbătorilor naționale și a celor stabilite prin lege;

c) la învestirea în funcție a ministrului afacerilor interne;

d) la învestirea în funcție a secretarilor de stat din Ministerul Afacerilor Interne;

e) la învestirea în funcție a inspectorilor generali ai structurilor din compunerea Ministerului Afacerilor Interne;

f) la plecarea/sosirea contingentelor/detașamentelor/unităților Ministerului Afacerilor Interne în/din misiuni internaționale;

g) cu ocazia zilelor structurilor Ministerului Afacerilor Interne;

h) la dezvelirea unui monument sau însemn comemorativ ori de importanță istorică națională;

i) la funeraliile cu onoruri;

j) la înmânarea drapelului de luptă/drapelului structurii;

k) la decorarea drapelului de luptă/drapelului structurii;

l) cu ocazia depunerii Jurământului militar/Jurământului de credință;

m) la absolvirea instituțiilor de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne.

(2) Ministerul Afacerilor Interne participă la festivitățile organizate de Guvernul României, autoritățile publice sau alte instituții ale statului, cu ocazia sărbătoririi următoarelor zile:

a) Ziua Națională a României;

b) Ziua Eroilor;

c) Ziua drapelului național;

d) Ziua imnului național al României;

e) Ziua Independenței de Stat a României;

f) Ziua Europei;

g) Ziua Unirii.

(3) Ministerul Afacerilor Interne organizează festivități cu ocazia sărbătoririi următoarelor zile:

a) Ziua veteranilor de război din Ministerul Afacerilor Interne;

b) Ziua drapelului național;

c) Ziua imnului național al României;

d) Ziua NATO.

(4) În cadrul festivităților, ceremoniile sunt organizate și desfășurate de Ministerul Afacerilor Interne numai în situația în care manifestările au loc în sediile structurilor Ministerului Afacerilor Interne.

(1) Ceremoniile organizate la nivel central și în Municipiul București sau, la ordin, în alte garnizoane, se organizează de către structurile de protocol, cu sprijinul Comenduirii Garnizoanei București a Ministerului Afacerilor Interne și se desfășoară cu personal din cadrul Detașamentului Jandarmi Gardă de Onoare, Transporturi Speciale și Intervenție al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

(2) În celelalte localități, la solicitarea șefilor structurilor organizatoare, onorurile se acordă de formațiuni stabilite/solicitate de către inspectorul-șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean, competent teritorial.

(3) Structurile Ministerului Afacerilor Interne organizează, la ordin, ceremonii specifice la obiectivele reprezentative din țară, în scopul promovării imaginii ministerului.

(1) Onorul se acordă în situațiile și în condițiile stabilite pentru fiecare caz în parte de către organizatori, pentru:

a) Președintele României;

b) președintele Senatului;

c) președintele Camerei Deputaților;

d) prim-ministru;

e) viceprim-ministru;

f) ministrul afacerilor interne;

g) secretarii de stat din Ministerul Afacerilor Interne;

h) inspectorii generali/similari sau înlocuitorii legali ai acestora;

i) reprezentantul guvernului în teritoriu, militarul sau funcționarul public cu statut special - polițist cu funcția cea mai mare sau, după caz, în situația funcțiilor de același nivel, celui cu gradul cel mai mare, participant la ceremonie;

j) oficiali străini civili sau militari care participă la diferite activități la sediile Ministerului Afacerilor Interne sau ale structurilor acestuia;

k) personalități civile și militare cu rang de președinte sau de secretar general al unei organizații internaționale de securitate care participă la diferite activități la sediile Ministerului Afacerilor Interne sau ale structurilor acestuia.

(2) În situația în care la un eveniment participă mai multe dintre persoanele prevăzute la alin. (1), dacă sosesc împreună, onorul se acordă persoanei cu rangul cel mai înalt, potrivit programului întocmit de organizatori.

Onorurile cuvenite unor funcții se prezintă numai titularilor sau înlocuitorilor legali.

(1) În funcție de activitatea care urmează a se desfășura, conducătorul ceremoniei execută recunoașterile pe teren și întocmește "Planul de desfășurare a activității cu dispunerea elementelor în dispozitiv“.

(2) În timpul recunoașterilor, se stabilesc detaliile concrete privind organizarea întregului dispozitiv:

a) compunerea detașamentului de onoare;

b) locul de oprire/plecare a autovehiculului oficial;

c) dispunerea detașamentului de onoare;

d) itinerariile de deplasare și locurile de întâmpinare/oprire pentru prezentarea raportului, trecerea în revistă, salutul detașamentului de onoare și defilarea acestuia;

e) locul de dispunere a personalităților și invitaților;

f) locul de unde se va oficia serviciul religios;

g) spațiul destinat mass-media;

h) locul/zona de dispunere a publicului;

i) locul de parcare a mijloacelor de transport;

j) locul de dispunere a subunității pentru executarea focurilor de salvă;

k) modul de realizare a legăturilor radio și fir, după caz;

l) măsurile de ordine publică;

m) cooperarea elementelor din cadrul structurilor din sistemul de securitate națională participante la ceremonie.

(3) Coordonarea activităților desfășurate în comun pentru menținerea ordinii, paza, parcarea și fluidizarea circulației, securitatea persoanelor oficiale și a invitaților revine structurii care organizează ceremonia.

(1) Modul de acordare și de desfășurare a onorurilor se stabilește, pentru fiecare caz în parte, cu participarea și acceptul părților implicate în organizarea protocolului.

(2) În principiu, pentru întâmpinarea, la sosire, a unei personalități oficiale, onorul se acordă astfel:

a) la apropierea mijlocului de transport oficial de locul de oprire/coborâre, trompetul intonează succesiv semnalele "Atențiune“ și "Prevestirea pentru primirea generalului“; simultan cu al doilea semnal, comandantul gărzii de onoare, aflat cu fața la formație, comandă onorul, apoi se întoarce spre persoana oficială, trompetul încetează și muzica militară intonează "Marșul de întâmpinare“; în acest timp, comandantul gărzii de onoare mânuiește sabia "pentru onor“ - mișcarea întâi - dacă este dotat cu sabie, se apropie de persoana căreia i se dă onorul, se oprește la o distanță de 4-6 pași de aceasta, moment la care muzica militară încetează să cânte; comandantul gărzii salută, mânuiește sabia "pentru onor“ - mișcarea a doua - dacă este dotat cu sabie și raportează: "Domnule .......... - funcția sau gradul, dacă persoana oficială este militar/Excelență/Maiestate - garda de onoare, constituită în cinstea sosirii dumneavoastră/Excelenței Voastre/Majestății Voastre, vă prezintă onorul. Sunt comandantul gărzii .......... - gradul și numele“; muzica militară intonează imnul național al României sau imnurile naționale, întâi pe cel al țării oaspete;

b) la terminarea intonării imnului național al României/imnurilor naționale ale altor state, comandantul gărzii de onoare se întoarce la dreapta/stânga, apoi execută 3-5 pași înapoi; muzica militară reia "Marșul de întâmpinare“ până când persoana oficială, însoțită de comandantul gărzii de onoare, ajunge în fața drapelului de luptă/drapelului structurii;

c) la ajungerea în fața drapelului de luptă/drapelului structurii, portdrapelul înclină drapelul, persoana oficială salută drapelul;

d) muzica militară reia "Marșul de întâmpinare“, iar când persoana oficială s-a îndepărtat la 3-4 pași, drapelul se readuce în poziția verticală; persoana oficială trece în revistă garda de onoare;

e) în momentul când persoana oficială se oprește la mijlocul formației pentru a saluta garda de onoare, muzica militară încetează să cânte; la cuvintele de salut adresate gărzii de onoare, efectivele acesteia, la semnalul comandantului gărzii de onoare, răspund "Să trăiți!“ sau cu formula stabilită de protocolul diplomatic; după răspunsul la salut, muzica militară reia intonarea "Marșului de întâmpinare“;

f) în timpul trecerii în revistă, efectivele gărzii de onoare, în afară de cei din garda drapelului și din muzica militară, urmăresc cu privirea persoana oficială prin întoarcerea capului;

