Legea nr. 57/2021 pentru modificarea art. 18 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL
LEGE
pentru modificarea art. 18 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — Articolul 18 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 3 iulie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 18. — (1) Regia Autonomă «Monitorul Oficial» editează Monitorul Oficial al României atât în format tipărit, cât și în format electronic. Formatul tipărit este pus la dispoziția tuturor utilizatorilor contra cost.
(2) Formatul electronic al Monitorului Oficial al României, Partea I și a II-a. este disponibil în mod gratuit și liber, permanent. Formatul electronic gratuit și liber este de document portabil, fără filigran sau inscripții suplimentare formatului tipărit; acesta devine accesibil tuturor utilizatorilor în aceeași zi cu publicarea, inclusiv pentru căutare, salvare, distribuire și imprimare.”
Această lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR.
ANCA DANA DRAGU
PREȘEDINTELE SENATULUI
LAURENȚIU-DAN LEOREANU
București. 31 martie 2021.
Nr. 57.
| Decretul Președintelui nr. 257/2021 privind promulgarea Legii... → |
|---|
(...)
1 Descrierea situației actuale
În prezent Monitorul Oficial publică în varianta electronică doar pentru
citire, iar accesul utilizatorilor a rămas îngrădit de o aplicație web (Flash) care blochează salvarea, imprimarea, sau chiar și citirea facilă pe dispozitive mobile sau care nu susțin aplicația web. Deși în anul 2008 s-a implementat publicarea ca fișier PDF liber accesibil, ca urmare a unei modificări legislative, acest lucru a fost întrerupt în scurt timp, implementându-se platforma e-Monitor cu aceste limitări.
Accesul cetățenilor la Părțile I și II din Monitorul
Citește mai mult
Oficial (actele normative și stenogramele ședințelor legislativului) trebuie să fie liber și neîngrădit. Transparența și accesul liber la informații nu înseamnă simplul acces la o imagine a unei pagini scanate pe o aplicație web, ci inclusiv posibilitatea de a realiza căutări rapide automatizate și alte operațiuni normale.Încă din 1991, Regia Autonomă Monitorul Oficial este o întreprindere profitabilă, având garantat printr-un monopol legal un anumit nivel de venituri, prin obligarea instituțiilor publice și persoanelor private să publice anumite acte la prețurile fixate de stat. Pe lângă acestea, mai obține venituri din abonamente, vânzări și alte activități tipografice. În ciuda faptului că sume importante de bani sunt plătite RAMO de către instituțiile publice (costuri de publicare, abonamente) fiindcă legea mandatează această situație, acestea sunt considerate „venituri proprii” obținute pe o piață concurențială.
Totuși, încă de la început atât RAMO cât și guvernul s-au opus publicării Monitorului Oficial gratuit și liber pe internet într-un format deschis și util publicului. Motivele principale au fost:
(1) publicarea gratuită ar fi afectat veniturile din abonamente, care la un moment dat ar fi constituit 40% din veniturile RAMO; și
(2) faptul că RAMO suporta costurile publicării actelor, iar astfel ar trebui să poată obține venituri din această activitate (acest argument fiind valabil în principal doar pentru actele normative).
Astfel, s-a limitat accesul la Părțile I și II ale Monitorului Oficial online la 10 zile de la publicare. Abia din 2017 au devenit permanent disponibile online, însă doar pentru citire. In continuare, există o opoziție la publicarea ca simplu PDF deschis pentru toate funcțiile uzuale și utile tuturor utilizatorilor.
Totuși, RAMO a fost degrevat de cheltuielile de publicare din 2014, fiind mutate în sarcina emitenților inclusiv pentru actele normative (deci a contribuabililor). Totodată, numărul abonamentelor este în continuă scade, în contextul digitalizării și al soluțiilor software concurente mult mai performante pe partea legislativă, care oferă funcționalități integrate avansate.
Nu doar atât, dar pe parcursul timpului, guvernul a fost preocupat mai ales de menținerea profitabilității monopolului RAMO din banii contribuabililor:
• La scăderea veniturilor din abonamente nu s-a răspuns cu oferirea pe piața a unui pachet mai atractiv sau concurențial de servicii, ci cu mutarea cheltuielilor pentru actele normative în sarcina contribuabililor în 2014.
