Legea nr. 162/2023 pentru modificarea și completarea OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) De la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cererea pentru eliberarea cărții electronice de identitate se soluționează de către orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor, indiferent de locul de domiciliu sau de reședință al persoanei fizice.”

2. La articolul 28 alineatul (1), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil cu destinație de locuință și faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) și b), când proprietarului sau persoanei interesate nu i-au fost emise în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare actele privind titlul locativ;”.

3. La articolul 28, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alin. (4)—(7), cu următorul cuprins:

„( 4) Nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă.

(5 ) Limita prevăzută la alin. (4) nu se aplică în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresa membrilor familiei extinse și al situațiilor prevăzute la art. 34 alin. (1).

(6 ) În sensul prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului, prin familie extinsă se înțelege titularul dreptului locativ, soțul/soția acestuia, rudele titularului dreptului locativ ori ale soțului/soției în linie dreaptă, precum și cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv.

(7 ) În cazul persoanelor defavorizate care nu pot face dovada adresei de domiciliu, aceasta se înscrie în baza adeverinței eliberate de unitatea administrativ-teritorială, din care rezultă adresa la care se stabilește domiciliul.”

4. La articolul 31, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) Nu poate fi înscrisă în actul de identitate mențiunea privind reședința, dacă în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă. Prevederile art. 28 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.”

5. Articolul 36 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 36. — Persoana care găzduiește o altă persoană care nu are înscrisă în actul de identitate adresa la care locuiește efectiv după trecerea termenului prevăzut la art. 31 alin. (1) are obligația de a se prezenta împreună cu aceasta la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul unde este situat imobilul, în vederea exprimării consimțământului de primire în spațiu, făcând excepție persoanele prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a).”

6. La articolul 39, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 39. — (1) Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din actul de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil.”

7. La articolul 43, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) nerespectarea dispozițiilor art. 25, art. 31 alin. (3), art. 34 alin. (2) și art. 36, cu amendă de la 75 lei la 150 lei.”

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU

Comentarii despre Legea nr. 162/2023 pentru modificarea și completarea OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români

Expunere de motive 7.06.2023

Expunere de motive
în ultimii ani, în România, au fost semnalate în mass media numeroase situații când la aceeași adresă erau înregistrati sute sau chiar mii de oameni care, de fapt, nu locuiau acolo.
în octombrie 2018, la o adresă din sectorul 3 din Capitală, apăreau înregistrate circa 5.000 de persoane.
în iulie 2020, a fost relatată o situație similară în județul Iași. La o adresă din comuna Moșna figurau cu viză de reședință peste 3.000 de persoane.
în septembrie 2020, conform datelor oficiale, la patru adrese din orașul Galați, deținute de trei gălățeni, locuiau peste 13.000 de persoane cu

Citește mai mult

dublă cetățenie. Cele mai multe persoane, peste 8.000, figurau la două adrese deținute de același gălățean.
Dar cel mai spectaculos caz a fost prezentat în mass media la începutul anului 2022. în luna februarie a.c, în Capitală, structura de Evidența Populației a descoperit o adresă la care locuiau fictiv 18.000 de persoane, iar în țară au fost identificate peste 150 de alte adrese cu mii de locuitori. Bucureștiul și Iașiul sunt orașele unde sunt înregistrate cele mai multe persoane cu domiciliul la o singură adresă. Recent și municipiul Vaslui a devenit de interes pentru derularea procedurii de obținere a unei cărți de identitate cu domiciliul în România.
Situația continuă să fie problematică. O demonstrează și constatarea în luna martie a.c., de către Direcția Locală de Evidență a Persoanelor Iași, care a înregistrat cel mai mare număr de cereri primite într-o lună în ultimii 10 ani. Raportată la media lunară anuală, creșterea este de 40%. Concret, au fost procesate 8.958 de cereri din care 8.128 pentru acte de identitate, 183 pentru acte de identitate provizorii și 647 pentru viză de reședință.
Evidența cetățenilor români care domiciliază în România se ține în cadrul Sistemului național informatic de evidență a populației în scopul cunoașterii numărului, structurii și mișcării populației pe teritoriul țării.
Dacă numărul și structura populației sunt cunoscute pe baza datelor furnizate de către autoritățile locale la nașterea persoanelor, mișcarea populației pe teritoriul național este un fenomen dinamic, iar cunoașterea acesteia se face exclusiv pe baza informațiilor furnizate de persoane, cu ocazia prezenței la serviciile publice comunitare de evidența persoanelor pentru a solicita acte de identitate sau înscrierea mențiunii de reședință, depinde de obligațiile stabilite în sarcina acestora și de gradul de responsabilitate privind respectarea acestor obligații.

