HOTĂRÂRE nr. 41/2015 privind comunicările Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor – Pachetul - Uniunea Energetică: COM (2015) 80 final – Comunicare a Comisiei către Parlamentul...

Cetățenii și companiile din România și Uniunea Europeană au nevoie de o gamă variată de opțiuni în domeniul energetic și de prețuri accesibile. Energia ar trebui să fie sigură și durabilă, să respecte mediul înconjurător, iar întreg sectorul energetic ar trebui să fie caracterizat de un nivel mai ridicat de concurență și libertate de alegere pentru consumatori.

Menținerea puterii de cumpărare la un nivel care să permită un trai decent, dar și creștere economică atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în exteriorul acesteia impune definirea și protejarea consumatorului vulnerabil. Implementarea unei definiții coerente comune cu privire la consumatorul vulnerabil trebuie să reprezinte o prioritate imediată a României, dar și a Uniunii Europene în perioada imediat următoare. Încălzirea locuinței reprezintă pentru statele nou-intrate în UE o problemă semnificativă. Numai în România, aproximativ 40% din populație nu își permite o încălzire adecvată a locuinței, conform Eurofound, în contextul în care România poate fi considerată și este independentă din punct de vedere energetic.

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a declarat: "Sectorul energetic a fost prea mult timp privat de libertățile fundamentale ale Uniunii. Evenimentele curente ilustrează ceea ce este în joc: mulți europeni se tem că nu vor dispune de resursele energetice necesare pentru a-și încălzi locuințele. Este vorba despre o acțiune comună și pe termen lung pentru Europa. Vreau ca energia care stă la baza economiei noastre să fie robustă, fiabilă, sigură și din ce în ce mai regenerabilă și mai durabilă.“

Concret, Pachetul privind Uniunea Energetică este caracterizat de:

- solidaritate: reducerea dependenței de furnizori unici și folosirea la maximum a energiei furnizate de statele vecine, însoțită de creșterea transparenței în ceea ce privește acordurile încheiate cu țările terțe;

- fluxuri de energie echivalente unei a cincea libertăți: trecerea liberă a fluxului energetic peste frontiere, redefinirea pieței energiei electrice, revizuirea dramatică a intervențiilor statului pe piața internă și eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului;

- eficiența energetică pe primul loc: redefinirea ei fundamentală și considerarea acesteia ca sursă de energie în sine^*;

- tranziția către o societate durabilă cu emisii reduse de carbon: garantarea faptului că energia produsă local poate fi absorbită cu ușurință și cu eficacitate în rețea, precum și dezvoltarea următoarei generații de tehnologii.

Măsurile propuse de către Comisia Europeană includ:

- o strategie-cadru pentru o Uniune energetică robustă, dublată de o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor. Ea stabilește obiectivele, precum și etapele detaliate pe care Comisia Juncker le va întreprinde pentru atingerea acestora;

- o comunicare privind interconectarea, axată pe măsurile necesare atingerii obiectivului ca cel puțin 10% din capacitatea de producție de energie electrică a unui stat membru să poată depăși frontierele până în 2020;

- o comunicare ce stabilește viziunea pentru un acord global privind clima transparent, dinamic și obligatoriu din punct de vedere juridic, care va fi discutat la Paris în luna decembrie 2015.

A)Aspecte generale privind poziția României asupra Pachetului privind Uniunea Energetică

În ceea ce privește COM (2015) 80 final - Pachetul privind Uniunea Energetică - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții privind o strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice:

- România salută includerea unui angajament UE, în proiectul de concluzii ale Consiliului European, privind construirea unei Uniuni Energetice pe baza Comunicării recente a Comisiei și privind evaluarea stadiului implementării acesteia, înainte de sfârșitul acestui an.

- România își exprimă deschiderea sa de a coopera în perioada următoare cu Comisia Europeană în vederea elaborării fișei detaliate de țară, care va include toate aspectele concrete pe care le presupune implementarea Uniunii Energetice.

- În același timp, România evidențiază anumite aspecte pe care le presupune crearea Uniunii Energetice, cu relevanță deosebită, respectiv necesitatea dezvoltării unei piețe interne a energiei eficiente și reglementate care să asigure creștere economică și locuri de muncă și să atragă investiții, rolul pe care îl are valorificarea resurselor energetice indigene (inclusiv a potențialului din Marea Neagră) și necesitatea orientării finanțărilor comunitare pentru proiectele ce au în vedere accesarea potențialului autohton, consolidarea securității energetice a întregii Comunități Energetice, cooperarea regională și importanța obținerii sprijinului politic și financiar pentru proiectele energetice care vizează regiunile vulnerabile ale Europei, pentru centrul și sud-estul Europei.

