ANEXĂ - MĂRCI DE CONFORMITATE. - Legea nr. 163/2015 - standardizarea naţională
| Index |
|---|
| Legea nr. 163/2015 - standardizarea naţională |
| ANEXĂ - MĂRCI DE CONFORMITATE. |
MĂRCI DE CONFORMITATE
cu standardele române
Mărcile de conformitate cu standardele române sunt următoarele: SR și SR-S. Simbolurile mărcilor SR și SR-S sunt cele din figura de mai jos.
Simboluri
Marca SR este acordată produselor certificate în conformitate cu cerințele unui standard român.
Marca SR-S este acordată produselor certificate în conformitate cu cerințele unui standard român care prevede cerințe de securitate.
NOTĂ:
Dimensiunile mărcilor sunt următoarele:
- marca SR: 38 mm înălțime/37 mm lungime;
- marca SR-S: 38 mm înălțime/41 mm lungime.
Culoarea mărcii se alege de către titular, cu condiția ca marca să fie distinctă în context.
În cazul în care marca trebuie să fie mărită sau micșorată, este necesar să se respecte proporțiile prezentate în figura de mai sus. Dimensiunea pe verticală a mărcii nu trebuie să fie mai mică de 10 mm.
| ← HG nr. 457/2015 - aprobarea Acordului dintre Ministerul... | Ordinul BNR nr. 5/2015 - modificarea Normelor metodologice -... → |
|---|
în anul 1998 a fost adoptată Ordonanţa Guvernului nr. 39 privind activitatea de
Citește mai mult
standardizare naţională, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 30 ianuarie 1998. Actul normativ anterior menţionat a fost aprobat cu modificări şi completări prin Legea nr. 355/2002, cu modificările şi completările ulterioare.Prin Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998 au fost stabilite principiile şi cadrul organizatoric ale activităţii de standardizare naţională.
Totodată, prin actul normativ menţionat au fost stabilite condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească organismul naţional de standardizare, precum şi atribuţiile acestuia.
De asemenea au fost stabilite relaţiile dintre autorităţi şi organismul naţional de standardizare.
în acest sens a fost stabilită autoritatea administraţiei publice centrale, şi anume Ministerul Economiei, în a cărei sferă de competenţă îşi desfăşoară activitatea organismul naţional de standardizare şi obligativitatea acesteia de a achita sumele aferente participării României în organizaţiile internaţionale şi europene de standardizare.
în baza Ordonanţa Guvernului nr. 39/1998, prin HG nr. 985/2094 Asociaţia de Standardizare din România (ASRO) a fost recunoscută ca organism naţional de standardizare, fiind o persoană juridică de drept privat, de interes public, cu statut juridic de asociaţie fără scop patrimonial. Organizarea ASRO este similară organismelor naţionale de standardizare din majoritatea statelor membre ale UE, care sunt organizate ca entităţi private, respectând astfel principiile de independenţă şi imparţialitate, consfinţite în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Având în vedere evoluţia standardizării în ultimii ani şi recunoaşterea rolului său important în creşterea competitivităţii europene şi sprijinirea politicilor publice, în anul 2012, a fost adoptat Regulamentul (UE) nr. 1025 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE şi 93/15/CEE ale Consiliului şi a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE şi 2009/105/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului şi a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.
Prin actul comunitar se subliniază faptul că standardizarea europeană contribuie la sporirea competitivităţii întreprinderilor, facilitând în special libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor, interoperabilitatea reţelelor, mijloacele de comunicare, progresul tehnologic şi inovarea. Standardizarea europeană consolidează competitivitatea industriei europene la nivel mondial. Totodată standardele europene au un rol deosebit de important în cadrul pieţei interne contribuind la armonizarea şi respectarea cerinţelor pentru introducerea pe piaţă a produselor, prevăzute în legislaţia relevantă.
Obiectivul principal al Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 este asigurarea eficienţei şi eficacităţii standardelor şi standardizării ca instrumente de politică ale Uniunii, prin cooperarea între organizaţiile de standardizare europene, organismele de standardizare naţionale, statele membre şi Comisia Europeană. Pentru asigurarea eficacităţii standardelor şi a standardizării, Regulamentul stabileşte necesitatea existenţei unui sistem european de standardizare eficient, flexibil, transparent şi viabil din punct de vedere financiar.
