ANEXĂ - STATUTUL. - HOTĂRÂRE nr. 2/2014 - aprobarea Statutului Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti

În cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, denumită în continuare U.N.E.J., se organizează și funcționează, în temeiul Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Casa de Asigurări a Executorilor Judecătorești, denumită în continuare în prezentul statut Casa de asigurări.

(1) Casa de asigurări are, potrivit legii, personalitate juridică, organe de conducere și patrimoniu proprii.

(2) Sediul Casei de asigurări este în municipiul București.

(1) Sunt membri ai Casei de asigurări toți executorii judecătorești care își desfășoară activitatea pe teritoriul României.

(2) Asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătorești în funcție este obligatorie, drepturile și obligațiile fiecărei părți fiind stabilite prin prezentul statut, prin contractul de asigurare și prin Legea nr. 188/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Calitatea de membru al Casei de asigurări se dobândește de la data în care executorul judecătoresc începe să își desfășoare activitatea, potrivit legii.

(4) Prin executor judecătoresc în funcție se înțelege orice executor judecătoresc numit în funcție, în condițiile legii, și a cărui calitate nu a încetat, în condițiile legii.

Casa de asigurări are drept scop asigurarea de răspundere civilă a executorului judecătoresc în funcție pentru prejudiciile cauzate din culpă, prin acte sau fapte, cu excepția prejudiciilor cauzate prin fapte săvârșite cu intenție.

Casa de asigurări își desfășoară activitatea prin autofinanțare. Mijloacele financiare ale Casei de asigurări sunt formate din primele de asigurare (contribuții), donații, legate și din alte surse legale.

În înțelesul prezentului statut, termenii de mai jos au următoarele semnificații:

a) asigurător: Casa de asigurări, o altă societate de asigurări, agreată de către U.N.E.J. ca reasigurător;

b) asigurat: executor judecătoresc;

c) beneficiar (păgubit): terța persoană căreia asigurătorul urmează să îi plătească despăgubirea, ca urmare a producerii evenimentului asigurat;

d) contractul de asigurare (polița de asigurare): actul juridic bilateral prin care asiguratul se obligă să plătească prima de asigurare asigurătorului, în schimbul preluării de către acesta a riscului asigurat;

e) despăgubire: suma datorată de asigurător în cazul producerii evenimentului asigurat potrivit condițiilor contractului de asigurare;

f) eveniment asigurat: actul sau faptul care antrenează răspunderea civilă profesională pentru prejudicii cauzate prin erori profesionale săvârșite de asigurat în legătură cu activitatea de executare silită;

g) franșiză: suma fixă sau procentul din valoarea daunei lichidabile care rămâne în sarcina exclusivă a asiguratului.

h) limita de despăgubire: suma maximă pe care Casa de asigurări o va plăti în caz de producere a evenimentului asigurat dacă sunt îndeplinite condițiile de despăgubire din contractul de asigurare;

i) obiectul asigurării: răspunderea civilă a executorului judecătoresc (asigurat) pentru daunele patrimoniale cauzate terților, din culpă, în exercitarea activității;

j) prima de asigurare: suma datorată și plătită de asigurat asigurătorului în schimbul asumării riscului de către Casa de asigurări (prețul asigurării);

k) riscul asigurat: evenimentul viitor, posibil, dar incert, care implică răspunderea civilă profesională a executorilor judecătorești pentru ale cărui urmări/consecințe se încheie contractul de asigurare.

Executorii judecătorești, membri ai Casei de asigurări, au următoarele drepturi:

a) să beneficieze de despăgubiri civile pentru riscul asigurat, în conformitate cu prevederile prezentului statut;

b) să primească, la cerere, informații cu privire la sumele de bani subscrise și depuse și orice alte informații referitoare la activitatea Casei de asigurări;

c) să beneficieze de sprijin din partea Casei de asigurări în procesele de răspundere civilă;

d) să participe la reuniunile oricărei camere a executorilor judecătorești în care se discută probleme referitoare la Casa de asigurări, să își prezinte opiniile și să fie aleși în organele de conducere ale Casei de asigurări;

e) să încheie, la libera alegere, și alte contracte de asigurare la societăți de specialitate din România;

f) să angajeze, la libera alegere, avocați în procesele de răspundere civilă în care figurează ca părți

