Decizia CCR nr. 213 din 31.03.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. Legii nr. 63/2011 - încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din învăţământ

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, excepție ridicată de Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Cristina Maria Aionițioaei și alții, Stelian Măricel Ailoaie și alții, Paul Ungureanu și alții și Mariana Bădrăgan și alții, în dosarele nr. 2.602/40/2014, nr. 2.605/40/2014, nr. 2.597/40/2014 și nr. 2.599/40/2014 ale Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Sindicatul Învățământ Brăila "Corneliu Gheorghe Caramelă", în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Rodica Antohe și alții, Mirela Gorgovan și alții, Jenica Rodica Munteanu și alții, Andra Camelia Anghel și alții, Alexandru Buzoianu și alții, Angelica Pestrea și alții, Angelica Toncea și alții, Mioara Otilia Căpităneanu și alții, Maria Mirela Mocanu și alții, Elena Negru și alții, Elisabeta Gherase și alții, Maria Calomeiț și alții, Gheorghe-Marian Abrașu și alții, Valeriu Rusu si alții în dosarele nr. 955/113/2014, nr. 1.050/113/2014, nr. 939/113/2014, nr. 962/113/2014, nr. 956/113/2014, nr. 1.048/113/2014, nr. 1.111/113/2014, nr. 987/113/2014, nr. 1.392/113/2014, nr. 947/113/2014, nr. 1.017/113/2014, nr. 1.450/113/2014,

nr. 1.165/113/2014 și nr. 1.114/113/2014 ale Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Sindicatul Liber din Învățământ Satu Mare, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Adam Ildico și alții, Kalmandi Istvan-Csaba și alții și Ramona Rusti, în dosarele nr. 1.708/83/2014, nr. 1.318/83/2014 și nr. 1.322/83/2014, și de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Alezar Tunde și alții, Albert Rozalia și alții, Raluca Daniela Boldan și Jakab Emese Eva, Bertok Edith și alții, Almasi Piroska Emese și alții, în dosarele nr. 1.467/83/2014, nr. 1.468/83/2014, nr. 1.470/83/2014, nr. 1.472/83/2014 și nr. 1.477/83/2014 ale Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, și de același sindicat, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi Pop Erzsebet și alții, în Dosarul nr. 1.308/83/2014 al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă, precum și de Sindicatul Liber "Educația" Galați, în numele și pentru membrii săi de sindicat Dana Bălăuță și alții, Camelia Ciucă și alții, Loredana-Doinița Chiscoci și Elena-Cristina Pomohaci, Mirela Geanina Radu, Georgeta Enacopol, Daniela Păcuraru și alții, în dosarele nr. 3.858/121/2014, nr. 3.788/121/2014, nr. 3.992/121/2014, nr. 3.993/121/2014, nr. 3.813/121/2014 și nr. 3.955/121/2014 ale Tribunalul Galați - Secția I civilă, cauze care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.170-1.172D/2014, nr. 1.188-1.191 D/2014, nr. 1.244D/2014, nr. 1.245D/2014, nr. 1.285D/2014, nr. 1.295D/2014, nr. 1.296D/2014, nr. 1.314D/2014, nr. 1.323D/2014, nr. 1.324D/2014, nr. 1.331 D/2014, nr. 1.332D/2014, nr. 1.334D/2014, nr. 1.345 - 1.348D/2014, nr. 1.425-1.431 D/2014, nr. 4D/2015, nr. 5D/2015, nr. 163D/2015 și nr. 195D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc la data de 26 martie 2015, în prezența reprezentanților autorilor excepției și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea a conexat dosarele nr. 1.171 D/2014, nr. 1.172D/2014, nr. 1.188- 1.191 D/2014, nr. 1.244D/2014, nr. 1.245D/2014, nr. 1.285D/2014, nr. 1.295D/2014, nr. 1.296D/2014, nr. 1.314D/2014, nr. 1.323D/2014, nr. 1.324D/2014, nr. 1.331D/2014, nr. 1.332D/2014, nr. 1.334D/2014, nr. 1.345- 1.348D/2014, nr. 1.425-1.431 D/2014, nr. 4D/2015, nr. 5D/2015, nr. 163D/2015 și nr. 195D/2015 la Dosarul nr. 1.170D/2014, care a fost primul înregistrat, și, având în vedere cererea de amânare pentru depunerea de concluzii scrise formulată de reprezentanții autorilor excepției, a amânat pronunțarea, în temeiul dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 coroborate cu ale art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă, pentru data de 31 martie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

