Legea nr. 2/2017 - modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
SENATUL
LEGE
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. — Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 100. —Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte
prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei.”
2. La articolul 101, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(9) în cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii, impozitul se calculează separat faţă de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului impozabil, impozitul reţinut fiind impozit final. Venitul impozabil din pensii se stabileşte prin deducerea din suma totală a contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate, datorată, după caz, potrivit legii în vigoare în perioada căreia îi sunt aferente şi a sumei neimpozabile lunare, stabilită potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii. Impozitul se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii veniturilor respective. Impozitul astfel reţinut se plăteşte până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au piătit veniturile.”
3. La articolul 132, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat cu excepţia plătitorilor de venituri din salarii şi asimilate salariilor, din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală, din arendare, precum şi a persoanelor juridice care au obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii impozitului datorat de persoana fizică potrivit art. 125 alin. (8) şi (9), care au obligaţia depunerii Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit.”
4. La articolul 153 alineatul (1), litera e) se abrogă.
5. La articolul 153, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a)—d), care deţin o asigurare pentru boală şi maternitate în sistemul de securitate socială din alt stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţia Elveţiană sau în statele cu care România are încheiate acorduri bilaterale de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate, în temeiul legislaţiei interne a statelor respective, care produce efecte pe teritoriul României, şi fac dovada valabilităţii asigurării, în conformitate cu procedura stabilită prin ordin comun al preşedintelui A.N.A.F. şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, nu au calitatea de contribuabil la sistemul de asigurări sociale de sănătate.”
6. La articolul 160, denumirea marginală şi alineatul (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate pentru persoanele fizice cu venituri din pensii şi de către cele care primesc indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale
Art. 160. — (1) Pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă venitul lunar din pensii. Contribuţia se suportă de la bugetul de stat."
7. La articolul 168, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(9) Calculul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care realizează venituri din pensii provenite dintr-un alt stat se realizează de către organul fiscal competent în baza declaraţiei specifice prevăzute la art. 130 alin. (4) sau a declaraţiei privind venitul estimat prevăzute la art. 120, după caz, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte."
8. La articolul 168, după alineatul (9) se introduc trei noi alineate, alineatele (91)—(93), cu următorul cuprins:
„(91) Informaţiile privind cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate calculate conform alin. (9) se comunică de către A.N.A.F. Ministerului Sănătăţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului dată în temeiul art. 269 alin. (1) lit b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(92) Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii şi casele sectoriale de pensii, precum şi entităţile care plătesc venituri din pensii, prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. k), calculează şi comunică Ministerului Sănătăţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului dată în temeiul art. 269 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, informaţiile privind cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor din pensii pentru care contribuţia de asigurări sociale de sănătate se suportă de la bugetul de stat.
(93) în vederea înregistrării în Registrul unic de evidenţă al asiguraţilor, A.N.A.F., Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii şi casele sectoriale de pensii, şi entităţile care plătesc venituri din pensii, prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. k), transmit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în format electronic, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului dată în temeiul art. 269 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, listele persoanelor fizice care realizează venituri din pensii pentru care contribuţia de asigurări sociale de sănătate se suportă de la bugetul de stat."
9. La articolul 169, alineatele (1) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 169. — (1) Următoarele categorii de persoane sunt obligate să depună lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care se plătesc veniturile, declaraţia prevăzută la art. 147 alin. (1):
a) persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau persoanele asimilate acestora;
b) instituţiile prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. g)—i) şi I)—o);
c) Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii şi casele sectoriale de pensii, pentru persoanele preluate în plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;
d) persoanele care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.
(...)
(6) Pentru transformarea în lei a sumelor obţinute în valută, reprezentând venituri din pensii realizate de persoanele fizice prevăzute la alin. (5), se utilizează cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua precedentă depunerii declaraţiei privind venitul estimat.”
10. La articolul 169, alineatele (7)—(10) se abrogă.
Art. II. — Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 222 alineatul (3), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„e) pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. e), calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează de la data la care contribuţia la fond nu se mai suportă potrivit art. 269 alin. (1) lit. b)."