Executorii judecătorești, membri ai Casei de asigurări, au următoarele obligații:

a) să se asigure de răspundere civilă, pe întreaga perioadă a activității de executor judecătoresc, urmând să încheie polița de asigurare cu Casa de asigurări la data dobândirii calității de executor judecătoresc, în condițiile Legii nr. 188/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și să plătească cota de contribuție;

b) să se asigure pentru răspundere civilă, cel puțin la nivelul minim al primelor de asigurare prevăzute în prezentul statut;

c) să depună, anual, în contul Casei de asigurări primele de asigurare subscrise, la termenele menționate în contractul de asigurare;

d) să depună toate diligentele, să administreze probele necesare, folosind căile de apel și recurs, pentru dovedirea nevinovăției, în caz de chemare în judecată pentru răspundere civilă;

e) să depună la Casa de asigurări o copie de pe acțiunea de chemare în judecată, pentru răspundere civilă, în maximum zece zile de la primirea citației;

f) să respecte prevederile prezentului statut, hotărârile camerei executorilor judecătorești din care fac parte și ale U.N.E.J., referitoare la asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătorești;

g) să declare existența altor asigurări, pentru aceeași răspundere, la asigurători diferiți, la data producerii evenimentului asigurat;

h) să nu facă nicio promisiune sau plată terțului ce pretinde despăgubiri;

i) să conserve dreptul de regres ai asigurătorului împotriva celor vinovați de producerea daunei, alții decât executorii judecătorești.

Organele de conducere ale Casei de asigurări sunt:

a) Congresul U.N.E.J.;

b) Consiliul de conducere;

c) președintele Casei de asigurări.

Atribuțiile Congresului U.N.E.J. privind activitatea de asigurare a executorilor judecătorești sunt cele prevăzute în Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 210/2001, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000), precum și în Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc, aprobat prin Hotărârea Congresului Extraordinar al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești nr. 19/2010, cu modificările și completările ulterioare (Statutul U.N.E.J.).

(1) Consiliul de conducere este format din 5 membri, inclusiv președintele acestuia.

(2) Membrii Consiliului de conducere și președintele acestuia sunt numiți pe o durată de 3 ani de Congresul U.N.E.J. [conform art. 32 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare], dintre executorii judecătorești cu experiență în domeniul organizatoric și managerial, Revocarea unui membru al Consiliului de conducere se face în aceleași condiții ca și în cazul numirii.

(3) După constituire, Consiliul de conducere alege, cu majoritate simplă, pe unul din membrii săi în funcția de președinte.

(4) Consiliul de conducere se întrunește în ședințe ordinare, semestrial, și în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui, din propria inițiativă, la solicitarea a cel puțin 3 membri din Consiliul de conducere sau la solicitarea Consiliului U.N.E.J.

(5) Consiliul de conducere își desfășoară activitatea în prezența a cel puțin 3 membri și adoptă hotărâri cu votul majorității acestora.

(6) Membrii Consiliului de conducere răspund solidar pentru prejudiciile cauzate Casei de asigurări, prin hotărârile pentru care aceștia au votat pentru adoptare. Obligarea la plata eventualelor despăgubiri se face de Consiliul U.N.E.J.

Consiliul de conducere are următoarele atribuții:

a) gestionează fondurile Casei de asigurări și aprobă, anual, atât bugetul de venituri și cheltuieli, în baza avizului dat de Consiliul U.N.E.J., cât și exercițiul bugetar;

b) aprobă plata despăgubirilor pentru riscul asigurat;

c) angajează, prin concurs, personalul Casei de asigurări, în conformitate cu nomenclatorul de funcții, numărul de funcții, numărul de posturi și grila de salarizare, aprobate de Consiliul U.N.E.J.;

d) acceptă donațiile și legatele făcute Casei de asigurări;

e) informează, anual, executorii judecătorești prin camere, cu privire la primele de asigurare subscrise și depuse;

f) informează, anual, Consiliul U.N.E.J. despre activitatea desfășurată și situația financiar-contabilă;

g) îndeplinește orice alte atribuții rezultate din lege, statut și hotărârile Consiliului U.N.E.J.