g) la trecerea în revistă a gărzii de onoare, comandantul acesteia însoțește persoana oficială în pas de defilare, în dreapta și la 2 pași înapoia acesteia, salutând - prezentând onorul cu sabia - până la apropierea de flancul stâng al gărzii de onoare, când trece înapoia persoanei oficiale la 3-4 pași de aceasta, se oprește la 5-6 pași de flancul stâng al gărzii și salută persoana oficială, care se întoarce spre comandantul gărzii de onoare;

h) la terminarea trecerii în revistă a gărzii de onoare, când persoana oficială îl salută pe comandantul gărzii de onoare, acesta prezintă sabia "pentru onor“ sau salută, după caz;

i) dacă prin planul de desfășurare a solemnității s-a stabilit și prezentarea oficialităților participante la activitate, după ce persoana oficială s-a îndepărtat la 5-7 pași, comandantul gărzii de onoare se întoarce la stânga-împrejur, se deplasează în față și la mijlocul formației, iar muzica militară interpretează piano "Marșul de întâmpinare“; după plecarea persoanei oficiale - îndepărtarea acesteia la 15-20 de pași, muzica militară încetează să cânte și comandantul gărzii de onoare comandă trecerea armei la umărul stâng;

j) dacă prin planul de desfășurare a solemnității s-a stabilit defilarea gărzii de onoare, aceasta, la comanda comandantului ei, se încolonează și defilează; după ce garda de onoare s-a îndepărtat la 15-20 de pași de locul unde s-a primit defilarea, muzica militară prezintă onorul;

k) la terminarea trecerii în revistă a gărzii de onoare, când persoana oficială îl salută pe comandantul gărzii de onoare, acesta prezintă sabia "pentru onor“ sau salută, după caz, fără a scoate mănușa, dacă persoana întinde mâna pentru salut.

(3) Locul de dispunere a oficialităților este la flancul stâng al gărzii de onoare, perpendicular pe direcția acesteia sau, în funcție de situație, în fața gărzii de onoare.

La sediul instituțiilor publice centrale și locale se pot organiza șiruri de onoare, la ordin, pe traseul persoanelor oficiale.

În timpul șederii în România a oficialilor străini care participă la diferite activități organizate de Ministerul Afacerilor Interne, ministrul, respectiv secretarul de stat care coordonează problematica din competența oficialului străin, poate numi pe lângă aceștia un ofițer însoțitor.

La ordin, pentru conducerea la plecare a persoanelor oficiale prevăzute la art. 7 alin. (1), acțiunile gărzii de onoare se desfășoară potrivit celor prevăzute pentru onorul la sosire, cu următoarele deosebiri:

a) formula de raport este: "Domnule .......... - funcția sau gradul dacă persoana oficială este militar/Excelență/Maiestate - garda de onoare, constituită cu ocazia plecării dumneavoastră/Excelenței Voastre/Majestății Voastre, vă prezintă onorul. Sunt comandantul gărzii .......... - gradul și numele“;

b) garda de onoare nu defilează și rămâne în poziția "pentru onor“ până la retragerea persoanei oficiale.

Președintelui României i se prezintă onorul de pe loc, cu drapelul de luptă înclinat la orizontală, iar celorlalte personalități române și străine, prevăzute la art. 7, precum și pe timpul defilării, cu drapelul de luptă înclinat la 45°.

În timpul nopții, onorul și ceremonia au loc numai dacă se asigură iluminarea locului de desfășurare; iluminarea se asigură de către instituția care solicită organizarea ceremoniei.

Detașamentul de onoare se constituie din efective de jandarmi și poate fi însoțit de drapelul de luptă/drapelul structurii; uneori el poate fi mixt, format din subunități de militari și funcționari publici cu statut special - polițiști din Ministerul Afacerilor Interne.

(1) Componența și mărimea detașamentului de onoare se stabilesc în funcție de rangul persoanei oficiale căreia i se acordă onorul și cuprinde, în principiu:

a) drapelul de luptă/drapelul structurii cu garda la drapel;

b) garda de onoare;

c) șirurile de onoare;

d) efectivele la intrarea/ieșirea în/din sediul instituției;

e) purtătorii de coroane;

f) garda la monument sau însemn comemorativ ori de importanță istorică națională;

g) muzica militară;

h) trompetul.

(2) Pentru însoțirea drapelului de luptă/drapelului structurii, când acesta este scos la diferite activități publice, se stabilește o gardă la drapel dispusă pe două rânduri, compusă dintr-un comandant de gardă înarmat cu armamentul din dotare fără muniție, un portdrapel și 5 cadre înarmate cu armamentul din dotare fără muniție. Efectivele din cadrul gărzii la drapel sunt asigurate, de regulă, de structura organizatoare a ceremoniei.

(3) Numărul efectivelor din compunerea gărzii de onoare, a șirurilor de onoare și a muzicii militare se stabilește pentru fiecare ocazie în parte prin planul de desfășurare a activității/ceremoniei/solemnității ce se aprobă de șeful structurii.

(4) Garda de onoare se dispune în linie, pe două, 3 sau 4 rânduri, în funcție de locul de desfășurare.

(5) Efectivele din șirurile de onoare se dispun pe traseul de deplasare stabilit în cooperare cu reprezentanții protocolului instituției organizatoare, la intervale precizate în funcție de situație, între mijlocul de transport și intrarea în sediul instituției, între mijlocul de transport și garda de onoare, la intrarea principală în reședința rezervată oaspetelui și în alte instituții care sunt vizitate.

(6) Efectivele din șirurile de onoare salută simultan, în momentul în care persoana oficială se apropie de locul în care sunt dispuse.

Realizarea dispozitivului detașamentului de onoare se face cu 30 de minute înainte de începerea activității în condiții meteo favorabile și cu 5 minute înainte de începerea solemnității pentru vreme ploioasă/ninsoare, temperaturi sub 0°C, mai mari de 35°C, sau în cazul depășirii indicelui de confort termic de 80 de unități.

(1) Efectivele selecționate pentru detașamentul de onoare trebuie să fie compuse din foarte buni executanți ai mișcărilor instrucției de front, apți din punct de vedere medical, iar diferența de înălțime dintre flancul drept și cel stâng să fie cât mai mică.

(2) Efectivele din compunerea detașamentului de onoare, mai puțin cei din muzica militară, trompetul și portdrapelul, sunt dotate cu armament individual, fără muniție, fără genți port-încărcătoare sau cartușiere, sau cu sabie.

(3) Pentru detașamentele de onoare organizate cu personal din cadrul Detașamentului Jandarmi Gardă de Onoare, Transporturi Speciale și Intervenție al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, tipul armamentului individual al militarilor și echiparea în uniformă de ceremonie/reprezentare/protocol se stabilește în funcție de situație.

(1) În toate împrejurările, personalul Ministerului Afacerilor Interne trebuie să acorde respect simbolurilor naționale proprii, simbolurilor naționale ale altor state, precum și drapelului de luptă/drapelului structurii, pavilionului navei și însemnului de stat de pe aeronavă.

(2) În cadrul ceremoniilor, în timpul intonării imnurilor naționale, precum și la apropierea drapelului de luptă, personalul în uniformă salută - cei aflați în formație iau poziția "drepți“, preoții militari îmbrăcați în uniforma clericală iau poziția "drepți“ fără să salute, personalul activ și în rezervă îmbrăcat în ținută civilă se descoperă și duce mâna dreaptă la piept la intonarea imnului național; face excepție de la regulile stabilite anterior, personalul destinat pentru intervenție în cazuri de urgență.

În cadrul ceremoniilor, la depunerea de coroane și dezvelirea de monumente sau însemne comemorative, personalul desemnat transportă și depune coroane de flori pentru personalitățile militare și civile prevăzute la art. 7 și pentru ceilalți participanți, la solicitarea acestora.

(1) În timpul oficierii serviciului religios, personalul din garda drapelului, garda la monument, garda la sicriu/catafalc și muzica militară/trompetul nu își descoperă capul.

(2) Participarea la serviciul religios în lăcașurile de cult este opțională; în cadrul ceremoniilor, în timpul oficierii serviciului religios, comportarea participanților este sobră.

(1) Învestirea în funcție a ministrului afacerilor interne se face de către persoana stabilită, conform legii, la sediul Ministerului Afacerilor Interne.

