Decizia CCR nr. 645 din 11.11.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 4 şi 6 din OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepție ridicată de Mircea Alexandru Mitrea în Dosarul nr. 6.864/105/2013 al Tribunalului Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 487D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că nu se încalcă principiul egalității în fața legii și nici dreptul de proprietate. Se mai menționează jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 325 din 25 iunie 2013, și se mai arată că dispozițiile legale criticate reprezintă reflectarea normelor europene care au adoptat principiul "poluatorul plătește“.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea din 5 mai 2014, pronunțată în Dosarul nr. 6.864/105/2013, Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepție invocată de Mircea Alexandru Mitrea, într-un dosar având ca obiect contestarea unei decizii de impunere privind timbrul de mediu.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției arată, în esență, că taxa nu are un caracter unitar, întrucât chiar actul normativ în cauză prevede anumite excepții de la regulă. Totodată, a arătat că, prin raportare la prețul de piață al autovehiculelor, taxa ce i-a fost impusă s-a ridicat la aproximativ 30% din valoarea acestuia, cu atât mai mult cu cât aceasta a fost stabilită în mod incorect și abuziv în euro, deși este o taxă internă. Se mai arată că actul normativ a preluat Regulamentul C.E. nr. 715/2007 doar în parte, acesta fiind aplicabil numai autovehiculelor cu motoare Euro 5 și Euro 6, în timp ce autovehiculele cu motoare Euro 1 și Euro 2 nu cad sub incidența acestuia.

6. În ceea ce privește dubla taxare asupra aceluiași bun, a arătat că, prin perceperea impozitului și timbrului de mediu, sarcina sa fiscală a fost mărită în mod disproporționat, fiindu-i afectat dreptul de proprietate, ce nu mai poate fi exercitat ca urmare a impunerii unor taxe atât de mari.

7. Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia potrivit căreia excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța apreciază că, în baza principiului poluatorul plătește, din punct de vedere al echității, o atare taxă trebuie plătită de către poluator, situație care se regăsește în ipoteza actului normativ criticat. Totodată, în ceea ce privește principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situații identice, instanța apreciază că acesta este respectat, deoarece obligația de plată a timbrului de mediu incumbă tuturor celor aflați în ipotezele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013.

8. Nu în ultimul rând, criticile de neconstituționalitate referitoare la cuantumul taxei au fost formulate de reclamant în mod generic, fără a indica elementele ce îi caracterizează situația individuală. În aceste condiții, caracterul proporțional și rezonabil al taxei nu poate fi apreciat în cauză, prin raportare la principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, potrivit căruia fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Acesta arată că timbrul de mediu a fost instituit de stat în realizarea obligației sale înscrise în art. 35 alin. (2) din Constituție potrivit căruia "Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept“, respectiv dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. Din examinarea excepției rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispozițiile art. 4 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013, care au următoare formulare:

- Art. 4:"Obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:

a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;

b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;

c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;

d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.“

- Art. 6:"(1) Timbrul se calculează pe baza elementelor prevăzute la anexele nr. 1-6, după cum urmează:

a) pentru autovehiculele din categoria M₁ cărora le corespunde norma de poluare Euro 5, timbrul de mediu se calculează după formula:

Suma de plată = [A x B x (100 - C)]/100, unde:

A = nivelul emisiilor de CO₂ exprimat în grame/km menționate în cartea de identitate a vehiculului;

B = valoarea emisiilor de CO₂ exprimată în euro/1 gram km, prevăzută în anexa nr. 1;

C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 3;

b) pentru autovehiculele din categoria M₁ cărora le corespund normele de poluare euro 4 și euro 3, timbrul de mediu se calculează după formula: Suma de plată = [A x B x (100-C)]/100, unde:

A = nivelul emisiilor de CO₂, exprimat în grame/km menționate în cartea de identitate a vehiculului;

B = valoarea emisiilor de CO₂, exprimată în euro/1 gram km, prevăzută în anexa nr. 1 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie și prevăzută în anexa nr. 2 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin comprimare;

C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 3;

c) pentru autovehiculele din categoria M₁ cărora le corespund normele de poluare non-Euro, Euro 1 sau Euro 2, după formula:

Suma de plată = [E x D x (100 - C)]/100, unde:

C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana nr. 2 din anexa nr. 3;

D = cilindreea exprimată în centimetri cubi, prevăzută în certificatul de înmatriculare a autovehiculului sau în cartea de identitate a vehiculului;

E = valoarea prevăzută în coloana 3 din anexa nr. 4 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie și valoarea prevăzută în coloana 4 din anexa nr. 4 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin comprimare;

d) formula prevăzută la lit. c) se aplică și pentru autovehiculele din categoriile M₂, M₃, N₁, N₂ și N₃, pentru care nivelul timbrului de mediu este prevăzut în coloana 2 din anexa nr. 5.

(2) Norma de poluare Euro și nivelul emisiei de CO₂, la care se face referire la alin. (1), sunt cele menționate de Regia Autonomă «Registrul Auto Român» în cartea de identitate a vehiculului, în conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

(3) Timbrul pentru autovehiculele cărora le corespunde norma de poluare Euro 6 se va determina pe baza formulei prevăzute la alin. (1) lit. a), odată cu intrarea în vigoare a normei Euro 6 pentru înmatricularea, vânzarea și introducerea în circulație a vehiculelor noi, conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor.

