HOTĂRÂRE nr. 43/2015 cu privire la Cartea Verde - Crearea unei uniuni a pieţelor de capital COM (2015) 63 final

(1) În baza consultării cu privire la Cartea Verde se urmărește elaborarea în perioada următoare, de către Comisia Europeană, a unui plan de acțiune în vederea instituirii, până în anul 2019, a elementelor de bază ale unei uniuni a piețelor de capital funcționale. Apreciem că planul de acțiune ar trebui să evidențieze în mod clar impactul preconizat pentru piețele mai puțin lichide și cu un nivel redus de capitalizare, în special din perspectiva unor posibile migrări ale capitalului către piețele dezvoltate în absența unei armonizări complete a cadrului de reglementare la nivel european. Aceste elemente prezintă interes pentru România, care trebuie să adopte toate măsurile pentru a progresa de la nivelul de piață de frontieră către stadiul de piață emergentă.

(2) Riscurile în creștere la care pot fi supuse fondurile de pensii trebuie luate în considerare și adoptate măsuri de reglementare corespunzătoare pentru siguranța lor. Investirea fondurilor de pensii în societăți cu grad ridicat de risc, prin mecanismele pieței de capital, trebuie să fie susținută de reglementări și garanții de protecție corespunzătoare. Mai mult, trebuie luat în considerare că tranzacționarea fondurilor de pensii le poate supune unei variații permanente dependente de capitalizarea societății în care s-a investit.

(3) Totodată, măsurile avute în vedere, în special cele pe termen scurt, vor trebui să ia în calcul specificitățile piețelor tuturor statelor membre, precum și impactul în raport cu alte inițiative și instrumente dezvoltate la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi uniunea bancară.

(4) Reglementările vor trebui să identifice mijloacele concrete pentru a unifica piața. Se apreciază că sunt necesare măsuri pentru o fiscalitate care să permită dezvoltarea sectorului de IMM-uri și să se evite manipulări speculative ale pieței.

(5) Crearea pieței de capital poate fi văzută ca o sursă de finanțare complementară celei bancare, motiv pentru care este absolut necesară investigarea interacțiunilor dintre bănci și instrumentele specifice piețelor de capital. În acest sens considerăm importantă definirea modului în care poate fi completată finanțarea bancară insuficientă adresată sectorului IMM, inclusiv prin instrumente alternative de atragere a capitalului. Având în vedere că se estimează finalizarea cadrului legislativ în 2018, anterior acestui proces considerăm necesare o serie de analize aprofundate, în care să se țină cont de factori precum: (i) gradele diferite de dezvoltare a piețelor de capital la nivelul fiecărui stat membru; (ii) diversitatea și complexitatea produselor financiare și a entităților din piața de capital; și (iii) structura eterogenă a segmentelor pieței de capital.

(6) Se remarcă faptul că inițiativa de creare a uniunii pieței de capital sprijină majorarea lichidității bursiere, drept consecință a utilizării pe scară extinsă de către IMM-uri a acestui mecanism de finanțare, mai puțin a capitalizării bursiere. Spre exemplu, România are o capitalizare bursieră în linie cu piețele de capital

încadrate ca emergente, dar lichiditatea bursieră zilnică este încă specifică unei piețe de frontieră.

Este nevoie de un pachet puternic de măsuri pentru a asigura companiilor ce au nevoie de finanțare un acces mai ușor la piața de capital. De aceea, considerăm că ar trebui reluate discuțiile privind implementarea regimului de transparență mai puțin strict și privind cerințele de raportare de către IMM-urile listate pe piața de capital.

În ceea ce privește strategia referitoare la activitatea de securitizare pe teritoriul UE, susținem crearea unui cadru de reglementare european unificat cu scopul de a sprijini crearea unei piețe transparente și de calitate superioară a securitizării, pe baza unor instrumente simple și standardizate.

O altă zonă ce ar putea deveni o prioritate a CMU ar fi deschiderea discuțiilor referitoare la modificarea Directivei 9/97/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 martie 1997 privind schemele de compensare pentru investitori, o inițiativă a COM care a avut ca scop îmbunătățirea protecției investitorului.

Cu referire la strategia privind reducerea barierelor în calea accesului la piața de capital susținem analizarea acestora atât în perspectiva companiilor care doresc să atragă capital, cât și din punctul de vedere al investitorilor care doresc să acceseze piața și astfel să aducă fluxuri de capital în companiile noi listate. Susținem o raționalizare a prevederilor privind: accesul, cum ar fi documentația și înregistrarea fiscală alături de necesitatea alinierii, armonizării și simplificării diferențelor între țările europene; utilizarea, cum ar fi alinierea prevederile directivelor europene în vigoare sau care urmează a fi implementate privind infrastructura și tarifele posttranzacționare, contrapărțile centrale și estomparea riscurilor aferente.

O piață mai profundă pentru finanțarea IMM-urilor și a start-up-urilor ar fi posibilă luând în considerare o armonizare a legislației UE privind platformele de crowdfunding, ca o metodă alternativă de finanțare.