(2) La ceremonia prevăzută la alin. (1) pot participa:

a) ca invitați, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Parlamentului, Guvernului, Patriarhiei Române, cultelor religioase, ministerelor și structurilor cu atribuții în domeniul securității naționale, ai veteranilor de război și ai Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, ai mass-media, precum și atașați de afaceri interne acreditați;

b) reprezentanți din conducerea Ministerului Afacerilor Interne: secretarii și subsecretarii de stat, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne și adjuncții acestuia, șefii direcțiilor generale/direcțiilor din aparatul central, inspectorii generali ai categoriilor de arme din Ministerul Afacerilor Interne, precum și alte persoane desemnate.

(3) Pentru ceremonia de învestire, garda de onoare este asigurată de Detașamentul Jandarmi Gardă de Onoare, Transporturi Speciale și Intervenție al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, cu un detașament de onoare în uniformă de protocol.

(1) La sosirea Președintelui României sau a prim-ministrului, ceremonia cuprinde următoarele activități:

a) fostul ministru al afacerilor interne îl întâmpină pe Președintele României sau pe prim-ministru;

b) trompetul sună semnalul "Atențiune“, comandantul gărzii comandă onorul și muzica militară intonează "Marșul de întâmpinare“;

c) raportul comandantului gărzii și intonarea imnului național al României;

d) salutul drapelului de luptă;

e) trecerea în revistă a gărzii de onoare și salutul acesteia;

f) deplasarea în sediul Ministerului Afacerilor Interne.

(2) La învestirea în funcție a ministrului afacerilor interne, ceremonia cuprinde următoarele activități:

a) intrarea personalităților în sala în care se desfășoară adunarea festivă;

b) prezentarea raportului către persoana cu rangul cel mai înalt participantă la ceremonie;

c) Președintele României sau prim-ministrul îl prezintă pe noul ministru al afacerilor interne;

d) cuvântul fostului ministru al afacerilor interne;

e) cuvântul noului ministru al afacerilor interne;

f) alocuțiunile invitaților, în ordinea inversă de precădere;

g) înmânarea unui cadou simbolic fostului ministru al afacerilor interne;

h) realizarea unei fotografii de grup;

i) acordarea de interviuri presei, posturilor de televiziune și de radio acreditate;

j) recepția oferită cu ocazia învestirii în funcție - opțional.

(3) La plecarea Președintelui României sau a prim-ministrului, ceremonia cuprinde următoarele activități:

a) la ieșirea Președintelui României sau a prim-ministrului din sediul Ministerului Afacerilor Interne, trompetul intonează semnalul "Atențiune“, comandantul gărzii prezintă onorul și dă raportul, iar muzica militară intonează "Marșul de întâmpinare“;

b) Președintele României sau prim-ministrul salută drapelul de luptă, după care muzica militară intonează imnul național al României; Președintele României sau prim-ministrul trece în revistă și salută garda de onoare;

c) la punerea în mișcare a autovehiculului, muzica militară încetează să cânte, iar comandantul gărzii comandă trecerea armei în poziția "la umărul stâng“ sau "la picior“.

(1) Învestirea în funcție a secretarilor de stat se face la sediul Ministerului Afacerilor Interne.

(2) La ceremonie sunt invitați reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Parlamentului, ai Guvernului, ai Patriarhiei Române, secretarii și subsecretarii de stat, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne și adjuncții acestuia, șefii direcțiilor generale/direcțiilor din aparatul central inspectorii generali ai structurilor din Ministerul Afacerilor Interne, veterani de război, generali în rezervă și în retragere, alte persoane din structurile centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și structurile care funcționează în subordinea nemijlocită a ministrului afacerilor interne, atașați de afaceri interne acreditați, mass-media.

(3) Desfășurarea ceremoniei urmează, în principiu, algoritmul descris la art. 24 alin. (2).

Învestirea în funcție a inspectorilor generali se face de către ministrul afacerilor interne, în cadrul unei festivități organizate în locul de dispunere al acestora.

(1) La ceremonie, în funcție de situație, sunt invitați reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Parlamentului, ai Guvernului, ai Patriarhiei Române, secretarii și subsecretarii de stat, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne și adjuncții acestuia, șefii direcțiilor generale/direcțiilor din aparatul central, inspectorii generali ai structurilor din Ministerul Afacerilor Interne, veterani de război, generali în rezervă și în retragere, alte persoane din structurile Ministerului Afacerilor Interne, atașați de afaceri interne și atașați militari acreditați, mass-media.

(2) Desfășurarea ceremoniei urmează, în principiu, algoritmul descris la art. 24.

Coroanele, jerbele și buchetele de flori se depun la memorialele de comemorare a faptelor de arme ale militarilor români și ale militarilor altor state, în fața monumentelor ce simbolizează lupta poporului român și a celor mai de seamă reprezentanți ai săi, precum și la operele comemorative ale eroilor Ministerului Afacerilor Interne.

La ceremonia pentru depunerea de coroane, jerbe și buchete de flori la monumente și operele comemorative, precum și în fața simbolurilor dedicate personalităților cu merite deosebite pentru statul, poporul, cultura și știința românească la care participă personalitățile civile și militare prevăzute la art. 7, se constituie un detașament de onoare alcătuit din garda de onoare, muzica, garda drapelului, garda la monument și personal purtători de coroane.

(1) La sosirea persoanei oficiale, trompetul intonează semnalele "Atențiune“ și "Prevestirea pentru primirea generalului“, comandantul gărzii de onoare comandă onorul, iar muzica intonează "Marșul de întâmpinare“; se dă raportul, se trece în revistă și se salută garda de onoare; după ce persoana oficială ocupă locul stabilit, muzica încetează să cânte "Marșul de întâmpinare“ și intonează imnul național al României.

(2) În continuare, comandantul gărzii de onoare trece garda de onoare în poziția cu arma "la picior“, sau după caz, în poziția "la piept“ și apoi comandă descoperirea și trecerea în poziția pe loc repaus pentru oficierea slujbei religioase.

(3) După oficierea slujbei religioase, obligatorie de Ziua Eroilor, comandantul gărzii de onoare comandă acoperirea, trecerea în poziția "drepți“ și prezentarea onorului la monument.

(4) Muzica intonează "Imnul eroilor“/"Imnul Eroului Necunoscut“ sau un marș funebru și în sunetele lui se depun coroanele, jerbele și buchetele de flori, în ordinea de precădere, de către oficialități, instituțiile statului urmate de veteranii de război, cadrele militare din Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere și din alte structuri ale cadrelor militare în rezervă și în retragere legal constituite, partide politice, asociații, ligi și fundații, persoane fizice și juridice, studenți, elevi, polițiști și militari.

(5) După ce au depus coroana, depunătorii se întorc față în față și, în același timp cu persoanele oficiale, salută - personalitățile civile române salută prin ducerea brațului drept la piept în dreptul inimii, timp în care se păstrează un moment de reculegere de 3-5 secunde.

(6) După plecarea persoanei oficiale, depunătorii care au purtat coroana se deplasează la locul stabilit.

(7) Garda de onoare și garda la monument rămân în timpul depunerilor de coroane, jerbe și buchete de flori în poziția "pentru onor“.

La plecarea persoanei oficiale, muzica intonează "Marșul de întâmpinare“, iar garda de onoare prezintă onorul.

(1) Garda la monument se instalează odată cu intrarea în dispozitiv a gărzii de onoare și se ridică după ce participanții la ceremonie au părăsit locul de desfășurare.

(2) Pe timpul defilării și acordării onorului la monument, persoanele participante se dispun de o parte și alta a acestuia, acolo unde situația o permite.

La ceremonia dezvelirii unui monument sau însemn comemorativ ori de importanță istorică națională, se asigură detașament de onoare, în raport cu semnificația evenimentului și a nivelului de reprezentare.

(1) Onorul se prezintă în toate situațiile numai personalităților prevăzute la art. 7.

(2) Când persoana oficială a ajuns în fața monumentului/însemnului comemorativ, pe semnal de trompet/trompeți, se coboară husa de pe monument/însemnul comemorativ; garda de onoare rămâne în tot acest timp în poziția "pentru onor“.

(3) După dezvelirea monumentului sau însemnului comemorativ, comandantul gărzii de onoare trece garda de onoare în poziția "pe loc repaus“, cu arma la picior, și comandă efectivelor să se descopere pentru oficierea serviciului religios.