2. La articolul 222, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(4) Stabilirea obligaţiilor la fond în cazul pensionarilor sistemului public de pensii care nu mai au domiciliul în România şi care îşi stabilesc reşedinţa pe teritoriul unui stat membru al UE, al unui stat aparţinând SEE sau al Confederaţiei Elveţiene, respectiv domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate se stabileşte prin ordin comun al preşedintelui CNAS şi al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice.”
3. La articolul 224 alineatul (2), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„g) persoanele fizice cu venituri lunare din pensii;”.
4. La articolul 266, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Pentru persoanele fizice cu venituri lunare din pensii, contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate se datorează şi se calculează potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare."
5. La articolul 268, alineatele (2)—(4) se abrogă.
6. La articolul 269 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„b) de către bugetul de stat, pentru persoanele prevăzute la art. 224 alin. (2) lit. g), prin bugetul Ministerului Sănătăţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.”
7. La articolul 277, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Casele de asigurări gestionează bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor prezentei legi, asigurând funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local, şi pot derula şi dezvolta şi activităţi pentru valorizarea fondurilor gestionate.”
Art. III. — Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile prevăzute în prezenta lege se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
PETRU GABRIEL VLASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 12 ianuarie 2017.
Nr. 2.
| ← Rectificări |
|---|
Bătrânii noştri nu sunt o masă amorfă, fără identitate. Bătrânii noştri au nume şi prenume. Sunt părinţii, bunicii sau străbunicii noştri.
Bătrânii noştri au construit o ţară. A venit războiul şi a distrus-o. Bătrânii noştri şi-au îngropat morţii, şi-au şters lacrimile şi au purces la reconstruirea ei. Au plătit daune de război, au acceptat curbele de sacrificiu, au făcut muncă patriotică, au lucrat voluntar pe şantierele patriei. Şi nu s-au plâns.
Cu sudoarea bătrânilor noştri s-au construit Transfagărăşanul, tunelul de la
Citește mai mult
Bumbeşti-Livezeni, autostrada Bucureşti - Piteşti, metroul bucureştean, Canalul Dunăre - Marea Neagră, Casa Poporului, sistemul hidroenergetic, centrala atomoelectrică de la Cernavodă, marile combinate siderurgice, sisteme de irigaţii, şantiere navale, reţeaua electrică, reţeaua feroviară, zeci de mii, sute de mii de locuinţe şi multe, multe altele.Bătrânii noştri au mâncat „salam cu soia”, au primit pâine, zahăr, ulei şi faină cu porţia, pe cartelă, au stat în frig punându-şi o haină în plus pe ei, în multe localităţi distribuţia energiei electrice fiind doar de patru ore dintr-o zi, ani la rând, şi au achitat întreaga datorie la FMI de peste 10 miliarde de dolari. Bătrânii noştri nu ne-au lăsat datorii. Din contră. Au cotizat şi pentru pensiile decente la care sperau. Şi nu s-au plâns.
Bătrânii noştri au strâns, din munca lor, în vistieria ţării, miliarde de dolari.
Bătrânii noştri „şi-au rupt bucătura de la gură” ca să ne crească şi să nu simţim lipsurile, şi-au cârpit hainele, au făcut economii ca să ne „ţină” la şcoală sau ca să ne ajute să ne cumpărăm „un acoperiş deasupra capului”.
Bătrânii noştri ne cresc şi acum copiii şi nepoţii. Cu dragoste. Şi nu se plâng. Strâng din puţinul lor o sută de lei s-o dea copilului când pleacă la facultate...
După o muncă de-o viaţă, părinţii, bunicii, străbunicii noştri au ajuns bătaia de joc a guvernanţilor. Se pare că dumnealor suferă de gerontofobie. Niciodată nu sunt bani când este vorba despre părinţii, bunicii sau străbunicii noştri.