Pe de altă parte, în special pentru agențiile de evaluare a creditului pentru IMM-uri, scopul pe termen lung al CMU va fi stabilirea unei baze de date centralizate de evaluare a creditului.

Considerăm că existența unor condiții de concurență fiscale egale ale UE pentru investitorii ELTIF ar susține propunerea ELTIF pentru un regulament UE.

Următoarea etapă în dezvoltarea piețelor de plasament privat ar putea fi realizată cel mai bine printr-o acțiune de reglementare.

Ca și măsuri viitoare pe termen lung, menționăm posibilitatea ca guvernele să garanteze împrumuturile IMM-urilor, pe baza unor ținte specifice, cum ar fi sector, cifra de afaceri, externalități, sau să creeze, pe baza Regulamentelor EuVECA și EuSEF, fonduri de investiții suverane sau fonduri de investiții publice-private, care să investească în acele portofolii eligibile conform celor două regulamente ale UE. De asemenea, pot fi stabilite fonduri de investiții care oferă finanțare pentru IMM-uri care au activitate la export, în interiorul UE sau în state terțe.

Suntem de acord cu faptul că o piață de obligațiuni corporative cu un grad mai mare de standardizare ar fi o direcție oportună de urmat pentru edificarea lichidității și transparenței pieței și că acest lucru poate fi atins, în principal, prin utilizarea instrumentelor de reglementare. Cu toate acestea, considerăm că în cadrul acestui proces ar putea fi luată în considerare și posibilitatea introducerii unui regim diferențial al costurilor/transparenței pentru emitenții de obligațiuni, în funcție de dimensiunea emisiunii de obligațiuni. De asemenea, ar trebui să vedem acele practici care au furnizat în ultimul deceniu cele mai multe împrumuturi de obligațiuni corporative, care au fost utilizate cu succes de către emitenți și au furnizat creștere economică și locuri de muncă.

Luând în considerare că problemele de mediu și sociale sunt menționate ca obiective primare în Strategia Europa 2020, considerăm că sunt necesare măsuri la nivel european supranațional.

Dezvoltarea unui standard comun de contabilitate și evaluare la nivel UE pentru IMM-urile listate pe MTF ar contribui la o mai bună integrare a CMU.

În general, potențialele bariere pentru dezvoltarea platformelor transfrontaliere de crowdfunding sunt bariere legale.

Măsurile de politică ce ar putea stimula investitorii instituționali să investească în proiecte pe termen lung ale UE, în IMM-uri și start-up-uri cu o creștere rapidă sunt acelea care oferă predictibilitate în ceea ce privește cadrul legal și, în special, aspectele fiscale și care oferă o mai bună acoperire a riscului investițional.

De asemenea, investitorii instituționali aplică criterii de evaluare și de risc atât instrumentelor oferite de IMM și start-up-uri, cât și mai ales infrastructurii și tarifelor oferite de piața pe care aceste instrumente sunt tranzacționate și decontate. Aspectele luate în considerare se referă atât la accesarea pieței, cum ar fi documentația, înregistrarea fiscală, cât și la utilizarea infrastructurii pieței, cum ar fi existența sau nu a unei entități centrale, tarifele posttranzacționare, estomparea riscurilor aferente procesului posttranzacționare.

Considerăm că costul aferent înființării de către administratori și a gestionării fondurilor pe teritoriul UE nu este momentan o problemă, atât timp cât acestea au la dispoziție pașapoartele conform OPCVM și AIFMD.

În România nu există fonduri de investiții conform prevederilor regulamentelor EuVECA și EuSEF; totuși, noi considerăm că administratorii de fonduri ale căror portofolii depășesc 500 milioane euro ar trebui să se conformeze prevederilor AIFMD.

Cea mai bună și sănătoasă metodă este aceea a creșterii educației financiare a investitorilor și dezvoltării abilităților financiare în rândul investitorilor de retail. Există, de asemenea, alte posibilități, cum ar fi creșterea numărului investitorilor OPCVM ca urmare a faptului că societățile de management al activelor sunt parte a conglomeratelor financiare, dar această metodă face ca sectorul de investiții să depindă de cel bancar sau să creeze situații de conflict de interese.

ESA poate contribui în continuare la asigurarea protecției consumatorului și investitorului prin stabilirea acelorași proceduri și criterii pentru despăgubire aplicabile în fiecare stat membru și prin prezentarea cazurilor în care investitorii nu au fost protejați.

În ultimii ani au fost întreprinse măsuri majore și semnificative de reglementare în domeniul investițiilor de retail și protecției drepturilor investitorilor, prin revizuirea Directivei privind transparența, MIFID etc. În acest context considerăm că în viitorul apropiat ar trebui să se pună accent pe aspectele legate de implementarea acestor măsuri, pe supraveghere și punere în aplicare, în special atunci când sunt furnizate servicii de investiții transfrontaliere. Alte măsuri ar viza: educația investitorului și oferirea de avantaje fiscale pentru acei investitori care investesc în proiecte pe termen lung, IMM-uri și start-up-uri inovatoare și cu creșteri ridicate.

Semnarea de memorandumuri de înțelegere bilaterale sau multilaterale.

Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituțiile europene.