Decizia CCR nr. 264 din 6.05.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 58 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 - protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap şi ale art. 163 şi art. 166 din C. pr. civ. din 1865

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și ale art. 163 și art. 166 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Gabriel Bazavan

În Dosarul nr. 35.204/3/2012 al Tribunalului București - Secția a II-a (fostă a IX-a) contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 153D/2014.

2. La apelul nominal se prezintă partea Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. Lipsesc autorul excepției și partea Direcția generală de asistență socială și protecția copilului Sector 6 - Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din Sectorul 6 București, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 11/2014.

4. Reprezentantul Ministerului Public, amintind, de asemenea, jurisprundența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 12 februarie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 35.204/3/2012, Tribunalul București - Secția a II-a (fostă a IX-a) contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și ale art. 163 și art. 166 din Codul de procedură civilă din 1865.

6. Excepția a fost ridicată de Gabriel Bazavan cu prilejul soluționării contestațiilor formulate împotriva deciziei de încadrare în grad de handicap și a certificatului de încadrare în grad de handicap.

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care prevăd ca persoanele cu handicap care sunt reținute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate nu pot beneficia de indemnizația lunară și buget personal complementar lunar pe perioada reținerii, arestării ori a detenției, sunt contrare art. 16 alin. (1), art. 22,art. 23,art. 34 alin. (3) și art. 50 din Constituție. De asemenea, susține că prevederile Codului de procedură civilă referitoare a excepția puterii lucrului judecat contravin art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție.

8. Tribunalul București - Secția a II-a (fostă a IX-a) contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că persoanele aflate în libertate și cele aflate în executarea unei pedepse privative de libertate se află în situații diferite care justifică adoptarea unor reglementări diferite. În același timp, precizează că drepturile persoanelor aflate în executarea unei pedepse privative de libertate referitoare la cazare, hrană, asistență medicală și alte asemenea drepturi sunt reglementate de Legea nr. 275/2006. De asemenea, arată că prin reglementarea excepției autorității de lucru judecat nu se încalcă accesul la justiție, având în vedere că autoritatea de lucru judecat presupune pronunțarea unei hotărâri de către o instanță și existența unei triple identități, de părți, obiect și cauză. Aceasta înseamnă că părților li s-a asigurat accesul la justiție în cadrul unui prim proces și că rezultatul acestuia nu mai poate fi pus în discuție după epuizarea căilor de atac prevăzute de lege. Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesității de securitate juridică și ordine socială, fiind unul dintre aspectele fundamentale ale supremației dreptului.

9. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

10. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, amintește cele reținute de Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 1.134/2007 și nr. 11/2014.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,

susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 58 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, precum și cele ale art. 163 și art. 166 din Codul de procedură civilă din 1865.

14. Art. 58 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 are următoarea redactare: "(6) Nu pot beneficia de prevederile alin. (4): [...]

b) persoanele cu handicap care sunt reținute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, pe

perioada reținerii, arestării ori a detenției";

15. Prevederile art. 58 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 au următoarea redactare; "Adultul cu handicap beneficiază, în condițiile prezentei legi, de următoarele prestații sociale:

a) indemnizație lunară, indiferent de venituri:

1. în cuantum de 202 lei, pentru adultul cu handicap grav;

2. în cuantum de 166 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;

b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:

1. în cuantum de 91 lei, pentru adultul cu handicap grav;

2. în cuantum de 68 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;

3. în cuantum de 33,5 lei, pentru adultul cu handicap mediu.";

16. Art. 163 și art. 166 din Codul de procedură civilă din 1865 au următoarea redactare:

- Art. 163:"Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte înaintea mai multor instanțe.

Această excepție se va putea ridica de părți sau de judecător în orice stare a pricinii în fața instanțelor de fond.

Dacă excepția este primită, dosarul se va trimite instanței care a fost mai întâi învestită, iar în cazul când pricinile se află în judecata unor instanțe de grade deosebite, la instanța cu grad mai înalt.

- Art. 166:"Excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, de părți sau de judecător; chiar înaintea instanțelor de recurs."

17. Curtea, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011 - prin care instanța de contencios constituțional a statuat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continua să se producă și după ieșirea lor din vigoare -, dar și prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, potrivit cărora "Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare" constată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate referitoare la art. 163 și art. 166 din Codul de procedură civilă din 1865.

18. Autorul excepției consideră că textele de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi din Constituție: art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 22 privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 23 privind libertatea individuală, art. 34 alin. (3) referitor la dreptul la ocrotirea sănătății și art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap.

19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată dispozițiile art. 58 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 448/2006 au mai fost analizate sub aspectul conformității lor cu prevederile Constituției, avându-se în vedere critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză.

20. Astfel, prin Decizia nr. 11 din 16 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014, Curtea Constituțională a reținut că drepturile bănești prevăzute la art. 58 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 sunt acordate pentru a compensa dificultățile pe care persoanele cu handicap le au în ceea ce privește incluziunea socială și pentru a facilita acest proces. De asemenea, ținând cont de capacitatea redusă a acestor persoane de a desfășura o activitate în vederea obținerii unor venituri suficiente acoperirii tuturor nevoilor de trai, bugetul personal complementar vine să suplimenteze veniturile, în vederea decontării taxei de abonament radio/TV și a abonamentului telefonic.

21. Or, Curtea a apreciat că, "în ceea ce privește persoanele aflate în arest, detenție sau condamnate la o închisoare privativă de libertate, exercitarea drepturilor pentru care aceste sume de bani sunt acordate este însă limitată, dacă nu chiar lipsită de substanță, fiind greu de imaginat modul în care persoana privată de libertate ar putea realiza incluziunea socială și egalizarea șanselor ei prin folosirea unor venituri bănești suplimentare în contextul avut în vedere.

22. De asemenea, dreptul la informație se realizează în modalitățile asigurate și puse la dispoziție de administrația penitenciarelor, potrivit art. 41 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006.

23. În ceea ce privește dreptul la convorbiri telefonice, acesta se realizează în condițiile art. 47 din Legea nr. 275/2006, condiții ce au în vedere asigurarea securității locului de detenție și care nu se pot realiza decât "de la telefoanele publice cu cartelă Instalate în penitenciare", astfel că nu se justifică acordarea sumei pentru decontarea abonamentului telefonic."

24. În mod asemănător, Curtea constată că, în jurisprudența sa, s-a pronunțat și cu privire la conformitatea dispozițiilor art. 163 și art. 166 din Codul de procedură civilă din 1865.

25. Astfel, prin Decizia nr. 1.063 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 9 septembrie 2009, Curtea a reținut că "posibilitatea invocării excepției puterii lucrului judecat, de către părți sau de către judecător, chiar în fața instanțelor de recurs, nu este de natură a îngrădi liberul acces la justiție, ci, dimpotrivă, urmărește să împiedice pronunțarea unor hotărâri judecătorești contradictorii, evitând rejudecarea unui proces, având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, în vederea asigurării securității și stabilității raporturilor juridice încheiate."

26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziile mai sus amintite îți păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.