• La debirocratizarea și eliminarea obligației de a publica unele rezoluții ONRC și alte tipuri de documente ale societăților comerciale (ceea ce a scăzut veniturile din această sursă) s-a răspuns cu creșterea tarifelor de publicare pentru toate părțile ale Monitorului. In mod notabil, au crescut de la 73 și 54 la 122 RON tarifele pentru Părțile I-III, care reprezintă cealaltă jumătate din publicațiile Monitorului din punct de vedere al cantității/mărimii.
• Deși creșterea tarifelor începând cu 2017 este motivată de creșterea cheltuielilor și diminuarea veniturilor din abonamente, cheltuielile totale în 2016 sunt la același nivel ca în 2013. Scăderea veniturilor în 2016 (de la 72 milioane la 61 milioane RON) se datorează în principal din eliminarea publicării obligatorii a unor acte ale ONRC în Partea IV, abonamentele reprezentând un venit modest în tendință descendentă a acestora susținută de mai mulți ani.
• în anul 2017 veniturile totale se ridică din nou la 72 milioane RON, înregistrându-se totodată scăderea abonamentelor și creșterea cheltuielilor. Creșterea se datorează revenirii veniturilor din tipărirea și vânzarea publicației (inclusiv tarife de publicare).
Așadar, publicarea Monitorului Oficial într-un format liber și deschis online a fost în mod repetat refuzată pentru că RAMO suporta costurile publicării actelor, pentru că ar reduce numărul abonamentelor, și ar afecta astfel în mod grav veniturile sale. Toate aceste afirmații ale guvernului s-au dovedit a fi exagerate sau false, astfel cum reiese din istoricul detaliat mai jos.
Având în vedere faptul că au fost mutate costurile de publicare ale actelor în sarcina emitenților inclusiv pentru actele a căror publicare e prevăzută de Constituție, că numărul abonamentelor nu reprezintă o sursă importantă de venit (1% din difuzarea online) într-o tendința susținută de scădere în fața digitalizării și alternativelor competitive de pe piață, dar și că RAMO se bucură de privilegiile unui monopol legal care atrage în mod inevitabil veniturile contribuabililor, se impune publicarea Monitorului Oficial, Părțile I și II, într-un format deschis și liber util oricărui cetățean.
Istoric al reglementării accesului la publicație
Anul 2006
Guvernul se opune caracterului de gratuitate al Monitorului online pentru că:
• ar reduce drastic abonamentele (aproximativ 17.000 în anul 2007, o scădere deja în desfășurare în mod natural, pe fondul digitalizării. Astfel, în 1998-2000, erau 45.000 de abonați, însă profitabilitatea RAMO s-a menținut în ciuda acestei scăderi);
• ar crea incertitudine în realizarea veniturilor, ,,în condițiile acoperirii cheltuielilor”;
• ar reduce cifra de afaceri cu 43%, respectiv 34.000.000 RON, ceea ce ar atrage necesitatea subvenționării acestei sume de la bugetul de stat.
Anul 2008
Prin OG nr. 23/2008, s-au reglementat împreună două aspecte privind activitatea RAMO:
Măsura (A): publicarea Monitorului Oficial electronic ca PDF, costul fiind suportat din tariful de publicare a actelor;
Măsura (B): mutarea cheltuielilor de publicare în sarcina emitenților începând cu 01.01.2009, inclusiv pentru actele normative publicate în Părțile I și II (deciziile prim-ministrului, actele a căror publicare este prevăzută de Constituție, precum și actele ce se publică în Partea a II-a);
Se arată în expunerea de motive că în aproape toate țările UE, conținutul publicațiilor oficiale este accesibil și pe internet, gratuit, în format deschis. Se dispune realizarea unui produs similar în format PDF și în România pentru a îndeplini mai bine cerința de disponibilitate a actelor normative, necesară și obligatorie prin art. 31 din Constituție, dar și conform principiilor generale ale legislației UE (Directiva 2003/98/CE).
Prin calculul bugetar făcut, s-a arătat la acel moment că la nivelul fiecărei instituție publică abonată în parte reducerea cheltuielilor va fi mică, dar la nivelul bugetului consolidat va depăși creșterea cheltuielilor bugetare date de suportarea costurilor de publicare de către emitenții actelor.
