Decizia CCR nr. 417 din 3.07.2014 privind sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 - desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

DECIZIA

Nr. 417

din 3 iulie 2014

referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

1. Pe rol se află soluționarea sesizării referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

2. Cu Adresa nr. 2/2.933 din 18 iunie 2014, secretarul general al Camerei Deputaților a trimis Curții Constituționale sesizarea formulată de grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal și Partidului Democrat Liberal, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. I) din Constituție și art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru exercitarea controlului de constituționalitate asupra Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

3. Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 2.651 din 18 iunie 2014 și constituie obiectul Dosarului nr. 587L/2/2014.

4. La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile deputaților și senatorilor. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de neconstituționalitate sunt următorii: Alexe Costel, Alexe Florin-Alexandru, Andronache Gabriel, Băișanu Ștefan-Alexandru, Berci Vasile, Budurescu Daniel-Stamate, Buican Cristian, Calimente Mihăiță, Cătăniciu Steluța-Gustica, Cazan Mircea-Vasile, Cherecheș Florica, Chirteș Ioan-Cristsan, Cocei Erland, Costin Gheorghe, Cozmanciuc Corneliu-Mugurel, Crăciunescu Grigore, Cristian Horia, Cupșa Ioan, Doboș Anton, Dobre Victor-Paul, Dobrinescu Traian, Dolha Mircea, Dolha Nechita-Stelian, Donțu Mihai Aurel, Dragomir Gheorghe, Gheorghe Andrei Daniel, Gireadă Dumitru-Verginel, Gorghiu Alina-Ștefania, Grecea Maria, Guran Virgil, Hărău Eleonora-Carmen, Iane Daniel, Lupu Mihai, Manea Victor-Gheorghe, Mironescu Răzvan Horia, Motreanu Dan-Ștefan, Nicoară Romeo-Florin, Nicolăescu Gheorghe- Eugen, Nicolescu Theodor-Cătălin, Oros Nechita-Adrian, Palăr Ionel, Pardău Dumitru, Pârgaru Ion, Pocora Cristina-Ancuța, Popa Octavian Marius, Roșea Mircea, Săpunaru Nihi, Scarlat George, Scutaru Adrian-George, Simedru Dan-Coriolan, Știrbu Gigel-Sorinel, Stroe Ionuț Marian, Surdu Raluca, Surugiu Iulian-Radu, Tămâian Ioan, Țigăeru Roșca Laurențiu, Tocuț Dan-Laurențiu, Uioreanu Elena- Ramona, Ursărescu Dorinei, Varga Lucia-Ana, Varga Vasile, Voicu Mihai-Alexandru, Zamfir Daniel-Cătălin, Zlati Radu, Gheorghe Tinel, Urcan Ionaș-Florin, Popescu Dan-Cristian, Man Mircea, Teodorescu Cătălin-Florin, Rădulescu Romeo, Laza-Matiuța Liviu, Roman Cristian-Constantin, Militaru Lucian, Gudu Vasile, Lubanovici Mircea, Ialomițianu Gheorghe, Paul Maria-Andreea, Stoica Ștefan-Bucur, Năzare Alexandru, Vladu Iulian, Sămărtinean Cornel-Mircea, Oltean Ioan, Popoviciu Alin-Augustin-Florin, Canacheu Costică, Culețu Dănuț, Boghicevici Claudia, Obreja Marius-Lucian, Popa Ion, Popescu Dumitru-Dian, Țapu Nazare-Eugen, Tătaru Nelu, Oprea Mario-Ovidiu, Cotescu Marin-Adrănel, Atanasiu Teodor, Miron Vasilica-Steliana, Ghișe Ioan, Dobrițoiu Corneliu, Iliescu Lucian, Grigoraș Viorel, Barbu Tudor, Luchian Ion, Câmpeanu Mariana, Roșca-Stănescu Sorin-Ștefan, Hașotti Puiu, Tudor Doina-Anca, Chiuariu Tudor-Alexandru, Vosganian Varujan, Pașca Liviu-Titus, Popa Mihaela, Neagu Nicolae, Mora Akos-Daniel, Motoc Octavian, Păran Dorin, Ardelean Ben-Oni, Oprea Dumitru, Pașcan Emil-Marius, Blaga Vasile, Flutur Gheorghe, Dincă Mărinică, Florian Daniel-Cristian, Badea Viorel-Riceard, Marian Dan-Mihai, Tise Alin-Păunel, Igaș Traian-Constantin, Chiru Gigi-Christian, Pereș Alexandru, Popa Nicolae-Vlad.

