Legea nr. 107/2017 - modificarea art. 456 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
SENATUL
LEGE
pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. — La articolul 456 alineatul (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„d) clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial, asociaţiilor religioase şi componentelor locale ale acestora, precum şi casele parohiale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice;”.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
PETRU-GABRIEL VLASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 18 mai 2017.
Nr. 107.
| ← Decretul Președintelui nr. 485/2017 - promulgarea Legii pentru... | Decretul Președintelui nr. 483/2017 - promulgarea Legii pentru... → |
|---|
Citește mai mult
modificarea legislaţiei fiscale. Cu ocazia aplicării prevederilor referitoare la taxele şi impozitele locale, probleme flagrante acoperind aspecte de la aşezarea echitabilă a poverii fiscale până la modul concret de calculare a obligaţiilor faţă de bugetele locale au fost sesizate atât de contribuabili cât şi de organele fiscale competente.Pornind de la problemele ridicate de cetăţeni şi de autorităţile locale, iniţiativa legislativă de faţă propune următoarele modificări ale legislaţiei în vigoare ca soluţii:
1. În domeniul taxelor şi impozitelor pe teren - renunţarea la asimilarea terenului arabil din jurul construcţiilor până la suprafaţa de 400 mp ca teren cu construcţii, prevederea generând inechităţi mai ales în zonele rurale sau urbane de mici dimensiuni, unde casele prin tradiţie dispun de grădini familiale, utilizate în mod real în scop agricol, pentru asigurarea de produse pentru consum propriu. Impozitarea acestor suprafeţe la nivelul prevăzut pentru terenurile cu construcţii a condus la dublarea sau triplarea impozitelor de achitat de către contribuabili, majoritatea lor vârstnici având pensii mici, fără ca valoarea terenurilor lor să fi crescut în mod obiectiv.
2. În domeniul taxelor şi impozitelor pe clădiri - se propune reducerea birocraţiei în stabilirea cuantumului taxelor datorate, contribuabilii fiind în prezent puşi pe drumuri şi puşi la cheltuieli în mod inutil, atunci când este vorba de date şi informaţii care fie sunt deja în posesia organelor fiscale locale fie sunt uşor de obţinut de acestea de la alte autorităţi. Totodată, prevederea privind impozitarea persoanelor care desfăşoară profesii liberale în clădiri nerezidenţiale sau mixte la nivelul impozitului datorat de persoanele fizice pentru clădiri rezidenţiale este menită să evite împovărarea excesivă a acestor contribuabili, să evite renunţarea la practicarea profesiei şi, eventual, derularea ei în zona neagră a economiei.
3. De asemenea, tot în privinţa impozitelor şi taxelor locale, se propune modificarea prevederii conform căreia o facilitate sau scutire prin lege sau decisă de consiliul local să intervină abia în anul calendaristic următor, în numeroase situaţii o asemenea dispoziţie fiind inechitabilă, în altele ilogică, cum ar fi de exemplu facilitatea pentru "clădirea folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară ori constau în exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor social". Reducerea poverii fiscale ar trebui să intervină la momentul în care contribuabilul se află într-o situaţie de criză şi beneficiarii se află în nevoie, şi nu un an mai târziu, când de fapt este posibil ca familia să fi depăşit momentul critic, iar facilitatea să nu mai fie de actualitate. În privinţa scutirii clădirilor care adăpostesc lăcaşuri de cult şi anexele acestora, modificarea propusă constă în clarificarea sintagmei deoarece, deşi textul a fost preluat integral din vechea lege (571/2003), normele de aplicare nu sunt similare, ceea ce înseamnă că Executivul a dat două interpretări distincte aceluiaşi text de lege, contravenind astfel principiilor care guvernează legiferarea în dreptul românesc.
4. În domeniul finanţării private a organizaţiilor neguvemamentale, iniţiativa propune acordarea posibilităţii contribuabililor de a pune la dispoziţia furnizorilor de servicii sociale mai multe fonduri, pe de o parte sporind implicarea cetăţenilor în soluţionarea problemelor cu care se confruntă categorii sociale defavorizate (persoane vârstnice, persoane cu handicap, persoane fără adăpost, şomerii de lungă durată, etc.), iar pe de alta permiţând angajarea mai hotărâtă a sferei civile în activităţi pe care statul şi le asumă parţial, defectuos sau nu şi le asumă deloc.
5. În cazul reducerii cotei taxei pe valoarea adăugată aplicate asupra bazei de impozitare pentru prestarea de servicii publice, trebuie menţionat efectul pozitiv al reducerilor TVA din anii precedenţi asupra nivelului de trai al contribuabililor şi al economiei în general prin efectul multiplicator. Reducerea valorii facturilor legate de cheltuielile cu utilităţile va conduce atât la achitarea la timp a facturilor cât şi la prevenirea acumulării de datorii pe lanţul furnizorilor. La nivelul economiei veniturile suplimentare rămase la dispoziţia contribuabililor vor antrena alte efecte pozitive prin economisire şi consum de servicii prestate de agenţi economici autohtoni, plătitori de impozite la rândul lor, precum şi în consumul de bunuri care în prezent ocupă un loc infim în totalul cheltuielilor. Astfel, datele Institutului Naţional de Statistică arată că din totalul cheltuielilor gospodăriilor pentru investiţii se alocă doar 1,2%, iar din cheltuielile de consum în scop de recreere şi cultură familiile din România alocă 3,1%, iar pentru educaţie doar 0,4%. Ramuri ale economiei pe care România le-a stabilit ca fiind priorităţi, turismul de exemplu, nu pot fi dezvoltate fără cerere internă, iar aceasta nu poate creşte în lipsa unor venituri disponibile ale populaţiei. Trebuie de asemenea subliniată anomalia aplicării cotei reduse de TVA de 9% numai la furnizarea apei potabile, rămânând ca serviciile de colectare a apei menajere să fie taxate cu 20%. Propunerea nu vine în contradicţie cu legislaţia comunitară, deoarece în conformitate cu art. 102 din Directiva a şasea (2006/112/CE) privind TVA, după consultarea Comitetului pentru TVA, fiecare stat membru poate aplica o cotă redusă pentru livrarea de gaze naturale, electricitate sau de energie pentru încălzirea urbană.
Având în vedere că amendarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal este menită să clarifice modul de interpretare şi de aplicare a unor prevederi, să elimine inadvertenţe şi inechităţi, precum şi să introducă unele măsuri benefice atât contribuabililor cât şi economiei în general, supunem dezbaterii Parlamentului prezenta iniţiativă legislativă.
23 deputati+senatori, din care:
deputati - UDMR: Antal István, Bónis István, Borbély László, Cseke Attila-Zoltán, Erdei Dolóczki István, Fejér László-Ődőn, Kelemen Atilla-Béla-László, Kelemen Hunor, Kerekes Károly, Kereskényi Gábor, Korodi Attila, Márton Árpád-Francisc, Máté András-Levente, Moldovan Iosif, Molnar Zsolt, Seres Dénes, Szabó Ödön
senatori - UDMR: Biró Rozália-Ibolya, Laszlo Attila, Pataki Csaba, Tánczos Barna, Vegh Alexandru, Verestóy Attila