HG nr. 467/2015 - modificarea Normelor privind certificarea mecanicilor de locomotivă care conduc locomotive şi trenuri în sistemul feroviar din România, aprobate prin HG nr. 1.611/2009

CUNOȘTINȚE PROFESIONALE GENERALE ȘI CERINȚELE PRIVIND PERMISUL

Obiectivul "formării generale" este de a oferi competențe "generale" cu privire la toate aspectele relevante pentru profesia de mecanic de locomotivă. În acest sens, formarea generală se va concentra pe cunoștințele de bază și principiile care se aplică independent de tipul și de natura materialului rulant sau a infrastructurii. Aceasta poate să nu cuprindă exerciții practice.

Competențele cu privire la anumite tipuri de material rulant sau cu privire la siguranța și normele de exploatare și tehnicile pentru o anumită infrastructură nu fac parte din competențele "generale". Formarea legată de competențele specifice unui material rulant sau unei infrastructuri se referă la certificatul de mecanic de locomotivă și este specificată în anexele nr. 5 și 6 la norme.

Formarea generală cuprinde temele 1-7 enumerate mai jos. Ordinea în care sunt enumerate nu reprezintă o ordine de prioritate.

Infinitivele lungi utilizate în listă indică natura competenței pe care cursantul trebuie să o dobândească. Sensul acestora este descris în tabelul următor:

1. Sarcinile unui mecanic de locomotivă, mediul de lucru, rolul său și responsabilitatea sa în activitățile feroviare, exigențele sarcinilor mecanicului din punct de vedere profesional și personal:

a) cunoașterea în linii generale a legislației și a regulilor aplicabile în materie de exploatare și siguranță feroviară (cerințe și proceduri privind certificarea mecanicilor de locomotivă, mărfurile periculoase, protecția mediului, protecția împotriva incendiilor etc.);

b) înțelegerea cerințelor specifice și a exigențelor profesionale și personale (munca în mare parte pe cont propriu, lucrul în ture pe un ciclu de 24 de ore, protecție și securitate individuală, citirea și actualizarea documentelor etc.);

c) înțelegerea comportamentelor care sunt compatibile cu responsabilități esențiale pentru siguranță (medicamente, alcool, droguri și alte substanțe psihoactive, boală, stres, oboseală etc.);

d) identificarea documentelor de referință și de exploatare (de exemplu, manualul de proceduri, manualul de parcurs, manualul mecanicului etc.);

e) identificarea responsabilităților și a funcțiilor persoanelor implicate;

f) înțelegerea importanței de a fi precis în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor și metodele de lucru;

g) înțelegerea sănătății și a siguranței la locul de muncă (de exemplu, codul de conduită pe căile ferate și în apropierea acestora, codul de conduită la urcarea și coborârea în siguranță de pe unitatea de tracțiune, ergonomie, reguli de siguranță a personalului, echipamente de protecție individuală etc.);

h) cunoașterea aptitudinilor și a principiilor în materie de comportament (managementul stresului, situații extreme etc.);

i) cunoașterea principiilor de protecție a mediului (conducere durabilă etc.).

2. Tehnologii feroviare, inclusiv principiile de siguranță care stau la baza regulilor de exploatare:

a) cunoașterea principiilor, a regulamentelor și a dispozițiilor privind siguranța activităților feroviare;

b) identificarea responsabilităților și a funcțiilor persoanelor implicate.

3. Principii de bază ale infrastructurii feroviare:

a) cunoașterea principiilor și a parametrilor sistemici și structurali;

b) cunoașterea caracteristicilor generale ale căilor ferate, ale stațiilor și ale stațiilor de triaj;

c) cunoașterea structurilor feroviare (poduri, tuneluri, puncte etc.);

d) cunoașterea modurilor de exploatare (cale ferată simplă, cale ferată dublă etc.);

e) cunoașterea sistemelor de semnalizare și de control ale trenurilor;

f) cunoașterea instalațiilor de siguranță (detectoare de osii supraîncălzite, detectoare de fum în tuneluri etc.);

g) cunoașterea alimentării cu energie de tracțiune (catenară, a treia șină etc.).

4. Principii de bază ale comunicării operaționale:

a) cunoașterea importanței comunicării și a mijloacelor și procedurilor de comunicare;

b) identificarea persoanelor pe care mecanicul trebuie să le contacteze, precum și a rolului și responsabilității acestora (personalul administratorului de infrastructură, sarcinile personalului altor trenuri etc.);

c) identificarea situațiilor/cauzelor care impun inițierea comunicării;

d) înțelegerea metodelor de comunicare.

5. Trenurile, elementele lor constitutive și cerințele tehnice pentru unitățile de tracțiune, vagoanele de marfă și de pasageri și alte tipuri de material rulant:

a) cunoașterea tipurilor generice de tracțiune (electrică, diesel, aburi etc.);

b) descrierea caracteristicilor unui vehicul (boghiuri, organe, cabină de conducere, sisteme de protecție etc.);

c) cunoașterea conținutului și a sistemelor de etichetare;

d) cunoașterea documentației privind compunerea trenului;

e) înțelegerea sistemelor de frânare și a calculării performanțelor;

f) identificarea vitezei trenului;

g) identificarea sarcinii maxime și a forțelor exercitate asupra cuplei;

h) cunoașterea funcționării și a scopului sistemului de management al trenului.

6. Riscuri legate de activitățile feroviare în general:

a) înțelegerea principiilor care guvernează siguranța traficului;

b) cunoașterea riscurilor legate de activitățile feroviare și a diverselor mijloace care trebuie folosite pentru reducerea acestora;

c) cunoașterea incidentelor de siguranță și înțelegerea comportamentului necesar/reacției necesare;

d) cunoașterea procedurilor aplicabile accidentelor în care sunt implicate persoane (de exemplu, evacuarea).

7. Principii de bază ale fizicii:

a) înțelegerea forțelor la nivelul roții;

b) identificarea factorilor care influențează performanța la accelerare și la frânare (condiții meteorologice, echipamente de frânare, aderență redusă, sablare etc.);

c) înțelegerea principiilor energiei electrice (circuite, tensiune de măsură etc.).