ANEXĂ - METODOLOGIA. - Ordinul Ministerului Economiei nr. 698/2014 - aprobarea Metodologiei de elaborare şi aplicare a Testului IMM

(1) Inițiatorii actelor normative, în funcție de conținutul proiectului de act normativ, vor consulta organizațiile mediului de afaceri, asigurându-se că reprezentanții IMM-urilor vor fi consultați cu prioritate.

(2) Părțile interesate în aplicarea Testului IMM sunt IMM-urile și organizațiile de reprezentare a intereselor lor, asupra cărora au impact politicile publice de reglementare.

(3) Inițiatorul actului normativ efectuează consultarea părților interesate înainte de demararea procesului de avizare a acestuia.

(4) Inițiatorul actului normativ alege în aplicarea consultărilor una dintre următoarele modalități:

a) sondaj online pe site-ul www.imm.gov.ro, în cadrul secțiunii special dedicate Testului IMM;

b) mese rotunde de consultări cu părțile implicate;

c) paneluri pentru testarea întreprinzătorilor pentru a verifica noile inițiative;

d) comitete specifice;

e) forumuri și consultări on-line

(5) Inițiatorul actului normativ are dreptul de organiza în plus față de modalitatea prevăzută la art. 7 alin. (4) sondaje pe bază de chestionare realizate de operatori de teren, sondaje telefonice, întâlniri de lucru, consultări cu reprezentanții mediului de afaceri, audieri publice sau grupuri de lucru.

(1) În această etapă inițiatorul actului normativ identifică natura influenței proiectului de act normativ (pozitivă, negativă, mixtă sau necunoscută) asupra principalelor categorii de factori:

a) factori economici precum: competitivitatea, fluxurile de investiții, fluxurile comerciale, costurile financiare, costurile de adaptare a produselor, costurile administrative ale societăților comerciale, autoritățile statului (buget, birocrație, structura aparatului de stat), inovația și cercetarea, consumatorii și menajele, contextul macroeconomic, alte categorii de factori economici dacă este cazul;

b) factori sociali precum: piața forței de muncă, standardele și regulile locurilor de muncă, protecția și incluziunea socială a anumitor grupuri, sănătatea publică, sistemul educațional, cultura, alte categorii de factori sociali dacă este cazul;

c) factori de mediu precum: clima, transportul și eficiența energetică, calitatea aerului, flora, biodiversitatea și peisajul, calitatea apei, calitatea solului, resursele regenerabile și neregenerabile, utilizarea suprafețelor agricole, alte categorii de factori de mediu dacă este cazul;

d) factori specifici IMM-urilor precum: înființarea de IMM-uri, desființarea de IMM-uri, creșterea/descreșterea potențialului și performanțelor IMM-urilor existente.

(2) Pentru a evidenția cât mai clar influențele exercitate se poate utiliza drept model tabelul din anexa nr. 1.

(1) În această etapă inițiatorul actului normativ delimitează sfera IMM-urilor ce vor fi afectate de măsurile de politică publică vizate.

(2) Elementele care trebuie luate în considerare sunt următoarele:

a) identificarea surselor de informații ce urmează a fi explorate;

b) identificarea caracteristicilor și a sectoarelor care urmează să fie afectate prin evidențierea repartizării efectelor pozitive și negative, astfel:

1. între sectorul public și sectorul privat;

2. între clase de întreprinderi de dimensiuni diferite;

3. între diferite domenii de activitate, conform cod CAEN Revizia 2;

4. între producătorii interni și importatori;

c) identificarea numărului și dimensiunii IMM-urilor care urmează să fie afectate din perspectiva:

1. costurilor;

2. prețurilor;

3. investițiilor;

4. inovării;

5. profitabilității;

d) identificarea proporției numărului de locuri de muncă vizate de politica publică respectivă, pe diferite categorii de întreprinderi;

e) identificarea legăturilor cu alte sectoare și a efectelor posibile pe lanțul de furnizori/clienți între sectoarele economice implicate.

(1) Măsurarea impactului presupune evidențierea pe categorii de întreprinderi a influențelor specificate în secțiunea a 2-a și cuantificarea acestora. Se va analiza calitativ și cantitativ distribuția costurilor potențiale și a beneficiilor, ținând cont de dimensiunea întreprinderii și făcând diferențieri între întreprinderi micro, mici, mijlocii și mari.

(2) Factorii ce fac obiectul măsurării impactului sunt:

a) factori cantitativi: costuri, prețuri, profit, investiții, inovare, locuri de muncă, venituri la bugetul statului, alte categorii de factori cantitativi dacă este cazul;

b) factori calitativi: calitatea locurilor de muncă, calitatea mediului, protecția și incluziunea socială a anumitor grupuri, sistemul educațional, cultura, birocrația, structura aparatului de stat, alte categorii de factori calitativi dacă este cazul. Factorii calitativi vor fi argumentați.