(4) După oficierea serviciului religios de sfințire a monumentului sau însemnului comemorativ, se țin alocuțiuni în ordinea inversă de precădere sau în cea stabilită de către organizatori; apoi se comandă onorul cu garda de onoare și, în sunetele "Imnului Eroilor“, se depun coroanele, jerbele și buchetele de flori.

(5) În încheiere, la plecarea persoanei oficiale, muzica intonează "Marșul de întâmpinare“, iar garda de onoare prezintă onorul.

(1) Ceremonia de plecare în misiune se organizează la sediul contingentului/detașamentului/unității Ministerului Afacerilor Interne sau într-un alt loc, la data și locul propuse de către structura organizatoare.

(2) Ceremonia de plecare în misiune se desfășoară astfel:

a) după constituirea formației, trompetul intonează succesiv semnalele "Atențiune“ și "Prevestirea pentru primirea generalului“;

b) comandantul contingentului/detașamentului/unității Ministerului Afacerilor Interne prezintă onorul;

c) persoana oficială salută drapelul de luptă/drapelul structurii, după care ocupă locul în dispozitiv;

d) muzica militară intonează imnul național al României;

e) comandantul contingentului/detașamentului/unității Ministerului Afacerilor Interne execută apelul solemn;

f) reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne dă citire extrasului din ordinul de participare la misiune;

g) se oficiază serviciul religios;

h) comandantul contingentului/detașamentului/unității Ministerului Afacerilor Interne, alte personalități și persoana oficială rostesc alocuțiuni în ordinea inversă de precădere;

i) se realizează dispozitivul de defilare și are loc defilarea contingentului/detașamentului/unității;

j) se deplasează drapelul de luptă/drapelul structurii la locul de păstrare;

k) au loc întâlniri cu mass-media, cu familiile și rudele militarilor;

l) masă festivă - opțional.

(1) Ceremonia de primire a efectivelor Ministerului Afacerilor Interne sosite în teatrele de operații pentru executarea misiunii se organizează în conformitate cu protocoalele agreate de România și cu regulile interne ale misiunii.

(2) Ceremonia cuprinde, de regulă, următoarele activități:

a) prezentarea raportului și trecerea în revistă a contingentului/detașamentului/unității Ministerului Afacerilor Interne;

b) înălțarea drapelului României și intonarea sau redarea audio a imnului național al României;

c) citirea, după caz, a documentelor care reglementează desfășurarea misiunii;

d) rostirea alocuțiunii de către reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne sau de comandantul contingentului/detașamentului/unității Ministerului Afacerilor Interne.

(1) Dacă în zona de dispunere/responsabilitate a contingentului/detașamentului/unității Ministerului Afacerilor Interne se efectuează vizite ale unor reprezentanți ai autorităților de stat române și ai Ministerului Afacerilor Interne, precum și reprezentanți de rang înalt ai organizațiilor internaționale, se execută revista de front, în funcție de dispersarea efectivelor în misiuni.

(2) La festivitate sunt invitați să participe comandantul forțelor sau șefii altor organizații internaționale din zonă și ambasadorul României în țara respectivă.

(1) Efectivele Ministerului Afacerilor Interne sosite din misiuni multinaționale sunt întâmpinate de reprezentanți ai ministrului afacerilor interne și ai inspectorilor generali ai categoriilor de arme din care fac parte.

(2) Ceremonia de primire se organizează numai pentru eșalonul în care se află comandantul contingentului/detașamentului/unității și se desfășoară astfel:

a) la începerea debarcării, trompetul intonează "Atențiune“, iar la coborârea comandantului, muzica intonează "Marșul de întâmpinare“ până când contingentul/detașamentul/unitatea realizează dispozitivul de adunare;

b) după constituirea formației, trompetul intonează succesiv semnalele "Atențiune“ și "Prevestirea pentru primirea generalului“;

c) comandantul contingentului/detașamentului/unității prezintă onorul și dă raportul persoanei oficiale cu rangul cel mai înalt;

d) muzica intonează imnul național al României;

e) persoana oficială trece în revistă formația și îi salută cu formula "Bine ați venit!“, la care efectivele răspund "Să trăiți!“.

(3) Ceremonia de primire în unitate se organizează după sosirea tuturor participanților la misiune, în prezența întregului efectiv al unității, și constă din:

a) primirea persoanei oficiale/reprezentantului eșalonului superior;

b) salutul drapelului de luptă/drapelului structurii și ocuparea locului în dispozitiv de către persoana oficială/reprezentantul eșalonului superior;

c) muzica intonează imnul național al României;

d) desfășurarea apelului solemn;

e) oficierea serviciului religios;

f) cuvântul comandantului contingentului/detașamentului/unității;

g) cuvântul persoanei oficiale/reprezentantului eșalonului superior;

h) acordarea de premii și înmânarea de distincții;

i) realizarea dispozitivului de defilare și defilarea efectivelor;

j) întâlniri cu mass-media, cu familiile și rudele personalului.

Zilele structurilor Ministerului Afacerilor Interne se sărbătoresc prin organizarea de ceremonii la nivelul structurii respective, pe baza unui program aprobat de comandantul/șeful acesteia.

La aniversările prevăzute la art. 39 pot fi invitați reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, conducători ai partidelor politice legal constituite, ierarhi și slujitori ai bisericilor și cultelor recunoscute de lege, veterani de război, reprezentanți ai altor ministere, departamente și instituții ale statului, foști comandanți sau șefi, personalități militare ori civile, funcționari publici civili cu statut special, personal în rezervă sau în retragere care a lucrat anterior în structura Ministerului Afacerilor Interne respectivă, familii ale cadrelor, elevi și studenți.

(1) Funeraliile cu onoruri militare se organizează și se desfășoară pentru următoarele categorii de personal al Ministerului Afacerilor Interne care, la data decesului, au avut calitatea de:

a) demnitar sau înalt funcționar public;

b) veteran de război;

c) militar în activitate, în rezervă și în retragere;

d) funcționar public cu statut special - polițist;

e) student sau elev al instituțiilor de învățământ ale ministerului;

f) soldat sau gradat voluntar;

g) funcționar public sau personal contractual admis în ierarhia ordinelor naționale sau a ordinelor militare de pace ori război, potrivit prevederilor Legii nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României, republicată, la solicitarea familiilor;

h) funcționar public sau personal contractual, dacă decesul a survenit pe timpul și ca urmare a executării unei misiuni;

i) personal militar în activitate, rezervă sau retragere ori personal cu statut special din cadrul altor structuri de securitate națională, în baza unor protocoale încheiate cu Ministerul Afacerilor Interne.

(2) Termenul de depunere de către familie a solicitărilor de organizare și desfășurare a funeraliilor cu onoruri militare în situația decesului unei persoane prevăzute la alin. (1) lit. b), g) și i) este de cel puțin 24 de ore înainte de desfășurarea funeraliilor organizate în București și de 48 de ore în cazul celorlalte unități administrativ-teritoriale.

(3) Solicitările se adresează comandantului Comenduirii Garnizoanei București a Ministerului Afacerilor Interne, în cazul municipiului București și județului Ilfov, respectiv inspectorului șef al inspectoratului județean de jandarmi competent teritorial, în cazul celorlalte localități.

(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a), indiferent de locul înhumării, precum și în situația în care funeraliile cu onoruri au loc în garnizoana București, acestea se organizează de către Comenduirea Garnizoanei București a Ministerului Afacerilor Interne, cu efective ale Detașamentului Jandarmi Gardă de Onoare, Transporturi Speciale și Intervenție al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

(5) În celelalte situații, garda de onoare și trompetul se asigură de către inspectoratul județean de jandarmi, iar în situația în care nu are trompet încadrat, acesta se solicită de la garnizoana Ministerului Apărării Naționale competentă teritorial.

(6) Pentru personalul prevăzut la alin. (1) lit. d), funeraliile cu onoruri militare se acordă potrivit gradului militar echivalent gradului profesional deținut la momentul decesului.

Prin derogare de la prevederile art. 41 alin. (1), nu beneficiază de funeralii cu onoruri:

a) personalul decedat ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni, dacă există această certitudine;

b) personalul decedat ca urmare a sinuciderii, dacă există această certitudine;

c) personalul care a suferit o condamnare cu pedeapsa complementară a degradării militare.