5. Autorii sesizării consideră neconstituțională Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, deoarece contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5). În acest sens, susțin că această hotărâre încalcă dispozițiile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, conform cărora, pentru desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, respectiv al Societății Române de Televiziune, "grupurile parlamentare reunite din cele două Camere înaintează propuneri pentru 8 locuri, potrivit configurației politice și ponderii lor în Parlament."

Autorii sesizării, considerând că nu a fost respectat "principiul configurației politice și al ponderii în Parlament", arată că, în temeiul acestor dispoziții de lege, și având în vedere "faptul că grupurile reunite ale Partidului Național Liberal au o pondere de 25% din totalul numărului de parlamentari," ar fi trebuit "să înainteze două propuneri pentru funcția de membru al Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune". Prin Hotărârea nr. 24 din 16 iunie 2014, "Partidului Național Liberal i s-a alocat doar o singură funcție de membru al acestui Consiliu de administrație", ignorându-se astfel dispozițiile legii, ceea ce este contrar "principiilor constituționale referitoare la statul de drept și la respectarea legilor". În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune.

6. În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, au fost solicitate punctele de vedere ale birourilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților asupra sesizării de neconstituționalitate.

7. Biroul permanent al Senatului, prin Adresa nr. XXXV/3.437 din 25 iunie 2014, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 2.791 din 25 iunie 2014, a comunicat punctul său de vedere, în sensul respingerii sesizării de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă. Astfel, arată că "autorii sesizării nu invocă în mod efectiv încălcarea unei dispoziții expres prevăzute de Legea fundamentală, ci susțin încălcarea unui principiu constituțional prin prisma nerespectării unui text de lege. Or, o asemenea împrejurare, în care prevederea a cărei nerespectare se invocă are valoare infraconstituțională, fiind de domeniul legii, competența Curții Constituționale vizează exclusiv organizarea si funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional". În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în deciziile nr. 53/2011, nr. 54/2011, nr. 727/2012 și nr. 41/2014.

8. Cu Adresa nr. 2/3.129 din 24 iunie 2014, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 2.768 din 24 iunie 2014, Președintele Camerei Deputaților a transmis punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților, aprobat cu votul majorității membrilor prezenți. Biroul permanent al Camerei Deputaților consideră, ca și Biroul permanent al Senatului, că sesizarea de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece "autorii sesizării nu invocă în mod efectiv încălcarea unei dispoziții expres prevăzute de Legea fundamentală, ci susțin încălcarea unui principiu constituțional prin prisma nerespectării unui text de lege Or, o asemenea împrejurare, în care prevederea a cărei nerespectare se invocă are valoare infraconstituțională, fiind de domeniul legii, competența Curții Constituționale vizează exclusiv organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional".

9. În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate președinților Camerei Deputaților și Senatului documentele din care să rezulte configurația politică a Parlamentului, ca urmare a alegerilor parlamentare din decembrie 2012, procesul-verbal din 16 iunie 2014 al ședinței comune a Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților și Comisiei pentru cultură și media a Senatului, avizul comun privind desemnarea candidaților pentru Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, precum și documentele din care să rezulte negocierile dintre grupurile parlamentare referitoare la propunerile pentru membrii acestui consiliu de administrație.

10. Președintele Senatului, cu Adresa nr. XXXV/3.503 din 27 iunie 2014, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 2.844 din 27 iunie 2014, a transmis următoarele documente:

- Avizul comun al comisiilor pentru cultură din Camera Deputaților și Senat cu privire la desemnarea candidaților pentru Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, înregistrat la Biroul permanent al Senatului cu nr. 843 din 16 iunie 2014, în copie conformă cu originalul;

- Componența numerică a grupurilor parlamentare constituite în Senat la data de 16 iunie 2014.