(4) Pentru autovehiculele care fac parte din categoria celor hibride și electrice timbrul de mediu nu se datorează.

(5) Cota de reducere a timbrului, prevăzută în anexa nr. 3, este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului.

(6) Cu ocazia calculului timbrului pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota de reducere prevăzută în anexa nr. 3, în funcție de abaterile de la situația standard a elementului/elementelor care a/au stat la baza stabilirii cotei fixe, dacă persoana care solicită înmatricularea sau, după caz, transcrierea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat declară pe propria răspundere că rulajul mediu anual real al autovehiculului în cauză este mai mare decât rulajul mediu anual considerat standard pentru categoria respectivă de autovehicule, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. În acest caz, calculul timbrului se face pe baza cotei de reducere rezultate din cota prevăzută în anexa nr. 3, majorată cu cota de reducere suplimentară prevăzută în anexa nr. 6. Atunci când noua cotă de reducere este mai mare de 90%, se aplică cota de reducere de 90%.

(7) Suma reprezentând timbrul ce urmează a fi plătită, calculată potrivit prevederilor alin. (1), poate fi ajustată și atunci când persoana care solicită înmatricularea sau, după caz, transcrierea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat face dovada, pe baza expertizei tehnice efectuate de Regia Autonomă «Registrul Auto Român», că deprecierea autovehiculului rulat este mai mare, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

(8) Vechimea autovehiculului se calculează în funcție de data primei înmatriculării a acestuia.

(9) Atunci când persoana care solicită înmatricularea sau transcrierea dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat nu poate face dovada datei înmatriculării autovehiculului, timbrul se calculează în funcție de anul de fabricație.“

14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că aceste texte de lege aduc atingere dispozițiilor constituționale ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 44 privind dreptul de proprietate, ale art. 56 privind justa așezare a sarcinilor fiscale și ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană.

15. Curtea constată că autorul excepției pornește de la o premisă greșită prin stabilirea criteriului prețului automobilului achiziționat drept punct de reper în invocarea încălcării justei așezări a sarcinilor fiscale. Din analiza dispozițiilor ordonanței de urgență și a anexelor sale reiese faptul că elementul de referință este cel al normei de poluare cu CO₂. Cuantumul timbrului de mediu care trebuie plătit rezultă în urma unei formule de calcul în care intră norma de poluare care este calculată și în funcție de capacitatea cilindrică a motorului, precum și de tipul de motor (cu aprindere prin scânteie sau cu aprindere prin combustie). Așadar, criteriile sunt obiective, ținându-se seama de nivelul de poluare, neîncălcându-se deci prevederile art. 56 alin. (2) din Constituție.

16. Referitor la o așa-zisă dublă taxare, trebuie observat că impozitul pe mijloacele de transport are o natură total diferită fată de timbrul de mediu, ele având finalități diferite. Timbrul de mediu vizează constituirea fondului de mediu cu o destinație clar stabilită, fiind o taxă parafiscală, iar impozitul vizează alimentarea bugetului autorităților locale în vederea bunei desfășurări a activității acestora. Timbrul de mediu se plătește o singură dată, impozitul se plătește anual.

17. Trebuie observat faptul că, potrivit art. 35 alin. (2) din Constituție, statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului la un mediu înconjurător sănătos. Potrivit art. 1 alin. (2) din ordonanța de urgență timbrul se face venit la bugetul Fondului pentru mediu și se utilizează de Administrația Fondului pentru Mediu în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. În aceste condiții, măsurile luate de legiuitor au avut în vedere îndeplinirea obligației prevăzute de chiar textul Constituției României.

18. În ceea ce privește invocarea art. 148 din Constituție, prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, și prin Decizia nr. 921 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 21 septembrie 2011, Curtea a statuat că "folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate ca normă interpusă celei de referință implică, în temeiul art. 148 alin. (2) și (4) din Constituția României, o condiționalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă și neechivocă prin ea însăși sau înțelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis și neechivoc de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanță constituțională, astfel încât conținutul său normativ să susțină posibila încălcare de către legea națională a Constituției - unica normă directă de referință în cadrul controlului de constituționalitate. Într-o atare ipoteză demersul Curții Constituționale este distinct de simpla aplicare și interpretare a legii, competență ce aparține instanțelor judecătorești și autorităților administrative, sau de eventualele chestiuni ce țin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz.“

19. Or, Curtea reține că, în cauză, pe de o parte, autorul excepției indică un principiu de drept al Uniunii Europene (libera circulație a mărfurilor), principiu ce poate avea valențe multiple. Așadar, nu este suficient de clar precizat în această materie, nefiind îndeplinită prima condiție, referitoare la caracterul clar, precis și neechivoc al normei.

20. Pe de altă parte, autorul excepției mai invocă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, respectiv Hotărârea din 11 aprilie 2011, pronunțată în Cauza - C-402/09 - Ioan Tatu împotriva Statului român prin Ministerul Finanțelor și Economiei și alții. Articolul menționat se referă la dispoziții fiscale. Curtea reține că această hotărâre se referea la taxa pe poluare pentru autovehicule prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, și nu la timbru de mediu stabilit pe baza unor criterii diferite.