RAMO pune la dispoziție Monitorul Oficial online în PDF.
Anul 2009
Măsura (B) introdusă prin OG 23/2008 este abrogată: Prin OG 1/2009, se mută înapoi în sarcina RAMO cheltuielile pentru publicarea actelor din Partea I și II, pentru a evita un efort bugetar al guvernului de 957.670 RON aferent publicării a 4089 acte (pe baza cifrelor din anul precedent).
Măsura (A) introdusă prin OG 23/2008 este limitată: prin Legea 224/2009 s-a limitat accesul la formatul electronic al Monitorului la maxim 10 zile de la publicare, doar pentru citire.
In ciuda faptului că abonamentele se aflau deja într-o tendință continuată de scădere, de la 9.500 în 2008 la 7.000 în 2009, RAMO învinuiește obligația de a publica Monitorul Oficial online cu acces gratuit la citire pentru această scădere. In ciuda acestui fapt, raportul de activitate din acel an reține că RAMO a avut o evoluție economică favorabilă.
Anul 2010
Parlamentul respinge un proiect de lege pentru gratuitatea permanentă a citirii Monitorului online.
Guvernul se opune proiectului, subliniind faptul că cheltuielile pentru publicarea actelor prevăzute de Constituție se suportă de către RAMO din bugetul propriu. Gratuitatea permanentă ar afecta veniturile regiei.
Anul 2011
Conform RAMO, există pagini de internet care au copiat fișierele PDF ale Monitorului Oficial Partea I și le oferă în mod gratuit pe internet pentru orice utilizator. Fiindcă acest lucru afectează veniturile RAMO, solicită exercitarea drepturilor de editor pentru protejarea monopolului legal și blocarea acestor pagini de internet
RAMO corelează cauzal scăderea abonamentelor de la 45.000 în 1998 la 5.200 în 2010 cu existența acestor pagini de internet Cu toate acestea, abonamentele scădeau încă dinaintea apariției lor, și urmează să scadă în continuare chiar și după blocarea paginilor.
Paginile de internet MOficial.ro și kurtyan.org, care găzduiau arhive cu fișiere PDF pentru Partea I a Monitoarelor din perioada 1989-2011 sunt închise, iar RAMO blochează prin mijloace tehnice posibilitatea de accesare în mod gratuit conținutul Părții I. Domnul avocat dr. Andrei Săvescu, coordonator al uneia dintre aceste pagini dar și al uneia dintre cele mai importante platforme de informare în domeniul juridic (juridice.ro), lansează public un apel pentru publicarea online gratuit și integral a Părții I a Monitorului Oficial.
Anul 2012
Parlamentul respinge un proiect de lege pentru gratuitatea permanentă a Monitorului online (Părțile I și II),
Guvernul se opune fiindcă RAMO e o întreprindere comercială care suportă cheltuielile publicării. Nivelul subvențiilor necesare acoperirii pierderilor RAMO era estimat la 25% din cifra de afaceri, adică 13.900.142 RON (fără explicații). În 2006, această gratuitate era estimată a costa 43% din cifra de afaceri, respectiv 34.000.000 RON.
Între timp, abonamentele au continuat să scadă de la 5.200 în 2010, respectiv 4.000 în 2011. Profitul brut al RAMO a fost în creștere în fiecare dintre anii 2012, 2013 și 2014, de la 19.934.000 RON (în 2011) la 32.771.000 RON (în 2014).
Guvernul respinge mutarea cheltuielilor în sarcina emitenților drept soluție, din cauza necesității modificării cadrului legislativ dar și de a prevedea cheltuieli bugetare în acest sens.
Totodată, RAMO este mutat sub autoritatea guvernului prin OG 36/2012.
Anul 2014
Măsura (B) introdusă prin OG 23/2008 este reinstituită: prin OUG 76/2014 (Open Government Partnership) se mută din nou cheltuielile pentru publicarea actelor normative în sarcina emitenților. Totuși, Măsura (A) privind publicarea electronică PDF nu a fost reinstituită.
