Decizia CCR nr. 373 din 14.05.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. Legii nr. 283/2011 - aprobarea OUG nr. 80/2010 pt. completarea art. 11 din OUG nr. 37/2008 - reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, în ansamblul...

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 diri Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Istvan Ion în Dosarul nr. 309/2/2015 (număr vechi 428/2015) al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 366D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 16 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 309/2/2015 (număr vechi 428/2015), Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepția a fost ridicată de István Ion cu prilejul soluționării unei cauze având ca obiect obligația de a face.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că Legea nr. 283/2011 a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, cuprinsul legii adoptate de Camera Deputaților fiind total diferit de cel adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată. Astfel, Camera Deputaților a eliminat complet modificările adoptate de Senat și a operat modificări și completări esențiale, concretizate într-un număr de 23 de articole, cuprinse în art. II din lege, care nu se regăsesc în forma adoptată de Senat. În sprijinul celor susținute invocă cele reținute de Curtea Constituțională cu privire la principiul bicameralismului prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, Decizia nr. 1.093 din 15 octombrie 2008, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010 și Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014.

6. În continuare, arată că dispozițiile art. 18 din legea criticată încalcă prevederile Constituției referitoare la condițiile în care poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți. Astfel, consideră că motivele invocate pentru adoptarea măsurilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 nu pot constitui o justificare pentru neacordarea unor drepturi. De asemenea, restrângerea drepturilor din perspectiva unei simple utilități publice nu poate fi acceptată. În acest sens, invocă cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 1 iulie 1961, pronunțată în Cauza Lawless contra Irlandei, potrivit cărora, în cazul instituirii unor măsuri derogatorii, cu caracter excepțional, statul trebuie să acționeze astfel încât să fie protejate valorile enumerate de art. 15 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, arată că dispozițiile legii criticate aduc atingere prevederilor art. 47 din Constituție referitoare la dreptul la pensie, întrucât art. 117 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice stipulează că "Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea și modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea și reluarea plății acestora, se aplică și indemnizațiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire și plată se află, potrivit legii, în competența materială a caselor teritoriale de pensii, respectiv a caselor de pensii sectoriale, cu excepția situațiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel". Dispoziții asemănătoare sunt și în art. 43 alin. (2) din Legea nr. 341/2004. Prin urmare, rezultă că indemnizația reparatorie prevăzută de art. 4 din Legea nr. 341/2004 are același statut juridic cu cel al pensiei, iar veniturile din pensie sunt garantate la nivel constituțional și beneficiază de protecție.

7. De asemenea, autorul excepției susține că se creează o discriminare între cetățenii cărora nu li se mai acordă indemnizațiile reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004 și cei care, în temeiul aceleiași legi, continuă să primească astfel de indemnizații.

8. În susținerea caracterului discriminator al dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 283/2011 invocă și faptul că, în timp ce revoluționarii sunt privați de drepturile prevăzute de lege pentru un an, alte categorii de persoane, precum cadrele militare înlăturate de comuniști, primesc un drept pe care nu îl aveau anterior. Mai mult, cuantumul indemnizațiilor pentru aceștia din urmă este de 3.335.116 lei pentru anul 2012, sumă acordată unui număr de 300 de beneficiari, în timp ce pentru revoluționari cuantumul indemnizațiilor se ridică la 2.000.000 lei pentru același an, suma revenind unui număr de aproximativ 10.000 de beneficiari.

9. Totodată, consideră că textele de lege criticate aduc atingere dispozițiilor Legii fundamentale care consacră demnitatea și libera dezvoltare a personalității umane ca valori supreme ale statului român, deoarece suspendă drepturi acordate unor persoane în virtutea contribuției lor deosebite la desfășurarea Revoluției din Decembrie 1989.

10. În sfârșit, susține că restrângerile aduse dreptului la indexarea salariilor, la pensie pentru vechime în muncă și la indemnizațiile de gratitudine pentru fapte de eroism național - asimilate pensiilor - sunt lipsite de temei constituțional.

11. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că nu poate fi reținută critica referitoare la încălcarea principiului bicameralismului, întrucât legea a fost dezbătută atât în Camera Deputaților, cât și în Senat. De asemenea, arată că nu este încălcat dreptul la un nivel de trai decent, deoarece indemnizația prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 era cuvenită doar în măsura în care persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Așadar, aceasta nu este unica sursă de venit a acestor persoane pentru a se pune în discuție atingerea dreptului la un nivel de trai decent. Mai mult, în materie de politici sociale, statul trebuie să se bucure de o anumită marjă de apreciere în privința instituirii, modificării ori suprimării anumitor măsuri, în funcție de condițiile economico-sociale. Neavând caracter fundamental, neacordarea indemnizației pretinse nu poate fi privită prin prisma art. 53 din Constituție.

12. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Din examinarea motivării excepției de neconstituționalitate Curtea constată că, alături de criticile de neconstituționalitate extrinsecă vizând Legea nr. 283/2011, autorul excepției critică și dispozițiile art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, dispoziții care au următorul conținut: "În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă." Dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, aveau, în anul 2012, următorul conținut: "(4) De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor."Curtea constată că dispozițiile art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 au avut o aplicabilitate temporară, în cursul anului 2012. Întrucât continuă să își producă efectele juridice în cauza în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, aceste dispoziții legale pot fi supuse controlului de constituționalitate, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituțională a statuat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prin urmare, obiectul controlului de constituționalitate urmează să îl constituie dispozițiile Legii nr. 283/2011 în ansamblul său și, în special, dispozițiile art. II art. 18 din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 80/2010.

16. Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că aceste dispoziții de lege contravin următoarelor texte din Constituție: art. 61 alin. (2) referitor la structura Parlamentului, art. 47 privind dreptul la un nivel de trai decent și dreptul la pensie și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, autorul susține că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii și aduc atingere demnității umane, făcând astfel trimitere la prevederile art. 16 din Constituție referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor și ale art. 1 alin. (3) din același act normativ fundamental privind valorile supreme ale statului român, între care se numără și demnitatea omului.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile Legii nr. 283/2011 și cele ale art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, față de criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea principiului bicameralismului cu prilejul adoptării Legii nr. 283/2011, ca urmare a completărilor aduse de către Camera decizională proiectului de lege, Curtea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, a reținui că aceste completări "privesc măsuri financiare în domeniul bugetar, obiect identic celui reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008. Astfel, Curtea apreciază că, în realitate, conținutul juridic al legii adoptate de Camera decizională este același cu cel propus de inițiator, Guvernul. De asemenea, nu se poate vorbi despre o configurație deosebită, de vreme ce legea aprobată păstrează dispozițiile articolului unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, completând conținutul acestei ordonanțe cu un nou articol, care cuprinde o serie de reglementări cu un obiect asemănător."

18. Referitor la critica potrivit căreia dispozițiile Legii nr. 283/2011 ar restrânge exercițiul unor drepturi sau libertăți, fără respectarea condițiilor impuse de art. 53 din Constituție, Curtea, prin decizia amintită mai sus, a statuat că, în ceea ce privește drepturile consacrate la nivel constituțional, au fost întrunite cerințele constituționale referitoare la restrângerea exercițiul drepturilor fundamentale. Totodată, a arătat că "În ceea ce privește dispozițiile legii criticate vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental, Curtea reține că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale." În această din urmă categorie se încadrează și drepturile la care se referă art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, respectiv indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.

19. Tot cu privire la indemnizația reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, Curtea a arătat, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, că "simpla trimitere pe care textul art. 43 din Legea nr. 341/2004 o face la legislația privind pensiile în ceea ce privește procedura de stabilire, plată, modificare, suspendare, reluare, încetare, expertizare, revizuire ori contestare a indemnizațiilor, respectiv la recuperarea sumelor încasate necuvenit cu acest titlu, nu semnifică faptul că această indemnizație reprezintă un aspect al dreptului la pensie."

20. Referitor la susținerile potrivit cărora dispozițiile art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 ar fi discriminatorii, Curtea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, a arătat că acest text de lege "vizează doar una dintre categoriile de persoane enumerate de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, respectiv cele care au obținut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu erau încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizau venituri, din motive neimputabile lor. Or, [...] aceste categorii de persoane se află într-o situație obiectiv diferită față de cea a celorlalte categorii de persoane beneficiare ale Legii nr. 341/2004, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificația încălcării principiului egalității în drepturi a cetățenilor. Cu atât mai mult nu se poate vorbi despre existența unei discriminări între destinatarii Legii nr. 341/2004 și beneficiarii unor indemnizații în temeiul altor acte normative, criteriile de acordare a diferitor beneficii fiind evident diferite."

21. În sfârșit, analizând susțineri asemănătoare celor invocate în prezenta cauză referitoare la încălcarea prevederilor constituționale care consacră demnitatea omului ca valoare supremă a statului român, Curtea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, a reținut, în esență, că, deși temeiul moral al acordării dreptului la indemnizație reparatorie, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, "acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989".

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

23. În final, Curtea reține că, începând cu luna ianuarie 2015, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, și Ordonanței Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, s-au modificat prevederile art. 3 și 4 din Legea nr. 341/2004, care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri (introducându-se un nou titlu, "Luptător cu Rol Determinant"), iar noul conținut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară începând cu anul 2015.