- România a salutat dezbaterea publică asupra Comunicării Comisiei Europene privind Strategia de Securitate Energetică Europeană, mai ales în contextul internațional actual de la granița estică a UE.

- România subliniază necesitatea urgentă a regândirii opțiunilor și posibilităților în Europa de Sud-Est în vederea eliminării vulnerabilităților specifice dependenței de o singură sursă externă, precum și a unei solidarități mai crescute atât în interiorul UE, cât și între UE și vecinii săi.

- România apreciază că strategia de Securitate Energetică propusă de Comisia Europeană conține o serie de elemente pozitive și a salutat referirea la:

- importanța strategică a resurselor energetice autohtone (inclusiv cele neconvenționale);

- potențialul diferitelor zone noi de resurse, precum Marea Neagră și Mediterana de Est;

- rolul esențial al energiei nucleare;

- diversificarea corespunzătoare a rutelor și surselor de aprovizionare;

- prioritizarea celor mai importante proiecte de interes comun;

- luarea în considerare a importanței securității energetice a părților contractante ale Comunității Energiei, în mod particular Republica Moldova și Ucraina;

- necesitatea investițiilor și interconectărilor regionale (precum interconectarea cu Republica Moldova).

România susține ideea acordării de prioritate proiectelor de infrastructură în regiunile cele mai vulnerabile din perspectiva securității energetice, precum Europa Centrală și de Est. În acest sens, România a sprijinit și ideea identificării unei liste cu cele mai importante proiecte de interes comun care ar trebui să aibă prioritate în implementare și finanțare. În același timp, România a apreciat importanța consultării statelor membre de către Comisie în momentul stabilirii selecției și criteriilor de selecție pentru proiectele de interes comun în programul de lucru.

- În ceea ce privește conexiunea între Cadrul energie-schimbări climatice 2030 și Strategia europeană de securitate energetică, România evidențiază faptul că, deși este necesară abordarea problematicii de energie și climă într-o manieră coerentă, Strategia europeană de securitate energetică ar trebui să rămână un subiect autonom, independent de orice altă politică sau cadru legislativ, pentru a-și putea atinge în mod corespunzător obiectivele strategice printr-o flexibilitate crescută.

În ceea ce privește COM (2015) 81 final - Pachetul privind "Uniunea Energetică“ - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, Protocolul de la Paris privind - un plan de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020:

- România apreciază efortul Comisiei de a elabora și adopta Comunicarea "Protocolul de la Paris - un plan de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020“ în contextul Strategiei-cadru pentru o Uniune a energiei.

- Politicile UE trebuie să țină seama de contextul negocierilor internaționale în domeniul schimbărilor climatice și să nu creeze presiuni suplimentare, neconfirmate de rezultatele negocierilor internaționale, asupra competitivității industriei europene, securității energetice și pieței forței de muncă.

- Considerăm că documentul prezintă o viziune clară pentru un protocol dinamic și transparent, obligatoriu din punct de vedere juridic, care să conțină angajamente echitabile și ambițioase pentru toate statele părți.

În ceea ce privește COM (2015) 82 final Pachet privind Uniunea Energetică - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, privind Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% - Pregătirea rețelei de energie electrică a Europei pentru 2020.

- România consideră că realizarea, prin intermediul Uniunii Energetice, a unei piețe transfrontaliere puternic interconectate trebuie să plece de la interesele definite de statele membre în efortul de consolidare a securității energetice regionale. Pentru atingerea obiectivelor de interconectare este nevoie de sprijin financiar european. Din acest punct de vedere, România apreciază că este esențial să utilizăm, de-o manieră flexibilă și complementară, toate fondurile și instrumentele financiare europene disponibile. România salută, în acest sens, posibilitatea angajării viitorului Fond European pentru Investiții Strategice.

- România este de acord că îndeplinirea obiectivului de interconectare poate fi realizată prin intermediul Proiectelor de Interes Comun (PCI) și că este importantă cooperarea regională pentru dezvoltarea capacităților de stocare pentru surplusul de energie din surse regenerabile de energie (SRE).