Guvernul motivează degrevarea cu schimbările în cererea societății pentru servicii de informare digitală. Practic, în loc ca RAMO să se adapteze noii realități economice și să concureze cu un model nou, un produs, serviciu alternativ, etc., s-a preferat intervenția prin modificarea cadrului legislativ pentru a acorda protecții suplimentare unui monopol legal.
Dacă în 2012, guvernul respingea mutarea cheltuielilor ca soluție pentru oferirea gratuit și permanent a formatului PDF pentru cetățeni, în 2014 adoptă această soluție pentru protejarea profitabilității RAMO.
Guvernul a argumentat că schimbările economice au dus la „reducerea severă a veniturilor” RAMO ceea ce „pune sub semnul întrebării supraviețuirea acestei întreprinderi publice și impune, de urgență, adoptarea unor măsuri care să permită editarea în continuare a publicației oficiale a statului român”. În realitate veniturile RAMO erau departe de a se fi redus drastic. Dimpotrivă, ele crescuseră față de anii imediat anteriori.
Mai mult, guvernul arăta că suportarea cheltuielilor cu publicarea acestor acte însemna în anul 2014 pentru RAMO un beneficiu nerealizat în cuantum de 3.286399 RON. În mod firesc, această sumă ar reprezenta și efortul bugetar total mutat în sarcina contribuabililor. Astfel, spre exemplu, dacă în 2014 Parlamentul cheltuise 88.252 RON cu publicarea unor acte în Monitor, în anul 2015 această sumă a devenit 1.322.500 RON, peste o treime din beneficiul nerealizat de RAMO din banii contribuabililor.
Anul 2014 bis
În Parlament este introdus un proiect de lege pentru gratuitatea permanentă a Monitorului Online, care este ulterior respins.
Guvernul arată că RAMO „este susținută numai din fonduri proprii”, în ciuda monopolului legal care îi garantează venituri considerabile inclusiv de la instituțiile statului prin abonamente și cheltuieli de publicare. Mai mult, arată că este un paradox economic și juridic ca RAMO să publice Monitorul online gratuit în condițiile în care suportă cheltuielile de publicare ale actelor, mai ales pe fondul scăderii constante a abonamentelor și pieței produselor tipărite.
Guvernul pretindea că scăderea abonamentelor (de la 5.200 în 2010 la 2.500 în 2014) a dus și la scăderea drastică a veniturilor, deși veniturile RAMO în 2010 au fost de 70.569.000 RON iar în 2014 de 73.935.000 RON, menținându-se în general în jurul acestei cifre din 2006 până în 2019. Guvernul pune această scădere pe seama scăderii puterii de cumpărare, a desființării multor agenți economici, a piratării produsul electronic, în ciuda menținerii prețului de abonament la același nivel din 2009. Calitatea produsului relativ la alte soluții integrate disponibile pe piață nu este considerată.
Consecințele imediate ale gratuității permanente erau anticipate a fi desființarea abonamentelor și reducerea drastică a veniturilor. Nivelul subvențiilor estimat a fi necesar acoperirii veniturilor RAMO era tot de 25% din CA, adică 16.747.684 RON (fără explicații). În 2012, costul estimat era de 13.900.142 RON (fără explicații), iar în 2006, această gratuitate era estimată a costa 34.000.000 RON (fără explicații).
Anul 2015
Parlamentul respinge un proiect de lege pentru gratuitatea Monitorului Online. În expunerea de motive se atrage atenția că cetățenii sunt taxați de două ori, prima dată în calitate de contribuabili care suportă costurile de publicare ale actelor, și a doua oară pentru a dobândi acces la aceste acte după trecerea termenului de acces de 10 zile.
Guvernul se opune proiectului fiindcă ar afecta negativ veniturile RAMO. fără a oferi detalii. Cu toate acestea, veniturile din difuzarea online a Monitorului Oficial în 2015 au fost 1.071.000 RON, adică aproximativ 1.50% din total. In același timp, datorită mutării costurilor de publicare din sarcina RAMO în sarcina emitenților, RAMO s-a bucurat de venituri suplimentare de la contribuabili de aproximativ 3 ori mai mari decât din difuzarea online prin acoperirea tarifelor de publicare de către instituțiile emitente ale actelor normative.