Se pot acorda onoruri și militarilor sau polițiștilor altor state decedați în timpul executării misiunilor oficiale în România; în acest caz, activitatea se organizează cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, pe baza acordurilor speciale cu ambasada statului respectiv sau cu organizația internațională/europeană de securitate sub mandatul căreia a servit militarul.

(1) Onorurile se prezintă cu gărzi constituite în acest scop, cărora li se pot adăuga și alte efective.

(2) Drapelul de luptă/Drapelul structurii se scoate fără decorații și panglici, dar cu o panglică de doliu lungă de 100 cm și lată de 10-15 cm, care se leagă cu un capăt de partea de sus a hampei drapelului.

(3) Pentru acordarea onorurilor, după caz, se stabilesc:

a) gardă de onoare;

b) drapel de luptă/drapelul structurii;

c) muzică sau trompet;

d) gardă la sicriu/catafalc (la ordinul comandantului garnizoanei);

e) efective pentru purtarea crucii, portretului, ordinelor/decorațiilor, coroanelor, capacului și sicriului la mormânt.

(1) Transportarea sicriului se face cu un car mortuar, de regulă un autovehicul.

(2) Pentru ducerea decorațiilor defunctului se stabilește câte un militar sau funcționar public cu statut special - polițist la fiecare pernă cu decorații; ordinele se fixează câte unul pe o pernă, iar medaliile, mai multe pe aceeași pernă.

(3) Pentru cadrele militare și funcționarii publici cu statut special - polițiști decedați, pe capacul sicriului se fixează șapca și drapelul României, iar pentru soldații și gradații profesioniști, precum și pentru veteranii de război, drapelul României.

(1) Garda de onoare și persoanele care însoțesc sicriul formează cortegiul funerar.

(2) Efectivele din garda la sicriu poartă ținuta stabilită de conducătorul ceremoniei, iar pe mâneca stângă, deasupra cotului, banderola de doliu.

(3) În ziua înhumării, comandantul gărzii la sicriu organizează schimburi formate din câte 4 militari sau funcționari publici cu statut special - polițiști; efectivele dintr-un schimb se așază pe ambele părți, la capetele sicriului, la 1-2 pași de acesta și stau în poziția de drepți.

(4) Efectivele gărzii la sicriu stau cu fața spre intrarea în încăpere și se schimbă la fiecare 15 minute.

(5) La sicriu se pot instala și schimburi de onoare, constituite din reprezentanți ai structurilor Ministerului Afacerilor Interne.

(6) Schimburile de onoare se dispun singure sau alături de efectivele gărzii la sicriu, la distanță de 1-2 pași, în partea exterioară față de sicriu, și se schimbă la fiecare 3-5 minute.

(7) Militarii și funcționarii publici cu statut special - polițiști care aduc un ultim omagiu celui decedat salută la intrarea în încăpere, își descoperă capul, rămân cu fața îndreptată în lungul sicriului și păstrează un moment de reculegere; apoi se întorc la stânga/dreapta, trec prin fața catafalcului, prezintă condoleanțe familiei, ies din încăpere și se acoperă.

(8) În funcție de protocolul stabilit și de dorința familiei, garda și trompetul se pot deplasa la locuința decedatului și pot însoți cortegiul funerar la biserică și la cimitir.

(9) La locuință, garda pentru onor se dispune în formația "în linie“ cu frontul orientat spre locul de scoatere a sicriului, având trompetul și drapelul de luptă/drapelul structurii la flancul drept.

(1) În momentul scoaterii sicriului din locuință și din biserică, precum și al sosirii la cimitir, garda prezintă onorul, personalul în uniformă din afara formației rămâne acoperit, ia poziția de drepți și salută; cei care însoțesc cortegiul funerar au capetele descoperite.

(2) Cortegiul funerar se deplasează la locul de înhumare în următoarea ordine:

a) militarul sau funcționarul public cu statut special - polițist cu crucea;

b) persoană civilă cu coliva, prescura și vinul;

c) militarul sau funcționarul public cu statut special - polițist cu portretul defunctului;

d) militarii sau funcționarii publici cu statut special - polițiști purtători ai pernelor cu decorațiile defunctului;

e) militarii sau funcționarii publici cu statut special - polițiști cu coroanele și jerbele de flori;

f) militarii sau funcționarii publici cu statut special - polițiști cu capacul sicriului;

g) preoții;

h) militarii sau funcționarii publici cu statut special - polițiști cu sicriul;

i) familia;

j) oficialitățile;

k) drapelul de luptă/drapelul structurii și garda de onoare;

l) muzica militară sau trompetul;

m) alte persoane participante.

(3) În timpul deplasării, garda la sicriu merge pe ambele părți ale sicriului/carului mortuar.

(4) După săvârșirea serviciului religios de înmormântare, în locul unde acesta a fost oficiat, înainte de organizarea cortegiului funerar pentru deplasarea spre mormânt sau înainte de coborârea sicriului în mormânt, se ține adunarea de doliu, la care ia cuvântul un militar sau funcționar public cu statut special - polițist care l-a cunoscut foarte bine pe cel decedat ori comandantul/șeful structurii din care a făcut parte; în continuare, poate lua cuvântul și un membru al familiei.

(5) Pe timpul cântării religioase "Veșnica pomenire“, detașamentul de onoare este dispus cu fața spre mormânt, efectivele având arma în poziția "la picior“.

(6) În cazul personalului aeronautic decedat în accidente de aviație, pe timpul deplasării sicriului/carului mortuar spre locul de înhumare, se execută un survol cu aparate de zbor, conform aprobării autorității de decizie competente.

(7) În timpul coborârii sicriului în mormânt, trompetul intonează semnalul "Marșul funebru“, garda execută 3 salve cu cartușe de manevră, după care prezintă defunctului onorul fără a înclina drapelul de luptă/drapelul structurii.

(8) După executarea salvelor, trompetul intonează semnalul "Stingerea“.

Când defunctul este depus la "Ansamblul funerar“, adunarea de doliu și serviciul religios se desfășoară în capelă sau în fața acesteia.

(1) În cazul incinerării, garda pentru onor se dispune, din timp, în afara clădirii crematoriului, având frontul paralel cu direcția de deplasare a cortegiului funerar.

(2) După adunarea de doliu, până la introducerea sicriului în clădirea crematoriului și în timpul incinerării, trompetul intonează semnalul "Marș funebru“.

(3) Când corpul defunctului este coborât pentru incinerare, garda prezintă onorul, iar subunitatea destinată pentru salve execută 3 salve cu cartușe de manevră.

(4) După executarea salvelor, trompetul intonează semnalul "Stingerea“.

Pe navele aparținând Ministerului Afacerilor Interne, în cazul decesului la bord, personalului i se acordă salutul funebru la debarcarea defunctului de la bord.

(1) În cazul personalului decedat în misiune în afara granițelor țării, funeraliile cu onoruri militare cuprind activitățile prevăzute în Metodologia privind organizarea și desfășurarea ceremonialurilor funerare pentru personalul aflat în misiune în străinătate, decedat în teatrele de operații, în acțiuni de luptă sau în atentate teroriste, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.802/2004.

(2) În timpul transportului spre țară, comandantul gărzii la sicriu este numit de comandantul/șeful unității militare/detașamentului care acționează în teatrul de operații.

(3) În timpul desfășurării funeraliilor cu onoruri militare, fiecare sicriu este acoperit cu drapelul României.

În cazul eroilor căzuți la datorie în misiuni interne și externe se înmânează familiei drapelul României, având înscris pe el numele defunctului, după înhumarea/incinerarea acestora.

(1) Înmânarea drapelului de luptă se face de către Președintele României sau, în numele acestuia, de către ministrul afacerilor interne ori de reprezentanții desemnați de acesta.

(2) Data ceremoniei se stabilește cu aprobarea persoanelor care au dreptul să înmâneze drapelul de luptă, stabilindu-se, pe cât posibil, în zilele aniversare.