3. Prin încheierile din 4 noiembrie 2014 și din 25 noiembrie 2014, pronunțate în dosarele nr. 2.602/40/2014, nr. 2.605/40/2014, nr. 2.597/40/2014 și nr. 2.599/40/2014, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 63/2011, ridicată de Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat: Cristina Maria Aionițioaei și alții, Stelian Măricel Ailoaie și alții, Paul Ungureanu și alții, Mariana Bădrăgan și alții, în cadrul soluționării unor cauze având ca obiect acordare de drepturi bănești.

4. Prin încheierile din 6 noiembrie 2014, din 30 octombrie 2014, din 11 noiembrie 2014, din 18 noiembrie 2014, din 20 noiembrie 2014, din 13 noiembrie 2014, din 4 decembrie 2014 si din 15 ianuarie 2015, pronunțate în dosarele nr. 955/113/2014, nr. 1.050/113/2014, nr. 939/113/2014, nr. 962/113/2014, nr. 956/113/2014, nr. 1.048/113/2014, nr. 1.111/113/2014, nr. 987/113/2014, nr. 1.392/113/2014, nr. 947/113/2014, nr. 1.017/113/2014, nr. 1.450/113/2014, nr. 1.165/113/2014 și nr. 1.114/113/2014, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 63/2011, excepție ridicată de Sindicatul Învățământ Brăila "Corneliu Gheorghe Caranica", în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Rodica Antohe și alții, Mirela Gorgovan și alții, Jenica Rodica Munteanu și alții, Andra Camelia Anghel și alții, Alexandru Buzoianu și alții, Angelica Pestrea și alții, Angelica Toncea și alții, Mioara Otilia Căpităneanu și alții, Maria Mirela Mocanu și alții, Elena Negru și alții, Elisabeta Gherase și alții, Maria Calomeiț și alții, Gheorghe Marian Abrașu și alții, Valeriu Rusu și alții în cadrul soluționării unor cauze având ca obiect acordare de drepturi bănești.

5. Prin încheierile din 27 noiembrie 2014, din 20 noiembrie 2014 și din 4 decembrie 2014, pronunțate în dosarele nr. 1.708/83/2014, nr. 1.318/83/2014, nr. 1.322/83/2014, nr. 1.467/83/2014, nr. 1.468/83/2014, nr. 1.470/83/2014, nr. 1.472/83/2014 și nr. 1.477/83/2014, Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 63/2011, excepție ridicată de Sindicatul Liber din Învățământ Satu Mare, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Adam Ildico și alții, Kalmandi Istvan-Csaba și alții și Ramona Ruști, și de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Alezar Tunde și alții, Albert Rozalia și alții, Raluca Daniela Boldan și Jakab Emese Eva, Bertok Edith și alții, Almasi Piroska Emese și alții, în cadrul soluționării unor cauze având ca obiect acordare de drepturi bănești.

6. Prin Sentința civilă nr. 1.764 din 20 noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 3.858/121/2014, prin Sentința civilă

nr. 1.675 din 13 noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 3.788/121/2014, prin Sentința civilă nr. 1.489 din 23 octombrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 3.992/121/2014, prin Sentința civilă nr. 1.490 din 23 octombrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 3.993/121/2014, prin Sentința civilă nr. 1.484 din 23 octombrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 3.813/121/2014, și prin Sentința civilă nr. 1.487 din 23 octombrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 3.955/121/2014, Tribunalul Galați - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 63/2011, excepție ridicată de Sindicatul Liber "Educația" Galați, în numele și pentru membrii săi de sindicat Dana Bălăuță și alții, Camelia Ciucă și alții, Loredana-Doinița Chiscoci și Elena-Cristina Pomohaci, Mirela Geanina Radu, Georgeta Enacopol, Daniela Păcuraru și alții, în cadrul soluționării unor cauze având ca obiect acordare de drepturi bănești.