Președintele Consiliului de conducere este și președintele Casei de asigurări și are următoarele atribuții:

a) asigură activitatea curentă a Casei de asigurări, între ședințele Consiliului de conducere, aplicarea legilor, a statutului și a hotărârilor Consiliului U.N.E.J.;

b) reprezintă Casa de asigurări în raporturile cu Consiliul U.N.E.J., camerele executorilor judecătorești, cu executorii judecătorești asigurați și cu orice persoane fizice și persoane juridice din țară și străinătate;

c) ordonanțează cheltuielile bugetare ale Casei de asigurări;

d) încheie contractele de muncă și, după caz, de colaborare cu personalul Casei de asigurări, aplică sancțiuni, emite decizii de imputare și desface contractele de muncă și de colaborare, în baza hotărârilor Consiliului de conducere;

e) informează, periodic, conducerea U.N.E.J. și conducerile camerelor despre activitatea Casei de asigurări;

f) îndeplinește orice alte atribuțiuni stabilite prin lege, prin Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000, prin Statutul U.N.E.J. și prin hotărârile Congresului și ale Consiliului U.N.E.J.;

g) în lipsa președintelui, atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de un membru al Consiliului de conducere, desemnat de președinte în acest scop. Când președintele absentează mai mult de 3 luni, înlocuitorul acestuia se stabilește de către conducerea U.N.E.J.

Consiliul de conducere și Comisia de cenzori ale Casei de asigurări vor prezenta Congresului U.N.E.J. un raport de activitate pentru anul anterior organizării ședinței Congresului.

(1) Riscul asigurat reprezintă prejudiciul cauzat de către executorii judecătorești, din culpă, prin fapte și acte juridice în legătură cu activitatea de executare silită.

(2) Polița de asigurare reprezintă contractul de asigurare încheiat între Casa de asigurări și executorii judecătorești.

(3) Polița de asigurare va conține riscul asigurat, primele anuale de asigurare, modul și procedurile de acordare a despăgubirilor.

(4) Asigurarea este valabilă de la începerea activității executorului judecătoresc și până la încetarea calității sale, fiind operantă atât pentru perioada în care executorul judecătoresc este în exercițiul funcției, cât și după această perioadă, cu condiția ca evenimentul asigurat să se fi produs în timpul exercițiului funcției.

(5) Nerespectarea în cursul anului a termenului pentru depunerea primelor de asigurare subscrise, fără aprobarea Casei de asigurări, atrage după sine, în anul respectiv, neacordarea de despăgubiri.

(6) Valoarea primelor de asigurare anuale subscrise este de 500 lei, pentru primul eveniment asigurat/an.

(7) Pentru producerea în decursul următorilor 3 ani și a altor evenimente asigurate, în afara celui prevăzut la alin. (6), se va achita franșiză obligatorie în valoare de 10% din fiecare daună lichidabilă.

(8) Primele de asigurare se vor depune în contul Casei de asigurări sau la casieria acesteia, după cum urmează:

a) 50% din valoarea primei de asigurare până la data de 31 martie;

b) 50% din valoarea primei de asigurare până la data de 30 iunie, pentru anul în curs.

Asigurarea acoperă:

a) prejudiciile cauzate de executorul judecătoresc, din culpă, prin acte sau fapte proprii sau ale angajaților săi, în exercitarea atribuțiilor profesionale;

b) prejudiciile produse de executorul judecătoresc pentru valorile încredințate în depozit, în afară de cazurile în care dispariția, distrugerea sau pierderea acestora este urmarea unui caz fortuit ori caz de forță majoră;

c) prejudiciile produse de executorul judecătoresc ca urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorării documentelor originale date de clienți în depozit, în vederea întocmirii actelor solicitate, limitate la costul de refacere al documentelor.

Asigurătorul nu este ținut răspunzător pentru cererile de despăgubiri în legătură cu:

a) pretențiile de despăgubiri, formulate pentru pagubele stabilite prin hotărâri judecătorești, care au fost produse cu intenție de către asigurat, și nici pentru cele produse din vina beneficiarului asigurării sau de către alte persoane, pentru care asiguratul ori beneficiarul răspunde în baza altor legi;

b) prejudicii datorate întocmirii greșite a actelor, produse exclusiv din vina beneficiarului sau a persoanelor pentru care beneficiarul răspunde în baza legii;

c) partea din prejudiciu care depășește limita maximă a despăgubirii asigurate;

d) cheltuielile de executare a hotărârilor judecătorești privind plata despăgubirilor;

e) răspunderea civilă ce îi poate reveni asiguratului pentru pagubele cauzate terților, altele decât cele ce decurg strict din exercitarea profesiunii de executor judecătoresc.

f) prejudiciile cauzate de asigurat decurgând din calitatea de fiduciar;

g) prejudiciile datorate de asigurat cu titlu de daune morale.

Asigurătorul poate fi chemat în garanție de asigurat, în limitele obligațiilor ce îi revin acestuia din asigurare, sau poate interveni, în nume propriu, în acțiunile civile îndreptate împotriva asiguratului.

(1) Stabilirea despăgubirilor se poate face pe baza convenției dintre asigurat, persoana păgubită și Casa de asigurări, în condițiile contractuale, și/sau prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă.