Ceremonia militară cuprinde următoarele activități:

a) la ora stabilită, în timpul apropierii persoanei desemnate să înmâneze drapelul de luptă, trompetul sună semnalul "Atențiune“;

b) comandantul unității militare prezintă onorul și raportează că este gata pentru începerea ceremoniei;

c) persoana care înmânează drapelul de luptă trece unitatea în revistă, se deplasează în fața și la centrul formației, salută personalul unității militare și apoi își ocupă locul în tribună, după care toboșarii execută "Tremolo“, iar trompeții dau semnalul de începere a festivității;

d) la sosirea drapelului de luptă, muzica militară intonează "Marșul de întâmpinare“, iar unitatea militară prezintă onorul la drapel;

e) garda drapelului cu drapelul de luptă se deplasează pentru a-și ocupa locul stabilit, apoi militarul portdrapel se instalează în fața formației, la centru;

f) comandantul unității militare ordonă descoperirea capului în vederea oficierii serviciului religios;

g) drapelul de luptă se înclină la orizontală, preoții militari și/sau preoții civili invitați oficiază serviciul religios de sfințire a drapelului de luptă, care se încheie cu deplasarea unui preot la drapel și stropirea lui cu agheasmă în timp ce rostește: "Se sfințește acest drapel de luptă prin stropirea cu apă sfințită în numele Tatălui, și-al Fiului și-al Sfântului Duh! Amin“;

h) la terminarea oficierii serviciului religios, comandantul unității militare le ordonă militarilor să își acopere capul;

i) persoana desemnată dă citire decretului prezidențial de acordare a drapelului de luptă, iar militarii, din proprie inițiativă, iau poziția de drepți;

j) comandantul unității militare comandă onorul la drapel; persoana desemnată să înmâneze drapelul de luptă se deplasează în fața acestuia, militarul portdrapel desfășoară drapelul de luptă, ținându-l cu ambele mâini în poziție orizontală, cu acvila în partea dreaptă, și îl transferă persoanei desemnate să îl înmâneze, care se întoarce cu fața la formație, iar militarul portdrapel se deplasează în formația gărzii drapelului;

k) comandantul unității militare se apropie, își descoperă capul, îngenunchează cu piciorul drept și sărută flamura drapelului de luptă, după care se ridică, își acoperă capul, primește drapelul de luptă de la persoana desemnată, apucă cu ambele mâini hampa drapelului de luptă, ținându-l în poziție orizontală, și se întoarce spre unitate;

l) la înmânarea drapelului de luptă, persoana desemnată se adresează comandantului unității militare: "Vă înmânez drapelul de luptă al.......... (denumirea în clar a unității), la care comandantul unității militare răspunde: "Servesc Patria!“;

m) persoana care a înmânat drapelul de luptă revine în tribună, iar garda drapelului de luptă se apropie de comandantul unității militare, dispunându-se în stânga acestuia;

n) comandantul unității militare, însoțit de garda drapelului de luptă, se deplasează în fața și la centrul formației și ordonă: "Rostiți după mine!“, după care pronunță solemn: "Jur să păstrez ca pe lumina ochilor drapelul de luptă tricolor, simbol al unității, suveranității și independenței naționale, al onoarei, vitejiei și gloriei militare a poporului român, al tradițiilor eroice străbune și al patriei mele, România“, iar militarii unității care primește drapelul de luptă rostesc jurământul după comandant;

o) după depunerea jurământului, comandantul unității militare însoțit de garda drapelului defilează cu drapelul de luptă prin fața unității militare, începând de la flancul drept până la flancul stâng, și se întoarce la centrul și în fața formației; în timpul defilării cu drapelul de luptă prin fața formației, militarii strigă "Ura“ prelung, repetat, în valuri; comandantul unității militare predă drapelul de luptă militarului portdrapel, iar garda se deplasează spre flancul drept al unității militare, pe linia rândului întâi al formației;

p) după ce garda drapelului de luptă își ocupă locul în formație, comandantul unității militare dă comanda "pe loc repaus“ și își ocupă locul în formație;

q) persoana care a înmânat drapelul de luptă rostește o alocuțiune despre semnificația acestui eveniment; în încheiere, când aceasta felicită unitatea militară, militarii din formație, din proprie inițiativă, iau poziția de drepți, după care intonează imnul național al României;

r) comandantul unității militare ordonă încolonarea pentru defilare; muzica militară iese în fața tribunei și, împreună cu militarii din formație, interpretează un marș patriotic sau ostășesc, după care unitatea militară realizează dispozitivul pentru defilare;

s) comandantul unității militare, dispus în capul coloanei dispozitivului de defilare, dă comanda pentru defilare;

ș) după defilare și prezentarea onorului de către muzica militară, asistența se retrage, iar unitatea militară revine pe locul desfășurării ceremoniei și, sub comanda comandantului/locțiitorului comandantului unității militare, se face defluirea unității în cazarmă, când ceremonia s-a desfășurat în afara acesteia, și depunerea drapelului de luptă la locul de păstrare.

Ceremonia înmânării drapelului de luptă mai multor unități militare se organizează, în principiu, ca pentru o singură unitate militară, cu următoarele particularități:

a) se numește un șef al ceremoniei care asigură desfășurarea activităților, dând comenzile pentru toate unitățile militare participante;

b) comandanții unităților ies pe locul de primire a drapelelor de luptă la comanda șefului ceremoniei;

c) drapelele de luptă ale tuturor unităților militare se adună în același loc, la centrul și în fața întregii formații;

d) se oficiază un singur serviciu religios pentru sfințirea tuturor drapelelor de luptă.

(1) Drapelul structurii, realizat conform normelor heraldice în Ministerul Afacerilor Interne, se înmânează de către comandantul/șeful structurii ierarhic superioare, care emite o dispoziție/un ordin în acest sens.

(2) Algoritmul activităților descrise la art. 55 se aplică în mod corespunzător și la înmânarea drapelului structurii, cu excepția prevederilor referitoare la decretul prezidențial de acordare.

Decorarea drapelului de luptă al unităților militare se face de Președintele României ori, în numele acestuia, de ministrul afacerilor interne sau de reprezentanții desemnați de acesta.

Ceremonia decorării drapelului de luptă cuprinde următoarele activități:

a) la ora stabilită, persoana desemnată se apropie de locul de adunare a marii unități/unității militare, primește raportul de la comandantul acesteia, trece unitatea în revistă și salută unitatea; în timpul apropierii, muzica militară intonează "Marșul de întâmpinare“;

b) după răspunsul la salut, comandantul ordonă ieșirea drapelului de luptă, împreună cu garda sa, în fața și la mijlocul formației și comandă onorul la drapel, garda drapelului de luptă iese din formație și se oprește în fața persoanei care înmânează decorația; odată cu începerea deplasării, muzica militară intonează "Marșul de întâmpinare“;

c) după oprirea drapelului de luptă pe locul ordonat, unul dintre adjuncții comandantului sau reprezentantul eșalonului superior dă citire decretului prezidențial, iar persoana desemnată se apropie de drapelul de luptă și fixează decorația pe cravata special destinată;

d) ordinele României se fixează, în funcție de importanța lor, primul la marginea de sus a cravatei, iar celelalte de-a lungul cravatei, de sus în jos, la distanța de 5-10 cm unul de altul;

e) panglica decorației se fixează cu un șnur auriu în partea superioară a manșonului tronconic, sub suportul acvilei;

f) după ce decorația este fixată, muzica militară intonează imnul național al României, iar la terminarea acestuia, comandantul marii unități/unității militare comandă "pe loc repaus“;

g) Președintele României/ministrul afacerilor interne/reprezentantul ministrului rostește o alocuțiune, arătând meritele pentru care marii unități/unității militare i s-a conferit decorația; alocuțiunea se încheie cu o formulă de felicitare;

h) comandantul marii unități/unității militare al cărei drapel de luptă a fost decorat mulțumește în alocuțiunea sa pentru distincția acordată, apoi comandă onorul la drapel, după care, urmat de garda drapelului cu drapelul de luptă în poziția "pentru defilare“, trece prin fața formației de la flancul drept la flancul stâng; în acest timp militarii strigă "Ura“ prelung, repetat, în valuri; la întoarcere, când ajunge în fața și la mijlocul formației, comandantul se oprește, își reia vechiul loc; garda drapelului continuă deplasarea până la flancul drept al formației, iar unitatea trece în poziția "pe loc repaus“; comandantul dă comenzile necesare pentru încolonare și defilare.

i) în teatrele de operații, acest tip de operațiuni se execută fără defilarea forțelor.

Algoritmul decorării drapelului de luptă al unității militare, descris la art. 58, se aplică în mod corespunzător și în situația decorării drapelului structurii.

(1) Prezentarea drapelului de luptă se face de către comandantul acesteia, într-un cadru solemn.