Totodată, prin Legea nr. 152/2015 are loc o debirocratizare și eliminarea obligativității de a se publica anumite rezoluții ale Oficiului Național al Registrului Comerțului precum și unele acte ale societăților comerciale. Acest lucru ar urma să afecteze numărul de pagini publicate în Partea a IV-a din Monitor, o scădere de la 225.244 de pagini în 2015 la 142.552 de pagini în 2016.
Această scădere este estimată a afecta veniturile RAMO cu 12.193.000 RON din venitul garantat de privilegiul monopolului legal (presupunând că se percepe plata prețului pe toate actele publicate în Partea a IV-a, neexistând scutiri). Veniturile totale ale RAMO scad doar de la 71.873.000 RON în 2015 la 61.375.000 RON în 2016, urmând ca în anii următori să crească treptat până la aproximativ 90.000.000 RON în 2019.
Anul 2016
Un nou proiect de lege propune gratuitatea permanentă a Părții I a Monitorului online. În expunerea de motive, se arată că contribuabilii sunt taxați de multiple ori astfel:
1) Taxa 1: cetățenii în calitate de contribuabili plătesc taxe și impozite la bugetul de stat, din care guvernul finanțează activitatea RAMO (acest lucru poate fi înțeles decât indirect, întrucât RAMO nu a primit subvenții directe de la guvern);
2) Taxa 2: cetățenii în calitate de contribuabili plătesc taxe și impozite la bugetul de stat, din care emitenții actelor acoperă prețurile de publicare ale actelor emise;
3) Taxa 3: prețul pentru achiziționarea Monitorului în format tipărit;
4) Taxa 4: prețul pentru acces la Monitor în format electronic;
Proiectul urmărea eliminarea Taxei 4, de acces la varianta electronică pentru citire prin eliminarea termenului de 10 zile.
Guvernul se opune la gratuitatea permanentă, fiindcă obligația de tipărire devine „ineficientă economic” în condițiile în care nu s-ar mai cumpăra formatul pe hârtie.
Totodată. În același an guvernul arată că tarifele de publicare au rămas neschimbate din 2009, ceea ce afectează editarea publicației. Se propune creșterea lor, justificarea fiind o diferență între estimarea costurilor pentru
2016 față de 2015, în creștere de aproximativ 500.000 RON. Cheltuielile totale RAMO în 2016 se dovedesc a fi cu 600.000 RON mai mici ca în
2015. Tarifele sunt actualizate abia anul următor.
Anul 2017
Prin Legea 195/2016 adoptată spre sfârșitul anului, începând cu 1 iunie
2017 se înlătura limita de 10 zile cu privire la Părțile I și II ale publicației electronice, și devin gratuite permanent doar pentru citire. Totuși, Măsura (A) introdusă prin OG 23/2008 nu este reinstituită pe deplin, nepublicându-se ca fișier PDF liber accesibil.
In expunerea de motive s-a arătat că este important faptul că emitenții suportă cheltuielile de publicare ale actelor, că publicarea online pentru 10 zile oricum implica costuri minime, și că jurnalele oficiale din UE precum și jurnalul oficial al UE însăși pune gratuit la dispoziția cetățenilor accesul la varianta online.
Guvernul s-a opus legii, arătând că ar afecta grav RAMO și ar conduce la imposibilitatea acoperirii cheltuielilor sale, pe o piață a produselor tipărite în scădere. Menționăm că profitul brut al RAMO a crescut în fiecare an între 2016-2019, de la 18.264.000 RON în 2016 la 39.346.000 RON în 2019. Totodată, în ciuda unei piețe a produselor tipărite în scădere, veniturile din prestarea serviciilor de tipografie s-au menținut relativ constante între aproximativ 15.968.000 RON în 2011 și 19.749.000 RON în 2016.
Așadar, putem constata că deși RAMO a fost degrevat de costurile publicării actelor, legiuitorul nu a revenit și asupra remedierii accesului la Părțile I și II din publicația electronică într-un mod liber, ca fișier PDF, ci a rămas îngrădit de o aplicație web (Flash) care blochează salvarea, imprimarea, sau chiar și citirea facilă pe dispozitivele mobile sau care nu susțin aplicația web.
Anul 2017 bis
In paralel, în 2017 parlamentul a adoptat o lege prin care a scutit de la plata prețului de publicare anunțurile de pierdere sau modificare a unor acte de către persoanele fizice, precum și alte acte publicate în Părțile III și IV ale Monitorului Oficial.