îi vezi la piaţă cum îşi caută mărunţişul pentru un kilogram de mere. De alte fructe exotice, n-au - săracii - bani. Te doare sufletul când îi vezi cum oftează în faţa unei vitrine cu prăjituri şi cum trec mai departe înghiţindu-şi lacrimile umilinţei. În magazine se uită de zece ori la un preţ, compară şi apoi cumpără cel mai ieftin produs. Uneori nici pe acesta nu şi-l pot permite. Pentru că le mai trebuie bani şi pentru medicamente. Şi acestea sunt scumpe. Şi multe.
în România, bătrâneţea înseamnă sărăcie, izolare şi boală. După pensionare, oricât de tragic sună, moartea devine singura aşteptare. Pentru ea, bătrânii noştri se pregătesc aşa cum odinioară se găteau pentru o sărbătoare sau o vacanţă.
Este drept? Este corect? Este uman?! Este creştineşte?! Este constituţional? Nicidecum.
S-au furat miliarde de euro. Ţara a fost scoasă la mezat. Nu avem bani pentru pensiile bătrânilor noştri?! O minciună sfruntată!
„în bătrâneţea lor, orice mişcare, orice cuvânt, ar trebui să fie pentru noi un tropar. Un semn de binecuvântare a lui Dumnezeu pe umerii noştri aplecaţi în uitare. Cât îi mai avem, Dumnezeu ne poate vorbi faţă către faţă. Pentru că prin ei şi-a manifestat, vizibil, iubirea Sa către noi, darul Său către ei şi către noi înşine. Noi, rod al acestei străfulgerări de har statornicit în temple de fiinţă.
în fiecare clipă, cu fiecare ezitare a noastră, ne moare câte un bătrân în suflete. Suspinul lor ne urmăreşte aprig, răsunându-ne neiertător în inimă. Când zugravul de la Voroneţ, pe zidul mănăstirii, aşezase în icoană, lângă Maica Domnului, pe acel bătrân cioban de pe la noi, în portul său românesc, cu siguranţă că va fi avut înaintea ochilor icoana cutremurătoare a bunicului abătut în uitare, părăsit de ai săi, şi luat în grijă de Maica Domnului
Niciodată bătrânii noştri nu rămân singuri Rugăciunile lor se fac scară de lumină către cer, pe care coboară îngerii să le zugrăvească icoanele de dor. Dacă noi uităm să le sărutăm mâinile obosite de truda căutării lor, obrajii sidefaţi în aşteptare, Dumnezeu îi cheamă la El să le restaureze iubirea fracturată de nepăsare.
Iar, la plinirea vremii va trebui să dăm răspuns de întârzierile, ezitările şi uitările noastre. Nu atât de durerea lor, cât de ceea ce am pierdut noi prin slăbirea legăturii cu ei Fiindcă, nu-i aşa, una din întrebările majore care ne vor fi puse la marea întâlnire, va fi aceea a iubirii: Ai iubit îndeajuns ceea ce ţi-am oferit să iubeşti? Acesta va fi iadul: durerea de a nu nud putea iubi ceea ce ai ignorat să iubeşti...,, spune Romeo Petraşciuc.
În timpul celui de-al doilea război mondial, mai multe declaraţii internaţionale au afirmat în mod solemn responsabilitatea statelor pe planul economic şi social, încurajând reînnoirea drepturilor pozitive (Charta Atlanticului, Declaraţia de la Philadelphia, Charta Naţiunilor Unite etc.).
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului adoptată la 10 decembrie 1948 de Adunarea generală a Naţiunilor Unite prevede în art. 22 că fiecare persoană, în calitate de membru al societăţii, are dreptul la securitate socială; ea este îndreptăţită să obţină satisfacerea drepturilor economice, sociale şi culturale, indispensabile demnităţii şi liberei dezvoltări a personalităţii sale, graţie efortului naţional...”
În completare, art 5 prevede: „orice persoană are dreptul la un nivel de viaţă suficient pentru asigurarea sănătăţii, bunăstării sale şi a familiei în special în ceea ce priveşte alimentaţia, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirile medicale, precum şi serviciile sociale necesare; ea are dreptul la securitate în caz de şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe, şi în alte situaţii de pierdere a mijloacelor de subzistenţă ca urmare a unor împrejurări independente de voinţa sa. ”
Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat în această materie Convenţia nr. 102/1952 privind securitatea socială.