(2) Pentru prezentarea drapelului de luptă se desfășoară următoarele activități:

a) unitatea se adună cu întregul efectiv, cu armamentul individual, în formația pentru revista de front, iar drapelul de luptă se scoate de la locul de păstrare de către garda drapelului;

b) la apropierea drapelului de luptă, comandantul unității militare comandă onorul la drapel;

c) garda cu drapelul de luptă se oprește în fața și la mijlocul formației unității, la 6-8 pași în dreapta comandantului, iar prin mijloace audio-electronice se difuzează imnul național al României;

d) după difuzarea imnului național al României, se comandă trecerea în poziția "pe loc repaus“;

e) într-o alocuțiune, comandantul unității militare prezintă semnificația drapelului de luptă și descrie faptele glorioase ale unității militare;

f) comandantul unității militare comandă onorul la drapel, iar garda drapelului defilează cu drapelul de luptă prin fața unității militare, începând de la flancul drept până la flancul stâng, după care își ocupă locul inițial în fața formației;

g) solemnitatea se încheie cu defilarea unității militare prin fața drapelului de luptă și a comandantului unității militare.

(3) După terminarea defilării, unitatea militară revine în formația de adunare, iar comandantul unității militare dă comenzile pentru depunerea drapelului de luptă la locul de păstrare.

Algoritmul prezentării drapelului de luptă al unității militare, descris la art. 60, se aplică în mod corespunzător și în situația prezentării drapelului structurii.

(1) Ceremonia depunerii jurământului militar/jurământului de credință are loc, de regulă, în cadrul fiecărei structuri, uneori întrunit în incinta sediului în care sunt dispuse structurile, iar cu aprobarea ministrului afacerilor interne, în piețe publice, la monumente sau locuri istorice cu semnificație simbolică pentru națiune, după obținerea avizelor necesare de la autoritățile publice locale de către structura organizatoare.

(2) Pentru realizarea cadrului solemn, în locul de desfășurare a ceremoniei se arborează drapele ale României și se expun cele mai semnificative categorii de tehnică din dotarea unității.

(3) Această activitate se organizează astfel încât să constituie un moment de referință unic în viața oricărui participant, fapt ce impune, pe lângă solemnitatea momentului, o profundă comunicare sufletească, și sunt invitate să participe deopotrivă reprezentanți ai cultelor religioase recunoscute, familia și comunitatea/societatea.

(4) La ceremonia depunerii jurământului militar/jurământului de credință pot participa reprezentanți ai autorităților publice, ai societății civile, cadre militare în rezervă și în retragere, veterani de război, părinți și rude ale personalului.

Ceremonia prilejuită de acest eveniment constă în:

a) întâmpinarea persoanei oficiale;

b) prezentarea onorului și darea raportului;

c) salutul drapelului de luptă/drapelului structurii și ocuparea locului în dispozitiv de către persoana oficială;

d) rostirea alocuțiunii de către comandantul/șeful structurii despre semnificația depunerii jurământului militar/jurământului de credință;

e) oficierea serviciului religios este săvârșită de preoții militari sau, acolo unde nu există, de preoți civili invitați;

f) prezentarea onorului la drapel și deplasarea acestuia în fața și la mijlocul formației; comandantul/șeful structurii se dispune în dreapta, iar preotul, în stânga drapelului de luptă;

g) înclinarea drapelului la 45° și rostirea, după comandant, a jurământului militar/jurământului de credință;

h) rostirea rugăciunii de sacralizare a legământului de către preot;

i) rostirea, în aceeași notă, de către comandant a frazei: "De azi înainte, prin voia voastră și ocrotirea lui Dumnezeu, v-ați legat pe viață de țară! Fiți demni de acest legământ! Dumnezeu să vă ajute!“;

j) darea comenzilor pentru continuarea ceremoniei, după circa 3-5 secunde;

k) deplasarea drapelului de luptă/drapelului structurii în formație;

l) rostirea unor alocuțiuni de către invitați și persoana oficială, în care se felicită personalul cu ocazia depunerii jurământului militar/jurământului de credință;

m) când sunt felicitate, efectivele aflate în formație iau poziția de drepți, din proprie inițiativă;

n) intonarea de către muzica militară/difuzarea prin mijloace electronice și interpretarea vocală de către efective și asistență a imnului național al României;

o) prezentarea structurilor și subunităților pe timpul defilării, în momentul trecerii prin fața asistenței, de către persoana desemnată de conducătorul ceremoniei.

Când jurământul militar/jurământul de credință se depune în sediul structurii, se pot prezenta diferite exerciții demonstrative, se pot vizita spațiile de cazare și hrănire, sala de tradiții, precum și alte locuri stabilite de comandantul/șeful structurii.

Ceremonia de acordare a gradului militar/profesional absolvenților instituțiilor de învățământ are loc în cadru festiv și se organizează cu participarea întregului personal al instituției/structurii respective.

(1) Festivitatea acordării gradelor absolvenților instituțiilor de învățământ se poate desfășura și la monumente ale eroilor români sau în locuri istorice cu semnificație deosebită pentru națiune și pentru Ministerul Afacerilor Interne.

(2) Activitățile desfășurate în cadrul ceremoniei de acordare a gradului sunt de regulă următoarele:

a) întâmpinarea persoanei oficiale;

b) prezentarea onorului și darea raportului;

c) salutul drapelului de luptă/drapelului structurii și ocuparea locului în dispozitiv de către persoana oficială;

d) oficierea rugăciunii de binecuvântare de către ierarhul locului sau de către preotul militar/civil, timp de 5-7 minute, pomenindu-i pe absolvenți cu numele de botez;

e) citirea ordinului de acordare a gradelor militare/profesionale;

f) înmânarea unor cadouri simbolice, dacă este cazul;

g) rostirea de alocuțiuni de către șeful de promoție și invitați;

h) rostirea alocuțiunii de către persoana oficială;

l) felicitarea promoției de către persoana oficială și luarea poziției de drepți de către cei felicitați, din proprie inițiativă;

j) intonarea de către muzica militară/difuzarea prin mijloace audio-electronice a imnului național al României și interpretarea vocală a acestuia de către promoție și asistență;

k) defilarea promoției.

Ceremonia de absolvire a instituției de învățământ se organizează pe locul și la orele stabilite de comandantul/șeful instituției, iar șeful ceremoniei este unul dintre locțiitorii comandantului/șefului instituției de învățământ.

(1) La absolvirea instituțiilor de învățământ, șefilor de promoție li se pot conferi distincții onorifice, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(2) Gradul, numele și prenumele șefilor de promoție se înscriu pe placa de onoare.

Ceremonia de absolvire a cursurilor se organizează de fiecare instituție de învățământ și cuprinde:

a) întâmpinarea reprezentantului eșalonului superior, prezentarea raportului;

b) ocuparea locului în dispozitiv de către reprezentantul eșalonului superior;

c) rostirea alocuțiunilor de către invitați și organizatori, în ordinea inversă de precădere;

d) înmânarea diplomelor de absolvire și adresarea de felicitări.

Ceremonia de predare-primire a comenzii unei structuri a Ministerului Afacerilor Interne se desfășoară în prezența comandantului/șefului eșalonului superior, iar la ceremonie participă întregul efectiv al structurii, precum și toți comandanții/sefii structurilor subordonate.

Activitățile desfășurate în cadrul ceremoniei sunt următoarele:

a) trecerea în revistă a personalului structurii de către comandantul/șeful eșalonului superior, însoțit de fostul și de noul comandant/șef al structurii; la terminarea trecerii în revistă a personalului structurii, aceștia revin în fața și la mijlocul formației, iar comandantul/șeful eșalonului superior salută personalul;

b) comandantul/șeful eșalonului superior dă citire ordinului de numire în funcție a noului comandant/șef, apoi face o scurtă prezentare a acestuia;

c) comandantul/șeful care predă funcția dă comanda pentru prezentarea onorului la drapel, ordonă gărzii drapelului să iasă în fața structurii, preia drapelul de luptă/drapelul structurii de la portdrapel și îl înmânează comandantului/șefului eșalonului superior, rostind: "Domnule .......... (gradul), predau comanda și drapelul de luptă/drapelul structurii al .......... (denumirea structurii)“;

d) comandantul/șeful eșalonului superior predă drapelul noului comandant spunând: "Domnule .......... (gradul), vă predau comanda și drapelul de luptă/drapelul structurii al .......... (denumirea structurii)“;

e) noul comandant/șef primește drapelul de luptă/drapelul structurii și se adresează comandantului/șefului eșalonului superior: "Domnule .......... (gradul), iau în primire comanda și drapelul de luptă/drapelul structurii al .......... (denumirea structurii)“; după aceea îl înmânează portdrapelului și îi ordonă gărzii să treacă la locul său în formație;

f) noul comandant/șef se întoarce cu fața spre formație și dă comenzile necesare pentru încheierea ceremoniei.