Guvernul s-a opus și de această dată, arătând că gratuitatea permanentă a accesului la Monitorul Online afectează deja grav susținerea și veniturile RAMO. Adoptarea legii ar determinarea intrarea RAMO în dificultate economică și imposibilitatea asigurării serviciului, RAMO nemaiputând desfășura și susține obiectul de activitate. Guvernul nu a oferit o analiză concretă a cifrelor pentru aceste presupuneri.
Atât trecerea la gratuitatea permanentă pentru citire, cât și eliminarea plății acestor prețuri de publicare pentru unele acte ar fi trebuit conform analizei guvernului să afecteze grav activitatea RAMO, să conducă la dificultate economică și imposibilitatea desfășurării serviciului.
Gratuitatea Monitorului online era estimată de guvern a necesita, fără explicații, subvenții de 34 milioane RON în 2006, 14 milioane RON în 2012 și 17 milioane RON în 2014. În realitate, veniturile RAMO au crescut de la 61 milioane RON în 2016, la 72 milioane în 2017, 85 milioane în 2018 și 90 milioane în 2019.
Efectul gratuității Monitorului online este neglijabil sau inexistent. Mai mult, efectele drastice, de imposibilitate de acoperire a cheltuielilor, clamate de guvern în mod inconsistent și fără justificare cu fiecare încercare de modificare, nu s-au materializat.
Creșterea tarifelor de publicare în anul 2017
Tot în 2017, guvernul mărește tarifele de publicare uniform la 122 RON pentru toate părțile. Tarifele anterioare erau: Partea I - 73 RON, Partea II
- 54 RON, Partea III - 73 RON, Părțile IV, V și VII - 104 RON, Partea VI
- 57 RON.
Motivarea o reprezintă o scădere de 12.193.000 RON a veniturilor cauzată de nepublicarea rezoluțiilor președintelui ONRC ca urmare a modificării legislative din 2015 în contextul transpunerii unor directive UE. Odată cu scăderea veniturilor, scad și costurile aferente celor 168,692 de pagini de manuscris care nu s-au mai publicat.
De asemenea, s-a invocat scăderea veniturilor pentru Partea a IlI-a cauzată de scutirea persoanelor fizice la plata unor anunțuri, în condițiile menținerii constante a cheltuielilor cu publicarea. Veniturile pentru publicarea Părții III erau de 7 ori mai mari decât cheltuielile, iar după scutire au rămas totuși de 4 ori mai mari decât cheltuielile cu publicarea.
Al treilea motiv pentru creșterea tarifelor a fost scăderea veniturilor din abonamente cu 957.000 RON, care este atribuită gratuității permanente pentru citirea Părților I și II a publicației electronice. Cu toate acestea, tendința de scădere continuă a abonamentelor e un fenomen previzibil susținut de peste 10 ani. Această scădere nu poate fi pusă doar în seama gratuității permanente, astfel cum a încercat guvernul să sugereze fără vreun fundament.
Mai mult, în anul 2014, degrevarea RAMO de cheltuielile de publicare și mutarea în sarcina emitenților a fost fundamentată pe nerealizarea unui venit de 3.286.399 RON din banii contribuabililor. Iar cu un an în urmă, guvernul propunea necesitatea creșterii tarifelor pe baza unei diferențe pozitive estimată la 500.000 RON a cheltuielilor, deși în realitate diferența s-a dovedit a fi de 600.000 RON în sensul opus, mai scăzute.
S-a concluzionat în 2017 că în ultimii ani au crescut semnificativ cheltuielile generate de editarea, publicarea și tipărirea publicației, care alături de scăderile de venituri descrise, pun RAMO în dificultate economică. In realitate, cheltuielile totale în anii precedenți au rămas relativ constante în jurul 43-45 milioane RON, la fel cum profitul brut a rămas asemenea relativ constant în jurul 29 milioane RON.
In anul 2016, într-adevăr, profitul brut a cunoscut o scădere considerabilă ca urmare a scăderii veniturilor cauzată de eliminarea obligativității publicării unor acte în Partea a IV-a. Guvernul a înțeles să răspundă la scăderea profitului RAMO prin protejarea acestuia din banii contribuabililor crescând tarifele de publicare pentru toate părțile Monitorului Oficial, nu doar Partea a IV-a, socializând și mai mult costurile. Profiturile RAMO au crescut înapoi cu mult peste nivelul din 2016.