Adoptarea acestei convenţii a marcat o nouă etapă în legislaţia internaţională a securităţii sociale; ea a introdus obiectivul unui nivel minim de securitate realizabil In toate ţările lumii, indiferent de gradul de dezvoltare economică.
Iar Constituţia României prevede:
Art. 20:
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului', cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.
Art. 47:
(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.
De ani de zile INS nu mai calculează valoarea coşului minim de consum pentru corelarea veniturilor cu un venit minim care să acopere aceste cheltuieli. Au fost perioade când s-a renunţaţ Ia impozitarea pensiilor. Ani la rând pensionarii nu au fost obligaţi să contribuie la asigurările sociale de sănătate. Şi statul a avut bani.
Mai mult, impozitarea ar trebuit efectuată fie la intrare, fie la ieşire. În cazul pensiilor, impozitarea se face dublu.
Art. 138 alin. (2) din Constituţia României prevede următoarele: Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.
Drepturile constituţionale se judecă, de regulă, individual, uneori, comun şi, rareori, colectiv. Resursele financiare ale statului implică complexitate legislativă şi necesită o abordare constituţională pentru un ansamblu de legi, pentru care Parlamentul trebuie să legifereze colectiv. Codul fiscal nu poate fi modificat de Guvern, prin Ordonanţă de Urgenţă, pentru că Parlamentul trebuie să adopte toate modificările din Cod şi modificările din Bugetul Public Naţional, pe care modificările din Codul fiscal le creează. Adică, odată cu Ordonanţa de Urgenţă, trebuie automat respectată Legea nr. 500/2002, Legile de rectificare a Bugetelor Publice Naţionale şi/sau Legile anuale ale Bugetelor Publice Naţionale.
Toate ordonanţele de urgenţă au modificat componenta Venituri la Bugetul de Stat fără a avea legi de rectificare ale Bugetului de stat, operând modificări fără a fi aprobate de Parlament cu consecinţe deosebit de grave asupra economiei româneşti şi cu încălcarea Legii nr.
Ordonanţele de Urgenţă nu pot să aprobe bugetul, deci sintagma „prin lege” nu este corectă în domeniul fiscal. Nu pot să aprobe bugetul, pentru că în momentul în care o ordonanţă de urgenţă modifică o taxă, automat taxa are efect asupra Bugetului Public Naţional, ori bugetul poate fi rectificat numai printr-o lege de rectificare aprobată de Parlament.
Din punct de vedere constituţional, taxele şi impozitele fac parte din categoria de venituri reglementate prin bugetul anual al României, conform Legii nr. 500/2002. Formarea resurselor financiare ale statului reprezintă sistemul de impuneri, care se aprobă de Parlament sub forma unui buget de stat propus de Guvern şi votat în lege de Parlament. Luând în considerare prevederile constituţionale, rezultă că, în conformitate cu art. 56 din Constituţie, „Taxele şi impozitele sunt îndatoriri fundamentale.”; art. 137, „Formarea (...) resurselor financiare ale statului (...) sunt reglementate prin lege.”; şi art. 115 alin. (6), „Ordonanţele de urgenţă nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, (...) şi îndatoririle prevăzute de Constituţie”, rezultă că formarea resurselor financiare ale statului (sistemul de taxare şi impozitare, ca resursă a bugetului de stat votată PRIN LEGE de PARLAMENT) nu poate fi reglementat de ordonanţe de urgenţă. Noţiunea „prin lege” se referă indubitabil numai la acţiunea Parlamentului în conjunctura art. 138 alin. 2 din Constituţie. Guvernul nefiind legiuitor.
Modificările art. 4 ale Codului Fiscal au o condiţionalitate expresă şi specială la aprobarea de către Parlament, pentru că orice modificare a veniturilor fiscale rectifică Bugetul de Stat cu trimitere la Legea Finanţelor Publice nr. 500/2002, dar şi la Legile de stabilire a Bugetului de Stat precum şi la Legile de rectificare a Bugetului de Stat.