7. Prin Încheierea din 21 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.308/83/2014, Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Satu Mare, în numele și în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Erzsebet Pop și alții, în cadrul soluționării unei cauze având ca obiect acordare de drepturi bănești.

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile Legii nr. 63/2011 contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 877/2011. În acest sens, arată că, prin Legea nr. 63/2011, salariile de încadrare ale cadrelor didactice au fost micșorate, deși, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 877/2011, reîncadrarea salarială a cadrelor didactice, începând cu data de 1 ianuarie 2010, trebuia făcută în raport cu salariile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 221/2008, adică prin luarea în calcul a unui coeficient de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400 lei. Conform considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 877/2011 și celor ale deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3/2011 și nr. 11/2012, salariile cadrelor didactice trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul avut în luna iunie 2010, deci la nivelul prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 221/2008.

9. Autorii excepției arată că, în fapt, Legea nr. 63/2011 a readus valorile salariale ale cadrelor didactice la nivelul stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009, care a fost declarată neconstituțională, ceea ce a condus la o scădere a cuantumului salariilor de 25%. În acest sens, susțin că, după pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 877/2011, Guvernul avea obligația să respecte prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție și să modifice salariile prevăzute în anexele Legii nr. 63/2011 prin raportarea lor la valorile stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 221/2008.

10. În concluzie, autorii excepției susțin că dispozițiile Legii nr. 63/2011 sunt neconstituționale, întrucât contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, deoarece aceste dispoziții "perpetuează prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009, chiar dacă introduc în locul coeficienților de multiplicare rezultatul înmulțirii acestora". Soluția constituțională pentru uniformizarea salariilor din învățământ "era raportarea valorilor la cele rezultate din prevederile Legii nr. 221/2008, constituțională."

11. Tribunalul Botoșani - Secția I civilă, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă, Tribunalul Galați - Secția I civilă și Curtea de Apel Oradea - Secția I civilă consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

13. Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere exprimat în dosarele Curții Constituționale nr. 423D/2014, nr. 644D/2014 și nr. 625D/2014, în sensul constituționalității dispozițiilor de lege criticate.

14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente și concluziile scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011, cu modificările ulterioare. Deși Legea nr. 63/2011 reglementează, după cum indică însuși titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, având aplicabilitate limitată în timp, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acesteia, întrucât își produce efecte în cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Mai mult, aplicabilitatea Legii nr. 63/2011 a fost prelungită de legiuitor, succesiv, până la sfârșitul anului 2015.

17. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că aceste dispoziții de lege contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.

18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că principala critică a autorilor excepției de neconstituționalitate este aceea că salariile personalului didactic și didactic auxiliar trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul (calculat pe baza coeficientului de multiplicare 1,000 de 400 lei) prevăzut de Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008, coroborată cu Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Astfel, autorii excepției critică noua reglementare a salarizării personalului didactic și didactic auxiliar - Legea nr. 63/2011, cu privire la care Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2015, constatând constituționalitatea acestora.

19. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a amintit, la paragraful 15 al acestei decizii, jurisprudența sa referitoare la dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, și Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). De asemenea, la același paragraf, Curtea a amintit jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. Cu privire la exigențele referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reținut că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate.

20. Prin aceeași decizie, paragraful 16, Curtea a constatat că, în materia salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, a existat o situație juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare și de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic și didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecințele modificărilor legislative și ale soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul național de învățământ