11. De asemenea, Președintele Senatului, prin Adresa nr. 1/1.032 din 2 iulie 2014, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 2.946 din 2 iulie 2014, informează Curtea Constituțională că Senatul României nu deține documente din care să rezulte negocierile dintre grupurile parlamentare referitoare la propunerile pentru membrii Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

12. Președintele Camerei Deputaților, cu Adresa nr. XXXV/3.503 din 27 iunie 2014, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 2.844 din 27 iunie 2014, a transmis următoarele documente:

- Componența numerică a grupurilor parlamentare constituite în Camera Deputaților și a deputaților neafiliați la data de 24 iunie 2014;

- Avizul comun al celor două comisii pentru cultură ale Parlamentului României cu privire la desemnarea candidaților pentru Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, din care rezultă numărul candidaților propuși de fiecare grup parlamentar;

- Procesul-verbal al lucrărilor Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din zilele de 16, 17, 18 si 19 iunie 2014.

13. Președintele Camerei Deputaților, prin Adresa nr. 2/3.295 din 3 iulie 2014, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 2.967 din 3 iulie 2014, arată că "la Secretariatul general al Camerei Deputaților nu este înregistrat un document scris din care să rezulte că au avut loc negocieri între grupurile parlamentare pentru nominalizarea candidaților pentru Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

14. La dosar, liderul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, deputatul George Scutaru transmite Curții Constituționale, în copie, următoarele documente:

- stenogramele ședințelor birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului din 25 martie 2014 și 10 iunie 2014;

- Minuta de ședință a liderilor de grup din Camera Deputaților și Senat din data de 4 iunie 2014.

CURTEA,

examinând sesizarea, punctele de vedere ale Biroului permanent al Senatului și Biroului permanent al Camerei Deputaților, lucrările și documentele depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2014, prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. I) din Constituție, precum și ale art. 1,art. 2 alin. (1), art. 10,art. 27 și art. 28 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra sesizării de neconstituționalitate.

16. Obiectul sesizării de neconstituționalitate îl constituie Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 17 iunie 2014, cu următorul cuprins:

"În temeiul prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată, și ale art. 20 alin. (1) și (2) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Se desemnează in Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, pentru o perioadă de 4 ani, începând cu data de 29 iunie 2014, membrii titulari și membrii supleanți prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 16 iunie 2014.

ANEXĂ

COMPONENȚA

Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune

I. Membri titulari

1. Mirela Ioana Fugaru

2. Virgil Daniel Ilie

3. Ruxandra Săraru

4. Alexandru Ducu Bertzi

5. Radu Alexandru Feldman

6. Alina Stanciu

7. Demeter András István

8. Alexandra Dumitrașcu

9. Maria Țoghină

10. Ovidiu Miculescu

11. Nicoleta Viorica Balaci

12. Adrian Doroș

13. Ana Florea

II. Membri supleanți

1. Maria-Denise Theodoru

2. Lavinia Nicoleta Ghișa

3. Ștefania Bîrlibescu

4. Alexandru Iulian Muraru

5. Ioan Chiorean

6. Monica Magdalena Ghineț

7. Ágoston Hugó

8.

9.

10. Gabriel Croitoru

11. Marius Dorian Tănase

12. Mihai Vasile Maiorescu

13. Maria Dobrescu"

17. Autorii sesizării susțin că această hotărâre contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), care au următorul cuprins:

"(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. [...]

(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie

18. Analizând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 27 decembrie 1999, Societatea Română de Radiodifuziune este o persoană juridică înființată ca serviciu public autonom de interes național. Chiar dacă denumirea persoanei juridice, mai precis forma de organizare a serviciului public de radiodifuziune, nu este cuprinsă în mod expres în textul Constituției, serviciul ca atare, precum și activitatea pe care acesta îl prestează sunt prevăzute în mod expres de art. 31 alin. (5) din Constituție. Totodată, controlul parlamentar asupra acesteia, precum și obligația de a fi organizată potrivit unei legi organice sunt prevăzute tot prin textul Constituției.

19. Prin urmare, datorită faptului că existența acestui serviciu public este prevăzută de art. 31 alin. (5) din Constituție, se conferă acestuia o importanță constituțională, astfel încât hotărârile Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea acestuia pot fi supuse controlului de constituționalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. Astfel a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012.

20. În cauza de față, autorii sesizării susțin că Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2014 încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin raportare la dispozițiile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994, potrivit cărora "Listele de candidați se înaintează birourilor permanente ale celor două Camere, după cum urmează:

a) grupurile parlamentare reunite din cele două Camere înaintează propuneri pentru 8 locuri, potrivit configurației politice și ponderii lor în Parlament."

