Supravegherea persoanelor condamnate
| Comentarii |
|
supravegherea persoanelor condamnate, această activitate reprezintă o noutate, fiind reglementată pentru prima dată de legea penală română. Din conţinutul art. 86 NCP, care stabileşte atribuţiile serviciului de probaţiune, reiese că activitatea principală a acestei instituţii este de a ţine o legătură permanentă cu instanţa de judecată, informând-o cu privire la modul în care condamnatul înţelege să respecte măsurile de supraveghere şi obligaţiile impuse de instanţa de judecată.
Concretizarea legăturii dintre serviciul de probaţiune şi instanţa de judecată este realizată prin sesizarea instanţei cu privire la situaţiile care intervin pe perioada executării măsurilor şi obligaţiilor şi care justifică formularea de propuneri pentru modificarea, încetarea sau înlocuirea unor obligaţii.
Potrivit art. 86 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c)-e) (să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă) se comunică serviciului de probaţiune.
Supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în art. 85 alin. (2) lit. a)-c) (să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională; să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care. din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă; să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate) şi alin. (5) (să îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere) se face de serviciul de probaţiune.
Verificarea modului de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în art. 85 alin. (2) lit. d)-j) (să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală: să nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracţiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori să nu se apropie de acestea; să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă; să nu conducă anumite vehicule stabilite de instanţă; să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme; să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanţei; să nu ocupe sau să nu exercite funcţia, profesia, meseria ori activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii) se face de organele abilitate, care vor sesiza serviciul de probaţiune cu privire la orice încălcare a acestora.
Serviciul de probaţiune va lua măsurile necesare pentru a asigura executarea obligaţiilor prevăzute în art. 85 alin. (2) lit. a)-d) (să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională: să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile. în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă; să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate; să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală) într-un termen cât mai scurt de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Supravegherea persoanelor care au primit pedepse neprivative de libertate este o componentă a activităţii serviciilor de probaţiune. Termenul de supraveghere nu trebuie interpretat în sens strict, supravegherea reprezentând un complex de activităţi care se află într-o strânsă interdependenţă. Menţinându-i în comunitate, le oferim şansa de a-şi conştientiza faptele şi de a-şi asuma responsabilitatea asupra actelor antisociale.
Supravegherea are un triplu înţeles, modalitate de executare a pedepsei cu închisoarea prevăzută de Codul penal; activitate specifică serviciilor de probaţiune, care constă, în principal, în supravegherea modului în care persoana condamnată respectă măsurile şi obligaţiile ce i-au fost impuse de către instanţa de judecată; metodă de lucru cu persoanele care au comis infracţiuni, menţinute în stare de libertate.
Scopurile supravegherii sunt:
a) reintegrarea socială a persoanelor care au comis infracţiuni;
b) scăderea riscului de recidivă şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni;
c) creşterea gradului de siguranţă socială.
Pentru a atinge aceste scopuri, trebuie acoperite însă o serie de obiective, care se traduc prin ceea ce trebuie realizat în plan concret pentru a atinge scopurile stabilite. în acest sens, obiectivele supravegherii sunt următoarele:
a) asigurarea unui control asupra persoanei condamnate, prin supravegherea modului în care aceasta respectă măsurile/obligaţiile ce i-au fost impuse de către instanţa de judecată;
b) monitorizarea şi evaluarea permanentă a riscului de a comite noi infracţiuni pe care îl prezintă persoanele supravegheate;
c) încurajarea şi sprijinirea permanentă a persoanelor supravegheate, în vederea satisfacerii nevoilor criminogene ale acestora.
Practica supravegherii presupune o succesiune de etape a căror desfăşurare conduce la reintegrarea socială a persoanei condamnate:
a) încredinţarea supravegherii;
b) înştiinţarea şi convocarea beneficiarului;
c) pregătirea primei întrevederi;
d) prima întrevedere:
e) întocmirea planului de supraveghere şi realizarea demersurilor necesare supravegherii;
f) monitorizarea şi evaluarea permanentă a cazului;
g) încheierea supravegherii.
Încredinţarea supravegherii presupune unele etape ce trebuie îndeplinite, şi anume: primirea adresei de încredinţare a supravegherii şi a copiei de pe hotărârea judecătorească rămasă definitivă; înregistrarea adresei în registrul de intrări/ieşiri al serviciului şi includerea persoanei supravegheate in bazele de date privind evidenţa clienţilor (registrul general de evidenţă al beneficiarilor, formulare individualizate, baze de date informatizate etc.); desemnarea de către şeful serviciului, în scurt timp, a unui un consilier, care va trebui să întreprindă toate demersurile necesare pentru începerea supravegherii şi care va fi responsabil de supravegherea măsurilor/obligaţiilor ce au fost impuse de instanţă în sarcina condamnatului; deschiderea unui dosar de supraveghere pentru beneficiar (responsabilitatea consilierului).
Monitorizarea şi evaluarea permanentă a cazului presupun:
a) urmărirea permanentă a modului în care beneficiarul respectă măsurile/obligaţiile ce îi revin, a modificărilor apărute în situaţia sa şi aprecierea măsurii în care aceste schimbări influenţează riscul de a comite noi infracţiuni şi perspectivele sale de reintegrare socială, astfel încât să se poată adopta măsurile corespunzătoare;
b) realizarea unei serii de activităţi caracteristice:
- desfăşurarea întrevederilor de supraveghere:
- revizuirea planului de supraveghere;
- verificarea modului în care beneficiarul respectă măsurile/obligaţiile impuse de către instanţă;
- înştiinţarea şefului serviciului în cazul în care se constată că persoana condamnată nu a respectat măsurile/obligaţiile impuse de instanţă;
- întocmirea referatelor de evaluare pentru persoanele supravegheate;
- întocmirea rapoartelor de evaluare;
- transferul dosarului în situaţia schimbării domiciliului, reşedinţei sau locuinţei clientului în altă localitate în care un alt serviciu este competent să realizeze supravegherea.
Pe durata termenului de supraveghere, serviciul de probaţiune are obligaţia să sesizeze instanţa dacă:
a) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligaţiilor impuse de instanţă, fie încetarea executării unora dintre acestea;
b) persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condiţiile stabilite, obligaţiile ce îi revin;
c) persoana supravegheată nu a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.
