Decizia CCR nr. 8/2022 - excepția de neconstituționalitate a disp. art. 5 alin. (3) lit. a) și ale art. 65 lit. l) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (respinsă)

Comentarii

0

DECIZIA Nr. 8

din 18 ianuarie 2022

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3) lit. a) și ale art. 65 lit. l) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3) lit. a) și ale art. 65 lit. l) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepția a fost ridicată de Societatea Sabliv — S.R.L. din localitatea Sărmașu, județul Mureș, prin administrator Adela Monica Rad, în Dosarul nr. 1.464/251/2020 al Judecătoriei Luduș și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.353D/2021.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 391 din 8 iunie 2021.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 6 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.464/251/2020, Judecătoria Luduș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3) lit. a) și ale art. 65 lit. l) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepția a fost ridicată de Societatea Sabliv — S.R.L. din localitatea Sărmașu, județul Mureș, prin administrator Adela Monica Rad, cu prilejul soluționării plângerii contravenționale formulate împotriva Procesului-verbal seria PMSY 0021147 din 4 aprilie 2020 emis de Inspectoratul de Poliție Județean Mureș.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că a fost sancționată contravențional, întrucât, în urma unui control efectuat la terasa societății din localitatea Sărmașu, s-a constatat că nu s-a asigurat distanța de 2 metri între mese și participarea a maximum 4 persoane la o masă. În procesul-verbal prin care s-a stabilit sancționarea contravenției au fost menționate ca temei juridic al sancțiunii dispozițiile art. 65 lit. l) și ale art. 66 lit. c) din Legea nr. 55/2020 și cele ale art. 6 pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Dispozițiile art. 65 lit. l) din Legea nr. 55/2020 stabilesc că reprezintă contravenție desfășurarea de către organizatori a unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, ori a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, cu nerespectarea măsurilor stabilite conform art. 5 alin. (3) lit. a) din aceeași lege. Dispozițiile art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2020 se referă la măsurile pe care Guvernul le poate dispune prin hotărârile prin care se declară ori se prelungește starea de alertă pentru diminuarea impactului tipului de risc, respectiv cele prin care poate dispune restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise.

6. Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate în ceea ce privește reglementarea faptei care constituie contravenția pentru care a fost sancționată, nefiind prezentate în mod clar elementele constitutive ale acesteia. Astfel, judecătorul este pus în situația de a cerceta legalitatea procesului-verbal fără a avea elementele necesare pentru interpretarea și aplicarea în concret a legii. În sprijinul criticilor sale invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la cerințele de calitate ale reglementărilor legale, de exemplu, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015 și Decizia nr. 152 din 6 mai 2020.

7. Judecătoria Luduș apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (3) lit. a) și ale art. 65 lit. l) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020. Textele de lege criticate au următorul conținut:

— Art. 5 alin. (3) lit. a): „(3) Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:

a) restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise;”;

—Art. 65 lit. l): „Constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni, următoarele fapte săvârșite pe durata stării de alertă: (...)

l) desfășurarea de către organizatori a unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, ori a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, cu nerespectarea măsurilor stabilite conform art. 5 alin. (3) lit. a).”

12. Autoarea excepției susține că aceste dispoziții de lege sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, așa cum arată autoarea excepției, aceasta a primit sancțiunea amenzii contravenționale pentru fapta prevăzută de art. 65 lit. l) din Legea nr. 55/2020 și nerespectarea dispozițiilor art. 6 pct. 3 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 476/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 16 iunie 2020. Acest ultim text de lege prevede că „În condițiile art. 5 alin. (3) lit. f), art. 8 și 9 din Legea nr. 55/2020, se stabilesc următoarele măsuri: (...) 3. Prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 4 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020.” Fapta pentru care autoarea excepției a fost amendată, așa cum reiese din Procesul-verbal de contravenție, constă în faptul că „pe terasa S.C. Sabliv — S.R.L. nu s-a asigurat distanța de 2 metri între mese și participarea a maximum 4 persoane la o masă.”

14. Curtea observă că obligația unităților în care se asigură prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice de a asigura o distanță între mese și limitarea numărului de persoane la o masă a fost reglementată, la momentul în care autoarea excepției a fost sancționată contravențional, de dispozițiile art. 6 pct. 3 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 476/2020. Așa cum se observă însă din redactarea acestui text de lege, măsura dispusă de Guvern referitoare la distanțarea socială în spațiile aflate în aer liber ale unităților mai sus amintite are drept temei prevederile art. 5 alin. (3) lit. f) și ale art. 8 și 9 din Legea nr. 55/2020, și nu dispozițiile art. 5 alin. (3) lit. a) din același act normativ, care sunt supuse controlului de constituționalitate. Astfel, dispozițiile art. 6 pct. 3 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 476/2020 sunt o aplicare a prevederilor art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, care enumeră între măsurile ce pot fi dispuse pe parcursul stării de alertă determinate de pandemia de COVID-19 „limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activității unor instituții sau operatori economici”, iar dispozițiile art. 8 și 9 din aceeași lege se referă, în esență, la măsurile care pot fi impuse operatorilor economici, precum și la limitările ce pot fi aduse preparării și consumului de alimente și băuturi în spații comune, în același context.

15. Curtea observă că nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020 constituie contravenție, potrivit art. 65 lit. q) și r) din Legea nr. 55/2020, fiind sancționată cu amendă, potrivit art. 66 lit. b) din aceeași lege.

16. Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate, respectiv art. 5 alin. (3) lit. a) și art. 65 lit. l) din Legea nr. 55/2020, nu se referă la obligația operatorilor economici care asigură prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice de a asigura o distanță între mese și limitarea numărului de persoane la o masă și nu reglementează ca fiind contravenție nerespectarea acestei obligații.

17. În consecință, Curtea apreciază că aspectele invocate de autoarea excepției privesc probleme de aplicare a legii, a căror soluționare revine competenței exclusive a instanței de judecată.

← Decizia CCR nr. 586/2021 - excepția de neconstituționalitate a...		ORDIN pentru aprobarea Procedurii privind recalcularea din... →

Publicate în același Monitor Oficial:

Decizia CCR nr. 586/2021 - excepția de neconstituționalitate a disp. art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice... (respinsă) ORDIN pentru aprobarea Procedurii privind recalcularea din oficiu de către organul fiscal a contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și a modelului și conținutului formularului „Referat privind recalcularea contribuției de asigurări... ORDIN pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 12 din Ordinul ministrului sănătății nr. 476/2017 privind organizarea și funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri Decizia ÎCCJ nr. 16/2022. Intrarea în insolvență. Suspendarea acțiunii în executarea contractului de achiziție publică. Competența administratorului judiciar de a verifica pe fond culpa contractuală.