Decizia CCR nr. 698 din 27.11.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 95 alin. 1, art. 102 alin. (21) şi art. 170 din Legea nr. 263/2010 - sistemul unitar de pensii publice şi ale art. III alin. 1 din OUG nr. 1/2013 pt....

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. I pct. 2 și 3 și art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Vergina Staicu în Dosarul nr. 1.206/120/2014 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 612D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 919 din 1 noiembrie 2012 și nr. 243 din 29 aprilie 2014. Totodată, arată că dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 nu sunt discriminatorii, aplicându-se în mod egal tuturor celor vizați de ipoteza textelor de lege.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 5 iunie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 1.206/120/2014, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. I pct. 2 și 3 și art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanta Vergina Staicu în cadrul soluționării unui litigiu de asigurări sociale.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. Astfel, dispozițiile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 instituie condiții inegale de calcul al punctajului mediu anual, în funcție de anul și luna nașterii, cu consecința diminuării progresive a punctajului mediu anual, respectiv a pensiei, ceea ce constituie "o discriminare progresivă a celor care se pensionează sub incidența creșterii vârstei de pensionare". Diminuarea punctajului mediu anual și a pensiei lunare, ca urmare a inegalității de tratament instituită de art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, nu este compensată de acordarea indicelui de corecție prevăzut de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, întrucât acest indice nu se aplică de la data începerii creșterii vârstei standard de pensionare și se calculează pe baza unor indicatori fără nicio legătură cu majorarea continuă a duratei stagiului complet de cotizare. Or, dacă s-ar fi urmărit compensarea devalorizării progresive a contributivității, indicele de corecție prevăzut de art. 170 alin. (1) ar fi trebuit să fie anual crescător față de perioada anterioară și cel puțin egal cu indicele de creștere a duratei stagiului complet de cotizare. Ținând seama însă de opiniile prezentate la data adoptării legii, precum și de toate inovațiile restrictive aduse de Legea nr. 263/2010, rezultă că indicele de corecție prevăzut de art. 170 alin. (1) instituie o corecție necesară și rezonabilă, în compensarea facilităților de calcul și a corecțiilor pozitive a punctajelor, instituite de Legea nr. 19/2000, de care au beneficiat cei pensionați anterior (inclusiv convertirea în puncte a valorii pensiilor de 58-85% din media salariului pe 5 ani din ultimii 10 ani de activitate, stabilite în baza Legii nr. 3/1977) și care se mențin în plată ca drepturi câștigate. Potrivit Legii nr. 263/2010, cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie, iar punctajul mediu anual se calculează prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6 la lege. Astfel, autorul excepției susține că, aparent, s-ar deduce că acest element obiectiv de calcul ar avea aceeași valoare pentru toți și că, în virtutea principiului contributivității, cu cât prestația contributivă (suma punctajelor anuale) este mai mare, cu atât pensia va fi mai mare. În realitate, însă, textul art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 defavorizează continuu și progresiv pe cei pensionați ulterior anului 2001 și care intră sub incidența creșterii vârstei standard de pensionare, în sensul că nu reglementează o valoare a stagiului pentru calcularea punctajului mediu anual, fixă și egală pentru toți, indiferent de anul și luna nașterii (adică un stagiu standard complet de cotizare pentru calcularea punctajului mediu anual), ci face trimitere la stagiul complet de cotizare, instituit de art. 53 alin. (3) și definit de art. 3 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 263/2010, care, în corelație cu creșterea vârstei de pensionare, se majorează continuu, cu câte cca 4-6 luni în fiecare an următor. Astfel, din situația prezentată rezultă că diminuarea pensiei va atinge valorile maxime la încheierea perioadei de creștere a stagiului complet de cotizare, adică în cazul anexei nr. 5, pentru femei în anul 2030 când pensiile vor fi mai mici cu 28,6%, pentru bărbați în anul 2015 când pensiile vor fi mai mici cu 14,3%, iar în cazul anexei nr. 6, pentru bărbați și femei în anul 2030 când pensiile vor fi mai mici cu 33,3%. Autorul excepției mai arată că această diminuare progresivă a pensiei este lipsită de orice motivare obiectivă, întrucât se practică în condițiile majorării vârstei standard de pensionare, ceea ce înseamnă diminuarea efortului bugetar prin scurtarea duratei sarcinii de plată a pensiei.