(1) În scopul cunoașterii tradițiilor instituției și al dezvoltării respectului pentru înaintași, pe o placă de onoare dispusă la loc vizibil, la intrarea principală în comandamentul structurii, se înscriu numele comandanților/șefilor și perioada când și-au exercitat funcția.

(2) Fotografiile comandanților/șefilor sunt expuse în "Galeria comandanților/șefilor structurii“, în ordine cronologică.

(1) La trecerea în rezervă sau în retragere a cadrelor militare/încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici cu statut special - polițiști, cu ocazia pensionării, se adună personalul unității și se organizează o ceremonie în cadrul căreia se dă citire decretului prezidențial sau ordinului de trecere în rezervă. Se face o scurtă prezentare a activității persoanelor respective, li se mulțumește pentru modul în care și-au îndeplinit îndatoririle și li se pot înmâna:

a) generalilor/amiralilor/chestorilor - sabie cu înscrisuri gravate conform legislației în vigoare;

b) ofițerilor - plachete;

c) maiștrilor militari și subofițerilor/agenților - diplome.

(2) Pentru comandantul/șeful unității/șeful structurii trecut în rezervă/retragere sau căruia i-au încetat raporturile de serviciu, citirea decretului prezidențial sau a ordinului de trecere în rezervă/retragere/încetare a raporturilor de serviciu se face de comandantul/șeful eșalonului superior sau de persoana desemnată de acesta.

(3) Momentul pensionării este imortalizat prin fotografierea sau filmarea festivității.

(4) Personalului căruia i s-a acordat dreptul de a purta uniforma și după trecerea în rezervă/retragere i se aduce la cunoștință acest lucru.

În cazul trecerii în rezervă sau în retragere a cadrelor militare/încetării raporturilor de serviciu ale funcționarului public cu statut special, când există informații că aceștia au săvârșit fapte incompatibile cu calitatea de cadru militar/funcționar public cu statut special - polițist, nu se organizează ceremonii.

(1) Apelul solemn se desfășoară în scopul cinstirii memoriei personalului căzut la datorie, cu prilejul unor sărbători ca:

a) Ziua Eroilor;

b) zilele categoriilor de armă și zilele aniversare ale structurilor.

(2) Data, locul și ora desfășurării apelului solemn se stabilesc prin ordinul de zi pe unitate/dispoziția zilnică.

(3) Se pot invita oaspeți de onoare: veterani de război, cadre militare în rezervă și în retragere, oficialități locale, urmași ai celor căzuți la datorie.

(4) Pentru apelul solemn, personalul structurii se dispune în formația în linie cu subunitățile în coloană, oaspeții ocupând loc de o parte și de alta a tribunei.

(5) Șeful structurii primește onorul și raportul, salută drapelul de luptă/drapelul structurii și formația, după care invită oaspeții de onoare în tribună.

(6) Se intonează de către muzică/se redă prin mijloace audio-electronice imnul național al României și, la terminarea intonării imnului național, ofițerul desemnat dă citire numelor eroilor căzuți, arătând, pe scurt, faptele săvârșite; după fiecare citare, subunitățile răspund: "Căzut la datorie!“.

(7) Apelul eroilor se încheie cu rostirea de către comandantul/șeful structurii a cuvintelor: "Cinste și onoare memoriei lor!“.

(8) Se execută activitățile prevăzute în programul special întocmit.

(1) La înființarea unei structuri a Ministerului Afacerilor Interne participă întregul efectiv care face parte din această structură.

(2) Activitățile ocazionate de înființarea structurii Ministerului Afacerilor Interne se desfășoară la locul și orele stabilite, în prezența comandantului/șefului eșalonului superior; înainte de începerea activității, se arborează drapelul României.

(3) Onorul și raportul se prezintă comandantului/șefului eșalonului superior, care este însoțit de șeful structurii.

(4) După primirea raportului și intonarea imnului național al României, comandantul/șeful eșalonului superior, însoțit de șeful structurii, trece în revistă efectivele, revine în fața și la mijlocul formației și salută.

(5) Se oficiază rugăciunea de binecuvântare de către ierarhul locului sau de către preotul militar/civil.

(6) Comandantul/șeful eșalonului superior dă citire ordinului ministrului afacerilor interne de înființare a structurii și îl prezintă pe comandantul/șeful acesteia.

(7) Urmează alocuțiunea comandantului/șefului structurii, în care se prezintă structura și încadrarea principalelor funcții.

(8) Activitatea se încheie, după caz, cu trecerea în revistă a efectivelor structurii.

(1) La desființarea unei structuri participă întregul efectiv al acesteia, cu drapelul de luptă/drapelul structurii.

(2) Activitățile legate de desființarea structurii se desfășoară la ora și locul stabilite, în prezența comandantului/șefului eșalonului superior.

(3) Onorul și raportul se prezintă comandantului/șefului eșalonului superior de comandantul/șeful structurii desființate.

(4) După primirea raportului, salutul drapelului de luptă/drapelului structurii și intonarea imnului național al României, comandantul/șeful eșalonului superior, însoțit de comandantul/șeful structurii, trece în revistă efectivele, revine în fața și la mijlocul formației și salută.

(5) Drapelul de luptă/drapelul structurii cu garda drapelului se scoate în fața unității/structurii, la mijlocul formației, iar comandantul/șeful eșalonului superior dă citire ordinului ministrului afacerilor interne de desființare a structurii.

(6) Urmează alocuțiunea comandantului/șefului structurii, în care se prezintă realizările acesteia, personalitățile care și-au legat numele de structura respectivă, și se aduc mulțumiri întregului personal pentru activitatea desfășurată.

(7) După alocuțiune, comandantul structurii se deplasează în fața drapelului de luptă/drapelului structurii, îngenunchează, ridică flamura drapelului și o sărută, moment ce marchează despărțirea de drapel, iar efectivele prezintă onorul la drapel.

(8) Drapelul de luptă/drapelul structurii cu garda acestuia defilează prin fața efectivelor, pentru ultima dată, apoi se anunță modalitățile de predare a acestuia.

La desființarea unei structuri care nu are drapel de luptă/drapel al structurii, se procedează în același fel ca la art. 77, cu particularitatea că, după coborâre, drapelul României se desprinde de pe catarg, se împăturește și se predă comandantului/șefului structurii.

Cheltuielile ocazionate de acordarea onorurilor și organizarea ceremoniilor pentru personalități publice române și străine, precum și pentru oficialități politice și militare din organizațiile internaționale și de securitate europeană se suportă din fondurile aprobate cu această destinație din bugetul Ministerului Afacerilor Interne.

(1) Drapelele României care se înmânează familiilor după înhumare se asigură de către: unitatea din care a făcut parte decedatul, pentru cadrele militare și funcționarii publici cu statut special - polițiști în activitate la momentul decesului; Comenduirea Garnizoanei București, pentru cadrele militare în rezervă, în retragere și veteranii de război ale căror ceremoniale de înmormântare se desfășoară în garnizoana București; inspectoratele județene de jandarmi competente teritorial, pentru ceremoniile funerare cu onoruri militare organizate în alte localități.

(2) Drapelele necesare se achiziționează de structurile logistice proprii ale unităților menționate la alin. (1) sau de cele care asigură suportul logistic al unităților respective, care prevăd anual fonduri cu această destinație în cererile de deschideri de credite, luând în calcul funeraliile organizate în anul precedent, la care adaugă o marjă de siguranță de 10%.

La ceremoniile desfășurate de structurile Ministerului Afacerilor Interne, coroanele, jerbele și buchetele de flori care se depun de către personalul Ministerului Afacerilor Interne se asigură din fondurile aprobate cu această destinație în bugetul structurilor organizatoare.