În baza Regulamentului (UE) nr. 1025/2012, România a notificat organismul naţional de standardizare, ASRO fiind inclus în lista organismelor de standardizare naţionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. OJ 2013/C 279/08.
Pe cale de consecinţă, pentru a asigura adaptarea legislaţiei naţionale la modificările aduse prin Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 şi pentru a actualiza cadrul juridic existent cu aspecte care ţin de dezvoltarea standardizării europene în condiţii de eficienţă, transparenţă şi viabilitate care să permită respectarea angajamentelor de membru în standardizarea europeană şi internaţională, este necesară elaborarea di adoptarea unui nou cadru legislative, respective a Legii privind standardizarea naţională.
Prezenta Lege are în vedere, pe de o parte actualizarea cadrului juridic existent şi adaptarea legislaţiei naţionale la cerinţele impuse de Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, iar pe de altă parte întărirea capacităţii organismului naţional de standardizare în vederea respectării obligaţiilor României în activitatea de standardizare europeană şi internaţională.
Astfel prezenta Lege reglementează, în principal, următoarele:
1. Regimul standardelor române elaborate în cadrul standardizării naţionale şi a standardelor europene şi internaţionale adoptate la nivel naţional, respectiv modul în care standardele pot fi referite în legislaţie, urmărindu-se principiile legislaţiei comunitare şi evitarea impunerii de bariere netarifare în calea comerţului; termenele pentru publicarea versiunii române a standardelor europene şi internaţionale; protecţia standardelor prin drepturi de autor. Pentru acest din urmă aspect se instituie obligaţia pentru orice organizaţie care declară conformitatea cu un standard român să deţină respectivul standard în mod legal.
2. Organizarea şi modul de funcţionare al organismului naţional de standardizare, inclusiv reprezentarea României în organizaţiile de standardizare europene şi internaţionale. Plecând de le faptul că standardizarea naţională este parte a sistemului european de standardizare prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, organismul naţional de standardizare trebuie să desfăşoare atribuţii prin care sunt îndeplinite angajamentele României în acest sistem. Atribuţiile principale ale organismului naţional de standardizare vizează organizarea standardizării la nivel naţional, participarea în activitatea de standardizare europeană şi internaţională, informarea şi participarea la schimbul de informaţii, cooperarea cu autorităţile publice în vederea asigurării coerenţei între procesul de reglementare şi cel de standardizare.
3. Asigurarea unui sistem de standardizare transparent, eficient şi deschis tuturor părţilor interesate. Transparenţa şi deschiderea sunt pietre de temelie ale sistemului european de standardizare, astfel încât organizarea activităţii la nivel naţional trebuie să respecte aceste principii. Eficienţa activităţii de standardizare naţională presupune şi o planificare îmbunătăţită şi transparentă printr-un program de lucru anual care este supus schimbului de informaţii prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 1025/2012. Suplimentar, este prevăzută participarea deschisă în standardizare atât la nivel naţional, cât şi european şi internaţional, a tuturor părţilor interesate, inclusiv a autorităţilor publice.
4. Relaţiile organismului naţional de standardizare cu autorităţile statului. Având în vedere importanţa standardizării ca instrument de sprijinire a legislaţiei şi a politicilor publice este important să existe o colaborare coerentă şi eficientă între organismul naţional de standardizare şi autorităţile publice. Dată fiind amploarea domeniilor standardizate şi caracterul orizontal al activităţii de standardizare, este prevăzută colaborarea organismului naţional cu toate autorităţile publice în ceea ce priveşte participarea acestuia la elaborarea actelor normative care au legătură cu standardele sau standardizarea. In calitate de coordonator al infrastructurii calităţii şi evaluării conformităţii, Ministerul Economiei este autoritatea în a cărui sferă de competenţă se află activitatea de standardizare naţională, fiind prevăzute atribuţii în acest sens.
5. Asigurarea unui sistem de standardizare naţională viabil, capabil să răspundă cerinţelor standardizării europene. Actul normativ stabileşte cadrul legislativ necesar asigurării finanţării certe a activităţii organismului naţional de standardizare care să-i ofere acestuia posibilitatea exercitării atribuţiilor specifice unei entităţi de interes public general, precum şi respectarea obligaţiilor care revin României în activitatea de standardizare europeană şi internaţională. în acest context, Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 accentuează necesitatea unei finanţări continue şi sigure a activităţii de standardizare şi existenţa mai multor posibilităţi de finanţare.