(3) Prin analiza calitativă și cantitativă se evaluează intensitatea impactului generat de politica publică asupra factorilor economici, sociali, de mediu și specifici IMM-urilor, urmând a se utiliza informațiile obținute pentru analiza cost- beneficiu.

(1) Analiza cost-beneficiu constă din agregarea principalelor beneficii, respectiv costuri și în evidențierea elementelor calitative implicate. În această etapă se compară costurile cu beneficiile, de aceea este necesară o actualizare care ține cont de factorul "timp".

(2) Analiza în dinamică a costurilor și beneficiilor facilitează evidențierea fenomenelor economice ce nu au întotdeauna o evoluție liniară. În acest sens, trebuie vizate următoarele orizonturi de timp:

- termen scurt: maximum 1 an;

- termen mediu: 2-3 ani;

- termen lung: 4-5 ani.

(3) Analiza măsurilor cu impact asupra mediului de afaceri trebuie să vizeze separat:

a) costurile și beneficiile din punctul de vedere al bugetului statului;

b) costurile și beneficiile din punctul de vedere al întreprinderilor.

(4) Tipurile de costuri care se utilizează în analiza cost- beneficiu sunt:

a) costurile financiare rezultate din obligațiile de plată a taxelor sau din obligații fiscale;

b) costurile substanțiale rezultate din obligațiile de a adapta natura produsului/serviciului și/sau procesul de livrare a produsului/serviciului pentru a îndeplini standardele economice, sociale și de mediu (de exemplu, achiziționarea de echipamente noi, de servicii de training sau angajarea de personal, investiții adiționale care trebuie făcute);

c) costurile administrative rezultate din obligația de a oferi informații autorităților publice și/sau terților despre activitățile sau produsele companiei, inclusiv costurile administrative ocazionale sau recurente.

(5) Pentru calculul costurilor și beneficiilor actualizate se pot utiliza modelele de tabele din anexa nr. 2.

(6) În efectuarea analizelor vor fi luate în considerare și următoarele elemente adiționale:

a) posibilele pierderi de competitivitate cauzate de factori externi cum ar fi disponibilitatea finanțărilor, regimul de taxe, accesul la resurse sau competențe;

b) posibile schimbări în comportamentul competitorilor, furnizorilor sau clienților;

c) posibilul impact asupra barierelor la intrarea în afaceri a unor noi firme, concurența pe piață, structura pieței;

d) impactul posibil asupra inovației, înțeleasă atât ca inovație tehnologică, cât și ca inovație nontehnologică (procese, marketing);

e) beneficiile, dacă este cazul, care decurg din politica publică propusă (reducerea poverii, îmbunătățirea productivității și a competitivității, investiții mai mari sau inovații);

f) alte elemente adiționale.

(1) Dacă analiza cost-beneficiu arată că IMM-urile se confruntă cu o povară relativ mai mare, se poate lua în considerare utilizarea măsurilor specifice IMM-urilor pentru a asigura același nivel tuturor și respectarea principiului proporționalității.

(2) Alegerea măsurilor specifice care vor fi utilizate pentru temperarea efectelor nedorite pot fi:

a) nonintervenția statului (de exemplu: dacă costurile implicate de măsura în cauză sunt net superioare beneficiilor pe care le generează);

b) autoreglementarea (de exemplu: anumite zone pot fi lăsate să se autoreglementeze prin intermediul codurilor de bună practică de la nivelul asociațiilor profesionale);

c) furnizarea de informații și îndrumări pertinente (de exemplu: în anumite cazuri, obiectivele pe care le urmărește măsura analizată pot fi atinse prin intermediul furnizării de îndrumări și printr-o mai bună informare a operatorilor economici);

d) reglementarea prescriptivă (de exemplu: impunerea prin lege a unor standarde obligatorii referitoare fie la tehnologiile ce urmează a fi utilizate, fie la rezultatele ce urmează a fi obținute);

e) exceptări complete sau parțiale pentru IMM-uri în funcție de dimensiunea acestora (de exemplu: afacerile sub un anumit prag nu trebuie să se conformeze cu anumite obligații specifice atunci când acestea nu invalidează scopul original al legislației);

f) reduceri sau exceptări temporare (de exemplu: perioadele de tranziție în care IMM-urile sunt exceptate sau intervale mai lungi pentru anumite obligații);

