Decizia CCR nr. 244 din 7.04.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. XV alin. 1 din OUG nr. 8/2014 pt. modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Asad Salehi Martin în Dosarul nr. 17.309/325/2014 al Judecătoriei Timișoara - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.070D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 13 octombrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 17.309/325/2014, Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Asad Salehi Martin într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare formulate împotriva încheierii biroului executorului judecătoresc prin care a fost respinsă cererea de începere a executării silite.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că suspendarea de drept a executării, așa cum este prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014, face imposibilă orice fel de executare, inclusiv a procentului de 20% prevăzut a fi rambursat anual, deoarece, după depunerea cererii de restituire, nu există posibilitatea legală de a executa silit debitorul obligației. După expirarea termenelor legale, titlul executoriu este practic iluzoriu, executarea obligațiilor amânându-se sine die. Apreciază că adoptarea unui act normativ prin care este eșalonată plata unor drepturi bănești acordate prin hotărâri judecătorești ce constituie titluri executorii constituie o încălcare a dreptului de acces la justiție al titularilor acestor titluri executorii în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, autoritățile nu pot invoca lipsa de fonduri sau a altor resurse pentru a justifica neexecutarea unei hotărâri judecătorești. Amânarea și eșalonarea executării unei hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea unor sume încasate nelegal încalcă și cerința previzibilității legii. Mai arată că accesul liber la justiție se referă și la punerea în executare a hotărârilor judecătorești, obligația corelativă a statului constând în adoptarea unor măsuri necesare pentru a executa efectiv aceste hotărâri.

6. Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 încalcă dispozițiile constituționale ale art. 115 alin. (4), deoarece restituirea taxei pe poluare nu constituia o situație extraordinară. Instanța mai apreciază că se încalcă și dispozițiile constituționale ale art. 115 alin. (6), deoarece este afectat dreptul fundamental la un proces echitabil, or, o eventuală limitare temporară a dreptului fundamental la un proces echitabil se poate realiza numai prin lege. Mai arată că dispoziția legală criticată reprezintă o intervenție legislativă a statului în executarea unei hotărâri judecătorești și privează contestatarul de dreptul de proprietate dobândit pe cale jurisdicțională.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

8. Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere exprimat în dosarele Curții Constituționale nr. 539D/2014, nr. 811D/2014 și nr. 926D/2014 în sensul că dispozițiile legale criticate sunt constituționale în raport cu prevederile art. 21 și art. 44 din Constituție. Se apreciază că măsura contestată urmărește un scop legitim - menținerea echilibrului bugetar - și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Așadar, situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic. Or, măsurile dispuse în materie au fost de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-și executa creanța. În plus, prin prevederile criticate Guvernul nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, le recunoaște și își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit unor criterii rezonabile și obiective. În punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 539D/2014 se precizează că normele criticate prin care puterea executivă a instituit condițiile de plată eșalonată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule nu sunt de natură a aduce atingere principiului egalității în fața legii. Menționează că, în acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că nu urmărește un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere. Totodată, aceeași instanță europeană a arătat că statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă și în ce măsură diferențele între diversele situații similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcție de anumite circumstanțe, de domeniu și de context. Or, măsura contestată urmărește un scop legitim - menținerea echilibrului bugetar - și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Așadar, situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic. Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 față de art. 44 din Constituție, precizează că, asupra măsurii de eșalonare a plății unor sume de bani ce constituie obiect al unor creanțe asupra statului, Curtea Constituțională a statuat, în numeroase cazuri, că acest mecanism este acceptat. Eșalonarea plății unor sume de bani, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerată în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții, respectiv: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, un termen rezonabil de executare integrală și acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. De asemenea, arată că executarea eșalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi bănești nu este interzisă în niciun mod de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. XV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014, texte de lege care au următorul cuprins: "Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora."

12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea, este invocat art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 privind protecția proprietății din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție. Se mai invocă dreptul la justiție astfel cum este definit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitor la neexecutarea hotărârilor judecătorești. În acest sens menționează Hotărârea din 17 iunie 2003 pronunțată în Cauza Ruianu împotriva României.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014, constatând constituționalitatea acestora, prin Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, și Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015. Cu acele prilejuri Curtea a reținut că art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 instituie eșalonarea plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015. Plata acestora se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora [alin. (1) al art. XV]. De asemenea, se prevede că pe această perioadă orice procedură de executare silită se suspendă de drept [alin. (4) al art. XV].

14. Cererile de restituire se soluționează în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranșelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administrația Fondului pentru Mediu [alin. (2) al art. XV]. Totodată, procedura de efectuare a plății titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului și schimbărilor climatice și al ministrului finanțelor publice [alin. (6) al art. XV]. De asemenea, sumele stabilite prin hotărârile judecătorești prevăzute la alin. (1) al art. XV plătite în temeiul acestei ordonanțe de urgență se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică [alin. (5) al art. XV]. Același regim este aplicabil și pentru plățile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență și pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită [alin. (7) al art. XV].

15. În ceea ce privește constituționalitatea instituirii eșalonării plății unor sume prevăzute în titluri executorii, precum și suspendarea de drept a oricărei proceduri de executare silită, Curtea Constituțională a reținut (paragrafele 35-40 din Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014), în esență, că dreptul la justiție garantat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale protejează în egală măsură și punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și obligatorii. Executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare a acestora, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată. Legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eșalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt și dispozițiile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014, prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-și executa creanța. S-a mai arătat că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat ca fiind în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Or, dispozițiile art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 îndeplinesc aceste cerințe.

16. Referitor la încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea a reținut că prin adoptarea ordonanței de urgență criticate Guvernul nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu refuză punerea în aplicare a acestora. Măsura criticată este, mai degrabă, una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit, fiind o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constituție; de asemenea, actualizarea sumelor ce fac obiectul titlurilor executorii cu indicele prețurilor de consum asigură executarea integrală a titlului, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume (Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, paragrafele 45 și 46).

17. În aceste condiții, Curtea reține că măsura contestată urmărește un scop legitim - menținerea echilibrului bugetar și respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecției mediului - și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere (a se vedea și Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014, paragraful 45).

18. Întrucât, față de cele examinate de Curtea Constituțională, nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței la care s-a făcut referire, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.