Punctul de vedere al Curții Constituționale și situația la nivelul Uniunii Europene
Pronunțându-se asupra problemei accesului nelimitat al cetățenilor la varianta electronică a Monitorului Oficial, CCR a reținut în Decizia nr. 80/2014 că „Propunerea de modificare vizează accesul gratuit și nelimitat la varianta electronică a publicației oficiale. Avantajul accesării permanente, din orice locație, în mod gratuit a actelor publicate în Monitorul Oficial al României creează premisele valorizării dreptului persoanei de a avea acces la orice informație de interes public, prevăzut de art. 31 din Constituție. Astfel, pe această cale se îndeplinește și cerința accesibilității actelor normative, calitate impusă și de reglementările internaționale în materia drepturilor și libertăților fundamentale”. De asemenea, CCR a reținut existența unei prevederi similare inclusiv la nivelul instituțiilor Uniunii Europene.
Nu doar atât, dar inclusiv la nivelul majorității țărilor membre ale Uniunii Europene există asemenea acces gratuit și liber la forma electronică a jurnalului oficial, inclusiv în țări precum Danemarca. Ungaria. Italia. Letonia, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Elveția.
Unele venituri RAMO din partea instituțiilor publice pentru publicarea actelor
Începând cu anul 2015, după mutarea costurilor de publicare ale actelor normative din sarcina RAMO în sarcina emitenților, veniturile RAMO au crescut din nou datorită monopolului legal pe care îl deține. Dacă în 2014 se estima un beneficiu nerealizat de aproximativ 3 milioane RON, patru ani mai târziu acesta s-a transformat într-un beneficiu încasat de aproximativ 6 milioane de RON, bani suportați de către contribuabili prin plățile făcute de instituții precum parlamentul României, guvernul, CCR, ÎCCJ sau administrația prezidențială.
Având în vedere că RAMO se bucură de aceste privilegii legale, dar și de sume importante de bani din bugetul de stat reprezentând contravaloarea tarifelor de publicare ale actelor normative, este firesc ca cetățenilor să le fie pus la dispoziție Monitorul Oficial într-un format electronic complet gratuit, liber și deschis, care să permită operațiunile firești oricărui alt fișier PDF.
Se revine totodată în acest fel și la soluția prevăzută inițial de OG nr. 23/2008, prin care s-au reglementat împreună Măsura (A) de publicare a Monitorului Oficial electronic ca PDF (costul fiind suportat din tariful de publicare a actelor) și Măsura (B) de mutare a cheltuielilor de publicare în sarcina emitenților inclusiv pentru actele normative.
23/2008, prin care s-au reglementat împreună Măsura (A) de publicare a Monitorului Oficial electronic ca PDF (costul fiind suportat din tariful de publicare a actelor) și Măsura (B) de mutare a cheltuielilor de publicare în sarcina emitenților inclusiv pentru actele normative.
2. Schimbări preconizate
Precizarea că formatul electronic a Părților I și II (acte normative și stenogramele parlamentului) pus la dispoziție de RAMO Online este de document portabil (de tipul PDF), fără filigran sau inscripții suplimentare formatului tipărit, și accesibil pentru citire, căutare, salvare, distribuire și imprimare de către cetățeni.
(...)
Initiator: 19 deputati+senatori, din care:
deputati - PSD: Dobrică Ionela Viorela, Lazăr Sorin, Manole Petre-Florin, Oteşanu Daniela, Pop Andrei, Răduţ Violeta, Toma Ilie, Vişan George-Gabriel
deputati - USR: Barna Ilie Dan, Duruş Vlad-Emanuel, Iurişniţi Cristina-Ionela, Moşteanu Liviu-Ionuţ, Năsui Claudiu-Iulius-Gavril, Popescu Nicolae-Daniel, Prună Cristina-Mădălina, Rodeanu Bogdan-Ionel, Ungureanu Emanuel-Dumitru
senatori - PSD: Oprea Ştefan Radu, Resmeriţă Cornel-Cristian