g) reduceri de taxe sau ajutor financiar direct pentru compensarea costurilor suportate dacă acest lucru este compatibil cu legislația existentă (referitoare la competiție sau comerț internațional);

h) taxe reduse (de exemplu: atunci când aceste taxe sunt foarte mari și/sau reprezintă un cost fix care este resimțit disproporționat de IMM-uri);

i) obligații declarative simplificate pentru IMM-uri (de exemplu: în domeniul statisticii, explorarea sinergiilor posibile cu obligațiile declarative existente);

j) campanii de informare specifice sau ghiduri de utilizare, training și birouri/puncte de informare dedicate (de exemplu: birouri de informare specifice IMM-urilor care oferă informații adecvate întreprinderilor mici);

k) luarea sistematică în considerare a inițiativelor de simplificare generale de care pot beneficia în special IMM-urile (de exemplu: posibilitatea de a utiliza facilitățile online, inspecții specificate).

(1) Testul IMM se finalizează cu un raport întocmit de către inițiatorul actului normativ.

(2) Modelul raportului Testului IMM este prevăzut în anexa nr. 3.

Inițiatorul actului normativ va elabora întrebările pe care sondajul online le conține, consultându-se cu DIMMMAT, organizațiile reprezentative ale IMM-urilor și reprezentanții mediului de afaceri în vederea aplicării Testului IMM.

(1) După redactarea întrebărilor, acestea se trimit către DIMMMAT în format electronic și în format fizic, însoțite de copia scanată a adresei de înaintare semnate, ștampilate și înregistrate a inițiatorului actului normativ.

(2) Întrebările sondajului vor fi însoțite de proiectul actului normativ și de o scurtă descriere în care vor fi menționate principalele modificări sau completări aduse de noua reglementare.

(1) După primirea sondajului, acesta va fi afișat pe site-ul www.imm.gov.ro în termen de maximum o zi lucrătoare.

(2) Sondajul va fi activ pe site timp de 5 zile calendaristice pentru primirea răspunsurilor la întrebări. În cazuri urgente, motivate de inițiatorul actului normativ, sondajul va fi activ o perioadă de 3 zile.

(3) Perioada de realizare a sondajului poate fi prelungită cu maximum 3 zile, dacă se consideră că este necesară o analiză suplimentară a efectelor actului normativ, la solicitarea scrisă a inițiatorului actului normativ, trimisă înaintea expirării perioadei inițiale.

În prima zi lucrătoare după expirarea perioadei de activitate a sondajului, DIMMMAT va transmite în format electronic la adresa de poștă electronică de la care s-a primit solicitarea rezultatele sondajului în forma neprelucrată.

În termen de maximum două zile lucrătoare de la primirea rezultatelor sondajului, inițiatorul actului normativ va redacta raportul Testului IMM.

Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecțiilor și îmbunătățirilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ.

(1) În cazul realizării Testului IMM prin una dintre modalitățile prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. b)-e), participarea inițiatorului actului normativ la întâlniri și/sau dezbateri este obligatorie.

(2) Inițiatorul actului normativ va prelua rezultatele consultărilor, realizate în condițiile alin. (1), și va redacta raportul Testului IMM.

(3) Inițiatorul actului normativ are obligația de a asigura toate materialele necesare pentru desfășurarea consultărilor.

(4) Consultările realizate în condițiile prezentului articol nu pot depăși 5 zile calendaristice.

Raportul Testului IMM se transmite de inițiatorul actului normativ în format electronic și fizic la DIMMMAT pentru a fi analizat de GEIEAN care va emite un aviz consultativ.

(1) DIMMMAT poate supune analiza raportului Testului IMM către membrii GEIEAN online sau în cadrul întrunirilor acestuia.

(2) Membrii GEIEAN își exprimă votul online în legătură cu avizul Testului IMM, dacă acesta este supus analizei online ori dacă membrii hotărăsc în acest fel.

(1) Avizul consultativ al GEIEAN asupra Testului IMM poate fi favorabil, favorabil cu observații sau negativ.

(2) Avizul negativ al GEIEAN trebuie să fie motivat.

(3) Avizul GEIEAN se ia prin votul majorității simple a membrilor care votează.

(4) În caz de egalitate de voturi, votul președintelui GEIEAN are rol hotărâtor în privința avizului.

(5) Dacă niciun membru al GEIEAN nu votează sau la ședința GEIEAN nu participă niciun membru, raportul Testului IMM se consideră avizat favorabil în forma prezentată de inițiatorul actului normativ.

Avizul se transmite de DIMMMAT către inițiatorul actului normativ și va însoți proiectul de act normativ pe tot parcursul acestuia.

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta metodologie.