6. În ceea ce privește dispozițiile art. I pct. 2 și 3 și art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, autorul excepției susține că acestea sunt neconstituționale, deoarece instituie condiții inegale de calcul al indicelui de corecție, în funcție de ziua pensionării, înainte sau după 23 ianuarie 2013, cu consecința diminuării indicelui de corecție acordat celor pensionați după 23 ianuarie 2013. Or, din textul art. 170 din Legea nr. 263/2010 rezultă fără dubiu că indicele de corecție aplicabil la data înscrierii la pensie este cel stabilit la începutul fiecărui an și deci este unic pentru întregul an. Unicitatea indicelui de corecție este impusă și de art. 16 alin. (1) din Constituție și de art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010, care instituie principiul egalității. Ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 437/2013, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2013, s-a stabilit că indicele de corecție este, începând cu 1 ianuarie 2013, 1,17. Însă, dacă o persoană își depunea cererea de pensionare după data de 23 ianuarie 2013, aceasta beneficia de un indice de corecție de 1,06 [prevăzut de art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013], iar nu de cel stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2013.

7. Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate "ar putea fi neconstituționale, prin raportare la art. 16 din Constituție."

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Avocatul Poporului apreciază, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 243/2014.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de către autorul excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în încheierea de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, și ale art. I pct. 2 și 3 și art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2014, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins:

- Art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010: "Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6.";

- Art. I pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013: "Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

[...]

2. La articolul 102, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

«(2¹) Începând cu anul 2013, indicatorii prevăzuți la alin. (2), utilizați la stabilirea valorii punctului de pensie pentru anul următor, sunt cei definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică.»

3. Articolul 170 se modifică și va avea următorul cuprins:

«Art. 170. - (1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011.

(2) Începând cu anul 2013, câștigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Național de Statistică.

(3) Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie.

(4) Punctajul mediu anual rezultat în urma aplicării indicelui de corecție reprezintă punctajul mediu anual realizat de asigurat, care se utilizează la determinarea cuantumului pensiei.»";

- Art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013: "În anul 2013, indicele de corecție care se aplică punctajului mediu anual determinat conform prevederilor art. 95 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, este 1,06."

13. Întrucât dispozițiile art. I pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului completează art. 102 cu alin. (2¹) și modifică art. 170 din Legea nr. 263/2010, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 95 alin. (1), art. 102 alin. (2¹) și art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții asupra cărora Curtea Constituțională urmează a se pronunța.

14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, dispoziții criticate din perspectiva instituirii unei discriminări referitoare la calculul punctajului mediu anual, în funcție de anul și luna nașterii, Curtea reține că asupra criticii privind instituirea unor, condiții inegale de calcul al punctajului mediu anual, în funcție de anul și luna nașterii, cu consecința diminuării progresive a punctajului mediu anual, respectiv a pensiei, critică raportată la art. 16 din Constituție, s-a pronunțat prin Decizia nr. 243 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 18 iunie 2014, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. c) și d), art. 95 coroborat cu art. 3 alin. (1) lit. n) și v) și art. 52-54 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și ale anexelor nr. 5 și 6 la aceasta. Curtea a reținut în esență că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Astfel, cuantumul pensiei reflectă atât stagiul de cotizare, cât și veniturile realizate în cursul acestuia, însă deschiderea drepturilor de pensie este condiționată și de vârsta asiguratului determinată în funcție de data nașterii sale. Legea instituie un dublu criteriu pentru ieșirea la pensie pentru limită de vârstă: vârsta și stagiul complet de cotizare. Având în vedere deficitul bugetului de asigurări sociale menționat, legiuitorul, prin Legea nr. 263/2010, a instituit o grilă de creștere progresivă a vârstei de pensionare, iar data nașterii este un criteriu obiectiv pentru determinarea acesteia, întrucât, raportat la ea, se stabilește vârsta de pensionare. Acest tip de reglementare există în majoritatea sistemelor naționale, ea fiind justificată de asigurarea resurselor necesare finanțării sistemului public de pensii, în condițiile în care, pe de o parte, se înregistrează o scădere a numărului populației active și, pe de altă parte, o creștere a speranței de viață a persoanelor aflate la pensie.

16. Curtea a mai reținut, prin aceeași decizie, că soluția din 2010 a legiuitorului vizează asigurarea unui echilibru între resursele financiare existente și cheltuielile ocazionate de plata pensiilor, în condițiile unui deficit al bugetului asigurărilor sociale în creștere. Astfel, dublul criteriu folosit de legiuitor este de natură să satisfacă exigențele art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi, dispozițiile de lege criticate aplicându-se persoanelor care se află în aceeași situație juridică.

17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

18. Cu privire la dispozițiile art. 102 alin. (2¹) și art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și ale art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, dispoziții criticate din perspectiva instituirii unor condiții inegale pentru calculul indicelui de corecție, Curtea reține că, potrivit art. 170 din Legea nr. 263/2010, pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a acestei legi (1 ianuarie 2011), la punctajul mediu anual urma să se aplice un indice de corecție "calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie." Acest indice de corecție avea ca scop corectarea diferențelor între cei pensionați înainte și după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. Indicele de corecție urma să se aplice o singură dată, la înscrierea inițială la pensie. Intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 a avut loc la data de 1 ianuarie 2013. Însă, la data de 23 ianuarie 2013 a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 care, prin art. III alin. (1), a prevăzut că, "În anul 2013, indicele de corecție care se aplică punctajului mediu anual determinat conform prevederilor art. 95 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, este 1,06." Potrivit alin. (2) și (3) din același articol, acest indice urma să se aplice și punctajelor medii anuale calculate pentru persoanele al căror drept la pensie s-a deschis începând cu luna ianuarie 2011, respectiv după data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010.

19. Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 noiembrie 2013, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. III alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 sunt neconstituționale. Curtea a statuat că "dispozițiile art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 nu pot fi aplicate decât persoanelor al căror drept la pensie s-a deschis după intrarea în vigoare a acestui act normativ, alin. (1) al acestui articol urmând să își producă astfel efectele pentru aceste persoane", deci pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis după data de 23 ianuarie 2013. Referitor la persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis până la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2013, Curtea a statuat că "acestea beneficiază de aplicarea indicelui de corecție reglementat de art. 170 din Legea nr. 263/2010", constatând că, "tot ca efect al legii, casele de pensii ar fi trebuit ca, începând cu data de 1 ianuarie 2013, să procedeze la aplicarea indicelui de corecție pensiilor obținute după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, cu aplicarea indicelui de corecție reglementat de art. 170." Ulterior acestei decizii a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2013, care a introdus art. IV în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, prin care au fost stabiliți indici de corecție pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-22 ianuarie 2013 (și anume: 1,12 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2011 inclusiv; 1,17 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2012 inclusiv; 1,17 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2013-22 ianuarie 2013 inclusiv), însă a prevăzut că drepturile la acești indici de corecție se cuvin începând cu data de 7 noiembrie 2013, iar nu cu data de 1 ianuarie 2013, așa cum constatase Curtea Constituțională.

20. În consecință, prin Decizia nr. 463 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 25 septembrie 2014, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. IV alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt neconstituționale, întrucât indicii de corecție rezultați din formula de calcul prevăzută de art. 170 din Legea nr. 263/2010, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011- 22 ianuarie 2013, trebuie să se cuvină începând cu 1 ianuarie 2013, așa cum a constatat Curtea prin Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013, iar nu cu data de 7 noiembrie 2013.

21. Ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 463 din 17 septembrie 2014, legiuitorul a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2014 privind modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 4 noiembrie 2014, care modifică art. IV alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, cu următorul cuprins: "Drepturile de pensie, rezultate în urma aplicării indicilor de corecție prevăzuți la alin. (1), se cuvin începând cu data de 1 ianuarie 2013, în situația persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), respectiv de la data deschiderii drepturilor de pensie, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. c)."

22. Analizând critica de neconstituționalitate prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că, deși art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecție (raportul dintre 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule - și anume câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie - variază de la an la an. Astfel, legiuitorul a instituit, prin art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, pentru anul 2013, o cifră fixă de 1,06 ce urma să se aplice tuturor persoanelor pensionate în anul 2013. Însă, întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 a fost publicată la data de 23 ianuarie 2013, dispozițiile art. III alin. (2) și (3) fiind retroactive, au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013, decizie prin care Curtea Constituțională a constatat și că art. III alin. (1) care instituia indicele de corecție de 1,06 trebuie să se aplice numai persoanelor pensionate după data de 23 ianuarie 2013.

23. Astfel, persoanele pensionate în perioada 1-22 ianuarie 2013 beneficiază de un indice de corecție de 1,17 [potrivit art. IV alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013], în timp ce persoanele pensionate în perioada 23 ianuarie - 31 decembrie 2013 beneficiază de un indice de corecție de 1,06 [potrivit art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 și Deciziei nr. 437 din 29 octombrie 2013].

24. Curtea constată că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări, așa cum s-a reținut în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, de exemplu prin Decizia nr. 870 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008.

25. Totodată, Curtea reține că, prin deciziile nr. 437 din 29 octombrie 2013 și nr. 463 din 17 septembrie 2014, instanța de contencios constituțional nu a analizat constituționalitatea dispozițiilor de lege care instituiau anumite cifre ca reprezentând indici de corecție, ceea ce nici nu intră în competența Curții Constituționale, stabilirea acestor cifre fiind atributul exclusiv al legiuitorului. Însă Curtea a analizat constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate din perspectiva principiului neretroactivității și a efectelor obligatorii ale deciziilor sale.

26. Așadar, situația diferită în care se află cele două categorii de pensionari - cei pensionați înainte și după 23 ianuarie 2013 - se datorează intervențiilor legislative din materie, ceea ce nu poate conduce la neconstituționalitatea prevederilor criticate din Legea nr. 263/2010 și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, din perspectiva egalității în drepturi.