21. Cu privire la principiul constituțional al art. 1 alin. (5), prin Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea s-a pronunțat în cadrul controlului a priori de constituționalitate asupra Legii privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ (devenită Legea nr. 63/2011), reținând că acesta impune existența unei legislații predictibile, unitare și coerente. De asemenea, impune limitarea posibilităților de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea, ceea ce presupune obligații deopotrivă opozabile atât legiuitorului primar, cât și celui delegat. Curtea a mai constatat că aceste exigențe nu sunt încălcate, câtă vreme legea a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii socioprofesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. Această lege temporară a fost promovată în scopul de a crea premisele necesare pentru ca statul să își îndeplinească obligațiile constituționale menționate, prin aplicarea măsurilor preconizate urmând să se asigure existența fondurilor necesare pentru ca întreg personalul din învățământ să își poată primi drepturile cuvenite, în aceleași condiții, fără discriminări. Totodată, Curtea, în acord cu jurisprudența instanței de contencios european al drepturilor omului, a subliniat distincția dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum și dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată. În același sens sunt Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94, și Hotărârea din 20 mai 2010, pronunțată în Cauza Lelas împotriva Croației, paragraful 58.

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluțiile pronunțate de Curte prin deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

23. Referitor la invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 877 din 28 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, Curtea reține că aceasta a avut ca obiect dispozițiile art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 27 ianuarie 2010, potrivit cărora reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009, aprobată prin Legea nr. 300/2009. Prin această decizie, Curtea a reținut considerentele Deciziei nr. 3 din 4 aprilie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii care viza aplicarea dispozițiilor Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, stabilind că acestea se aplică pe toată perioada cuprinsă între 1 octombrie 2008 și 31 decembrie 2009. Astfel, Curtea a reținut că reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie 2010 se va face pe coeficienții și salariul avut în plată la 31 decembrie 2009, stabilit în conformitate cu Legea nr. 221/2008, și nu cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009. În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 11 din 8 octombrie 2012, pronunțată în recurs în interesul legii, a stabilit că - în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 și ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 - personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 "are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008".

24. Or, Curtea reține că dispozițiile de lege care au făcut obiectul deciziei sus-menționate a Curții Constituționale și Deciziei nr. 11 din 8 octombrie 2012 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, lege care ar fi trebui să se aplice începând cu data de 1 ianuarie 2011, dar, potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, legiuitorul a stabilit că "în anul 2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010". Începând cu data de 13 mai 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011 care a reglementat încadrarea personalului didactic și didactic auxiliar și salarizarea acestui personal, pe baza unor noi grile de salarizare, prevăzute în anexele la lege, ce instituie salarii de încadrare pentru fiecare funcție în parte, fără raportare la un coeficient de multiplicare astfel cum era prevăzut în Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată prin Legea nr. 221/2008.

25. Așadar, considerentele rezultate din Decizia Curții Constituționale nr. 877 din 28 iunie 2011 și din deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3 din 4 aprilie 2011 și nr. 11 din 8 octombrie 2012 nu pot fi aplicate mutatis mutandis la situația legislativă actuală, și anume la Legea nr. 63/2011, pentru că se referă la soluții legislative diferite. Deciziile pronunțate în cadrul soluționării unor recursuri în interesul legii reprezintă rezultatul unei activități de interpretare a legii, iar nu de legiferare, și își găsesc aplicabilitatea atât timp cât norma interpretată este în vigoare.

26. Curtea observă că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011, legiuitorul a reglementat prin art. 2 alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare, o majorare cu până la 10% a salariilor de bază și a sporurilor, indemnizațiilor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază, pentru anumite categorii de personal didactic din învățământul preuniversitar, începând cu ianuarie 2014, iar prin art. 2 alin. (2)-(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, o majorare cu 5% a salariilor de bază și a sporurilor, indemnizațiilor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază al personalului didactic și didactic auxiliar, începând cu 1 martie 2015 și cu 5% începând cu 1 septembrie 2015.

27. În final, Curtea ține să sublinieze că, deși legiuitorul are dreptul, potrivit Legii fundamentale, de a reglementa salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar, iar Legea nr. 63/2011 a fost concepută ca o lege temporară (a cărei aplicabilitate a fost prelungită succesiv până la sfârșitul anului 2015), totuși, în activitatea de legiferare în această materie, legiuitorul trebuie să țină seama că învățământul constituie prioritate națională, iar salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar trebuie să fie în acord cu rolul și importanța activității prestate.