în toate statele membre UE activitatea de standardizare naţională comportă o importantă dimensiune publică, fiind susţinută şi de la bugetul de stat. Astfel, organismele naţionale de standardizare sunt finanţate în parte de către stat pentru îndeplinirea atribuţiilor de interes public, în proporţii ce variază de la 25% la 50% din bugetul anual al organismului.
La nivel european, organizaţiile de standardizare europene CEN şi CENELEC îşi desfăşoară activitatea pe baza unui ajutor (grant) anual de operare din partea Comisiei Europene de - 40% din bugetul anual propriu, stabilit la sfârşitul fiecărui an pentru anul următor pe baza programului anual de standardizare.
Şi în România, activitatea de standardizare naţională este, potrivit legii, o activitate de interes public. în prezent sursele principale de finanţare sunt reprezentate din veniturile încasate din exercitarea atribuţiilor pentru care pot fi stabilite tarife şi anume: vânzarea standardelor şi adoptarea standardelor europene şi internaţionale ca standarde române. Există însă o serie de atribuţii ce derivă din statutul de organism naţional de standardizare şi care sunt de interes public. Pentru aceste activităţi nu pot fi stabilite tarife. Desfăşurarea acestor activităţi depinde de asigurarea costurilor pe care le presupun, iar lipsa asigurării acestor costuri, având în vedere caracterul non-profit al organismului naţional de standardizare, conduce la imposibilitatea sau exercitarea precară a acestor activităţi.
Condiţiile austerităţii bugetare din ultimii ani au determinat o lipsă acută a finanţării activităţii de standardizare din partea sistemului public, realizată până acum exclusiv pentru adoptarea unor standarde europene ca standarde române. Această situaţie fără precedent a condus la reducerea personalului ASRO cu peste 40% şi, proporţional la reducerea activităţii. Continuarea lipsei unui sprijin financiar cert din partea statului pentru organismul său naţional de standardizare recunoscut periclitează desfăşurarea activităţilor de interes public mandatate ASRO şi îndeplinirea obligaţiilor europene ale României în acest domeniu.
Pentru asigurarea unei funcţionări eficiente şi eficace a organismelor de standardizare europene, Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 (considerentul 40) prevede necesitatea finanţării din fonduri publice a acestei activităţi, finanţare care să nu fie supusă principiului reducerii anuale, în acelaşi timp, organizaţiile europene de standardizare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, pe baza concluziilor Consiliului European din septembrie 2008, au stabilit un sistem de evaluare periodică a organismelor naţionale de standardizare. Printre cele şase criterii care trebuie îndeplinite sunt viabilitatea şi stabilitatea, care să permită organismelor naţionale de standardizare să îşi îndeplinească în mod eficient sarcinile atribuite.
în acest context se impune asigurarea finanţării activităţilor de interes public desfăşurate de organismul naţional de standardizare, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei.
Având în vedere statutul de persoană juridică de drept privat a organismului naţional de standardizare şi necesitatea asigurării independenţei şi imparţialităţii acestuia, prezenta Lege prevede alocări de la bugetul de stat, pentru exercitarea activităţilor de interes public enumerate la art. 21.
Această alocare sigură va contribui la întărirea capacităţii organismului naţional de standardizare de a răspunde cerinţelor de participare şi reprezentare a României în sistemul de standardizare european şi internaţional şi va contribui la modernizarea organismului naţional de standardizare.
Promovarea acetei Legi va contribui la (a) asigurarea unei eficienţe economice sporite; (b) creşterea competitivităţii economiei naţionale (c) protejarea consumatorilor şi a mediului şi (d) facilitarea comerţului pe pieţele externe.
Asigurarea unui sistem naţional de standardizare viabil are impact favorabil asupra mediului de afaceri, standardizarea fiind cel mai important instrument de susţinere în competiţia economică, prin intermediul căruia se deschid pieţele şi se asigură protecţia mediului, siguranţa, securitatea, sănătatea, accesul la informaţie şi o calitate superioară a produselor/ serviciilor.
Faţă de cele prezentate mai sus, s-a elaborat proiectul de Lege privind standardizarea naţională şi conform prevederilor art.76 alin.(3) din Constituţia României, republicată, solicit dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege în procedură de urgenţă, stabilit potrivit Regulamentului fiecărei Camere.
Iniţiator, Iancu Iulian, deputat PSD