- Pentru atragerea investițiilor, România apreciază că este nevoie de o actualizare a cadrului de reglementare și de o politică de cooperare regională, având ca prioritate proiectele energetice cu Republica Moldova.

B)Aspecte punctuale care afectează România, direct, din perspectiva Pachetului privind Uniunea Energetică

1. COM (2015) 80 final - Pachetul privind Uniunea Energetică - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții privind O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice

În construirea unei Uniuni Energetice eficiente este important să se ia în considerare potențialul specific al fiecărui stat membru de a utiliza resursele energetice indigene și suveranitatea de a-și alege propriul mix energetic, pe principiul neutralității tehnologice, în atingerea obiectivelor de energie și climă.

În acest sens, apreciem că acest principiu ar fi putut fi mai bine reliefat în Comunicarea COM privind Uniunea Energetică.

Este o certitudine faptul că pentru atingerea țintelor de decarbonizare multe state membre au nevoie de opțiunea nucleară și dreptul libertății de a alege propriul mix energetic, inclusiv în plan nuclear.

În acest context susținem și solicităm dreptul libertății României și a fiecărui stat membru de a-și alege propriul mix energetic, ținând cont de specificitățile fiecărui stat membru armonizate în mod evident cu politicile generale ale Uniunii Europene.

Considerăm că acest drept trebuie acordat nediscriminatoriu^* și trebuie respectat.

2. COM (2015) 82 final - Pachetul privind Uniunea Energetică Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% - Pregătirea rețelei de energie electrică a Europei pentru 2020

În ceea ce privește integrarea piețelor de energie (PIE), considerăm că Uniunea Energetică ar trebui să stimuleze eforturile depuse de statele membre, autoritățile naționale de reglementare (ANR) și operatorii de transport și de sistem (OST) în vederea intensificării cooperării transfrontaliere.

În acest sens, aderarea unor state membre din Regiunea Sud-Est Europeană precum România, ca membru cu drepturi depline, la proiecte precum Proiectul de cuplare a piețelor de electricitate din regiunile nord-vest și central-est europene ar trebui să fie una dintre soluțiile necesare și legitime care vizează să apropie Europa de crearea unei piețe unice interne a energiei, reale și funcționale.

În acest sens, apreciem că oportună ar fi mai multă flexibilitate în ceea ce privește procesul de cuplare a pieței, deoarece păstrarea regiunilor în forma prevăzută la nivelul anilor 2005 începe să devină o problemă pentru statele membre din estul Europei, precum România și Bulgaria, care la momentul respectiv nu erau state membre ale UE.

În consecință, aceste două state membre sunt obligate, în mod mai mult sau mai puțin evident, să urmeze dezvoltările din sud-estul Europei care sunt mai puțin avansate (întrucât regiunea a 8-a, în care sunt cele două state, include atât țări UE, cât și non-UE) și în momentul în care încearcă să urmeze dezvoltările din zonele centru-vest și nord-vest ale Europei întâmpină rezistența unora dintre statele membre din regiunile deja constituite.

În plus considerăm că această "abordare regională“ care se bazează pe regiuni constituite acum 10 ani nu ar trebui și nu trebuie să devină un obstacol în calea obiectivului european comun privind piața internă a energiei.

Prin urmare, ne exprimăm speranța că toate statele membre UE implicate, Germania, Austria, Slovenia, Cehia, Ungaria, vor accepta participarea României ca membru cu drepturi depline la Proiectul de cuplare a piețelor de electricitate din regiunile nord-vest și central-est europene.

În plus, considerăm că este necesară respectarea de către autoritățile și instituțiile Uniunii Europene a principiilor egalității și tratamentului nediscriminatoriu între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește participarea României ca membru cu drepturi depline la Proiectul de cuplare a piețelor de electricitate din regiunile nord-vest și central-est europene și acceptarea entităților române (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE și operatorii de transport și de sistem naționali - Transelectrica, Opcom), implicate în Proiectul de cuplare a piețelor de electricitate din regiunile nord-vest și central-est europene, ca membrii cu aceleași drepturi și obligații, egale cu ale celorlalte entități reprezentând celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Subliniem importanța efortului de asigurare a unei mai bune coordonări pentru stabilirea poziției UE în dialogul cu partenerii externi și diversificarea acestor parteneri.