Totodată, reglementările legale în vigoare conțin obligații pentru cetățeni referitoare la schimbarea domiciliului, dar modul în care sunt formulate, nu permit sancționarea nerespectării acestora, iar în cazul stabilirii reședinței, nici
nu există instituite astfel de obligații.
Consecința acestei situații este că persoanele care declară schimbarea domiciliului sau solicită înscrierea mențiunii de reședință, în marea majoritate a situațiilor, o fac din interes personal.
Nu puține sunt însă situațiile când persoanele obțin schimbarea domiciliului sau viza de reședință la adrese la care nu locuiesc, aceasta fiind posibilă din lipsă de reglementări care să condiționeze schimbarea domiciliului și acordarea vizei de reședință, de suprafața imobilului cu destinație de locuit și de numărul de persoane care locuiesc la această adresă, conform datelor din registrul de evidență a persoanelor.
Cu excepția elevilor și studenților, viza de reședință este solicitată cel mai adesea pentru a obține unele beneficii de moment, beneficii care sunt acordate pe baza dovezii din actul de identitate:
• înscrierea la grădinițe/școli;
• acordarea unor compensări la cheltuielile de transport/cazare;
• acordarea de asistență socială/medicală, etc.;
• susținerea unor examene;
• obținerea de documente sau facilități fiscale;
• exprimarea dreptului de vot;
• altele.
Există de asemenea și situații în care persoanele doresc să-și schimbe domiciliul sau să-și stabilească reședința la adresele la care locuiesc efectiv, dar nu pot obține acte de identitate sau viză de reședință la aceste adrese, datorită proprietarilor care, fie nu se pot deplasa pentru a-și exprima consimțământul necesar, fie nu sunt interesați să oficializeze domiciliul/reședința în locuința lor, altor persoane.
O problemă importantă și de actualitate o reprezintă continuarea limitării accesului persoanelor la serviciile de evidență a persoanelor, acesta fiind în continuare restricționat numai la serviciile de la locul de domiciliu sau de reședință al persoanei, cu toate că din anul 2014, Registrul Național de Evidență a Persoanelor este informatizat și organizat pe un singur nivel-central (art.9 din HG 295/2021) și cuprinde ansamblul datelor personale ale tuturor cetățenilor români cu domiciliul și/sau reședința în România, ale celor care au dobândit statutul de cetățean român cu domiciliul în străinătate, precum și imaginile faciale ale cetățenilor români cărora li s-au eliberat acte de identitate.
Această limitare nu se mai justifică și continuă să determine greutăți la obținerea actelor de identitate.
Argumentele menționate au drept scop îmbunătățirea calității serviciilor de evidența persoanelor, a calității datelor înregistrate în registrul de evidența persoanelor și pentru crearea de facilități cetățenilor români la obținerea actelor de identitate.

Având în vedere cele prezentate, supunem Parlamentului spre dezbatere și adoptare prezenta inițiativă legislativă.
Inițiatori:
Deputat,
Salan Viorel — Grupul Parlamentar PSD
Deputat,
Intotero Natalia Elena - Grupul Parlamentar PSD,
Deputat,
Toma Ilie - Grupul Parlamentar PSD
Senator,
Resmeriță Cornel Cristian - Grupul Parlamentar PSD

Răspunde