1. Guvernul, nu poate modifica legislaţia fiscală, pentru că modifică Bugetul Public Naţional, şi orice modificare a Bugetul Public Naţional se poate face numai prin LEGE de Rectificare Bugetară, aprobată de Parlament. Din 29 de ordonanţe de urgenţă care modifică Codul fiscal, până în 2010, niciuna nu face referire la o Lege de Rectificare Bugetară şi nicio lege de adoptare a ordonanţelor de urgenţă nu face referire la o Lege de Rectificare Bugetară, fiind ilegale.
2. Dacă ordonanţele de urgenţă nu îndeplinesc cerinţele adoptării în regim de urgenţă şi nu cuprind elementele de fapt şi de drept care să motiveze situaţia extraordinară şi urgenţa ce se impune la ordonanţa de urgenţă, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţia României, ne aflăm în faţa unei nelegalităţi administrative, aşa cum arată:
- Punctul 2 din Avizul Consiliului Legislativ nr. 2126/29.12.2004 pentru adoptarea Legii nr. 163/2005
- Punctul 3 din Avizul Consiliului Legislativ nr. 1298/28.09.2007 pentru adoptarea Legii nr. 61/2010
- Punctul 2 din Avizul Consiliului Legislativ 316/13.04.2009 pentru adoptarea Legii nr. 227/2009.
Modificarârile Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală, date prin Ordonanţe, Hotărâri şi Ordonanţe de Urgenţă se plasează deasupra legii, încălcând Constituţia, drepturile şi îndatoririle cetăţeneşti.
Separaţia puterilor în stat
Din punct de vedere economic, Bugetul Public Naţional este modul în care Legislativul controlează activitatea economică a Executivului, conform art. 102 alin. (1) din Constituţie şi este aprobat de Parlament în fiecare an, în baza art. 138 alin. (2) din Constituţie, precum adunare generală a acţionarilor controlează activitatea unei societăţi. Justiţia (NU Curtea Constituţională) este a treia putere în stat şi trebuie să corecteze aplicarea legii, acolo unde celelalte puteri o încalcă, pentru nelegalitatea ordonanţelor de urgenţă, ordonanţelor şi hotărârilor, chiar şi pentru nelegalitatea legilor.
Cele două categorii mari ale Bugetului Public Naţional sunt veniturile, stabilite conform art. 139 alin. (1) numai prin lege, şi cheltuielile (fiind un buget de execuţie are o procedură strictă cu privire la cheltuieli (art. 138 alin. 5) - „Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare”)- Orice modificare a Bugetul Public Naţional se poate face numai conform Legii nr. 500/2002 - Legea Finanţelor Publice, care prevede:
Art. 4 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă arată că actele normative se elaborează în funcţie de ierarhia lor, de categoria acestora şi de autoritatea publică competentă să le adopte, fiind, conform alin. 2, stabilite prin Constituţia României. Art. 139 alin. (1) din Constituţia României prevede că „Impozitele, taxele şî orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege,” pentru a se asigura predictibilitatea legilor şi prevalenţa Constituţiei ca suport obligatoriu al legii şi în vederea apărării legalităţii şi a stabilităţii economice. Acest articol din Constituţie nu a dat Guvernului autoritate în domeniul fiscal.
Actul administrativ fiscal se bucură de prezumţia de legalitate, care, la rândul ei, se bazează pe prezumţia autenticităţii şi veridicităţii, fiind el însuşi un titlu executoriu. Principiul legalităţii actelor administrative presupune însă ca autoritatea publică să nu încalce legea. În procesul executării actelor administrative trebuie un anumit echilibru şi garanţii de echitate, iar legea trebuie să ofere individului o protecţie adecvată împotriva arbitrariului. Dacă construcţia legii este nelegală şi actele subsecvente sunt nelegale. Până azi, 45 de Ordonanţe de Urgenţă, 8 Ordonanţe simple şi 6 Hotărâri de Guvern au măcelărit Codul fiscal, schimbările aducând haos în economia românească.
Sursa de finanţare o reprezintă bugetul de stat.
Guvernul, prin Ministerul de Finanţe, va calcula impactul bugetar
Senator ALDE Cristiana-Irina Anghel