(2) Limita maximă a despăgubirilor ce se acordă păgubitului sau executorului judecătoresc, după caz, este egală cu valoarea primelor de asigurare achitate de asigurat, multiplicată de 10 ori, în sumă de 5.000 lei, conform contractului de asigurare încheiat între executor și Casa de asigurări.

(3) În toate cazurile, despăgubirile se plătesc numai în România și numai în moneda națională.

(1) Asigurătorul plătește despăgubirea nemijlocit celui păgubit, în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat, despăgubire ce nu poate fi urmărită de creditorii asiguratului.

(2) Despăgubirea se plătește asiguratului, în cazul în care acesta dovedește că l-a despăgubit pe cel păgubit.

(1) În limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării, față de alte persoane răspunzătoare de producerea pagubei.

(2) Asiguratul răspunde de prejudiciile cauzate asigurătorului, produse prin acte care ar împiedica realizarea dreptului prevăzut în alineatul precedent.

(3) Asigurătorul poate opune beneficiarului sau asiguratului, care invocă drepturi derivând din asigurare, toate excepțiile care suni opozabile asigurării obligatorii de răspundere civilă, potrivit prezentului statut.

Dacă prejudiciul cauzat este mai mare decât prima subscrisă și achitată, majorată de 10 ori, asigurătorul nu este răspunzător pentru acoperirea diferenței în acest caz, pentru diferențe de prejudiciu, executorul judecătoresc rămâne singurul răspunzător față de persoana păgubită.

Asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de executorul judecătoresc prin fapte proprii sau ale angajaților săi, în exercitarea atribuțiilor profesionale, când evenimentul s-a produs:

a) dintr-un caz de forță majoră;

b) din culpa exclusivă a persoanei păgubite;

c) din culpa exclusivă a unei terțe persoane.

Asigurătorul efectuează operațiunile de asigurare numai în moneda națională.

(1) Casa de asigurări poate încheia contracte de reasigurare cu societăți de asigurări, cu aprobarea Consiliului U.N.E.J.

(2) În operațiunile de reasigurare, condițiile și primele se stabilesc prin contractul de reasigurare.

(1) Fondurile Casei de asigurări se constituie din primele de asigurare (contribuții), dobânzi, donații, legate și din alte surse legale.

(2) Fondul de asigurare se compune din primele de asigurare.

(3) Cheltuielile de funcționare a Casei de asigurări și indemnizațiile pentru președinte și ceilalți membri ai Consiliului de conducere se asigură din fondurile Casei de asigurări, precum și din alte fonduri.

(4) Indemnizațiile pentru președinte și ceilalți membri ai Consiliului de conducere se stabilesc de către Consiliul U.N.E.J.

(5) Cheltuielile Casei de asigurări și ale organelor sale se pot efectua, numai pe bază de documente justificative, în limitele bugetului de venituri și cheltuieli, cu respectarea dispozițiilor legale.

În cazul în care, conform prevederilor art. 35 din Legea nr. 188/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Casa de asigurări nu va mai funcționa în cadrul U.N.E.J., întreg patrimoniul acesteia revine U.N.E.J., ca organizație profesională a executorilor judecătorești.

(1) Casa de asigurări are obligația să constituie și să mențină rezerve tehnice, pentru activitatea de asigurare de răspundere civilă.

(2) Nivelul rezervelor se stabilește anual de către Consiliul de conducere, cu avizul Consiliului U.N.E.J., în funcție de previziunile de risc pentru anul următor.

Mijloacele financiare ale Casei de asigurări se păstrează la cel puțin două bănci credibile, agreate de Consiliul U.N.E.J.

Fondurile Casei de asigurări, altele decât fondul de despăgubire constituit din fondul de asigurare și rezerva tehnică, pot fi folosite în activități economice aducătoare de venituri, precum și în alte investiții.

(1) Neplata obligațiilor bănești pentru constituirea fondurilor Casei de asigurări, în cuantumul și la termenele stabilite, atrage suspendarea din exercițiul funcției de executor judecătoresc, conform prevederilor art. 24 lit. c) din Legea nr. 188/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, si ale Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000.

(2) Primele de asigurare depuse pentru constituirea fondului

de despăgubire al Casei de asigurări nu se restituie.

Dispozițiile prezentului statut se aplică și executorilor judecătorești care la data intrării în vigoare a prezentului statut sunt membri ai Casei de asigurări.

(1) Prezentul statut se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data publicării acestuia.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului statut, orice dispoziții contrare se abrogă.