21. Potrivit informațiilor comunicate, la data de 16 iunie 2014, în Parlamentul României, din numărul de 573 de parlamentari, din care 404 deputați și 169 senatori, 142 de parlamentari, din care 95 de deputați și 47 senatori, aparțin Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal în aceste condiții, din cele 8 locuri alocate grupurilor parlamentare, 1,98 locuri aparțin Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, potrivit art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 41/1994.

22. Trecând la examinarea documentelor comunicate în temeiul art. 27 alin. (2) și art. 76 din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că, după finalizarea audierilor candidaților propuși de grupurile parlamentare, membrii celor două comisii ale Parlamentului reunite în ședința comună din data de 16 iunie 2014 au avizat favorabil candidaturile persoanelor audiate și, conform art. 19 alin. (5) din Legea nr. 41/1994, au propus plenului Parlamentului României, spre aprobare, lista candidaților nominalizați pentru Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune. Prin hotărârea supusă prezentului control de constituționalitate, Plenul Parlamentului a aprobat această listă, desemnând membrii Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, așa cum au propus comisiile de specialitate în ședința comună.

23. Curtea reține că în privința candidaților nominalizați la nivelul grupurilor parlamentare reunite din cele două Camere ale Parlamentului au fost audiați la comisiile de specialitate candidații propuși de acestea, Partidul Național Liberal formulând o singură propunere, deși dispozițiile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 îi impuneau să formuleze două propuneri pentru a respecta configurația politică și ponderea în Parlament.

24. Curtea reține că art. 19 alin. (2) lit. a din Legea nr. 41/1994 nu a fost respectat de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, care era obligat, conform ponderii proprii în Parlament, să propună două persoane pentru Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune. în legătură cu acest aspect, Curtea constată că, în temeiul prevederilor constituționale și dispozițiilor regulamentare, Plenul reunit al Parlamentului trebuia să ia act de lipsa îndeplinirii condițiilor legale referitoare la întocmirea listei candidaților nominalizați pentru Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune și, în virtutea plenitudinii sale decizionale, să hotărască în sensul remedierii viciului de legalitate, fie prin aprobarea unei liste de candidați propuși conform art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994, fie, amânând votul final, prin retrimiterea raportului la comisiile de specialitate în scopul întocmirii unei liste de candidați care să respecte configurația politică a Parlamentului. Or, Plenul reunit al Parlamentului, aprobând și însușindu-și ceea ce au propus comisiile de specialitate în ședință comună, deși avea obligația de a infirma raportul acestor comisii, a adoptat Hotărârea nr. 24 din 16 iunie 2014, act care produce efecte juridice, cu încălcarea prevederilor constituționale.

25. Pe de altă parte, Curtea constată că dispozițiile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 nu pot face obiectul negocierilor politice, fiind obligatorii atât pentru grupurile parlamentare care fac propunerile, cât și pentru plenul Parlamentului care decide, fapt justificat prin aceea că prin această hotărâre s-a stabilit componența serviciului public de radio, serviciul care își găsește consacrare constituțională în art. 31 alin. (5).

26. Întrucât principiul legalității este de rang constituțional, Curtea constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 41/1994, ceea ce are drept consecință nesocotirea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5).

27. Având în vedere criticile formulate, precum și cele constatate prin prezenta decizie, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2014 își încetează efectele juridice în privința celor 8 candidați desemnați de către grupurile parlamentare la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

28. Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale constante, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor Curții Constituționale sunt general obligatorii, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept.

29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. I) din Constituție, al art. 1,art. 3,art. 10 și art. 27 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea de neconstituționalitate formulată de grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal și Partidului Democrat Liberal și constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune este neconstituțională.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Camerei Deputaților și Senatului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din 3 iulie 2014.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-șef,

Doina Suliman

OPINIE SEPARATĂ

În dezacord cu soluția adoptată cu vot majoritar, consider că sesizarea referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune trebuia respinsă ca fiind inadmisibilă pentru următoarele motive:

1. Autorii sesizării susțin că nu au fost respectate prevederile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune potrivit cărora:

"Listele de candidați se înaintează birourilor permanente ale celor două Camere, după cum urmează:

a) grupurile parlamentare reunite din cele două Camere înaintează propuneri pentru 8 locuri, potrivit configurației politice și ponderii lor în Parlament".

Autorii sesizării contestă că "În opinia noastră, prevederile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 nu au fost respectate" fiindcă "în etapa înaintării propunerilor pentru locurile de membrii ai Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune nu s-a respectat configurația politică și ponderea grupurilor reunite ale Partidului Național Liberal în Parlament".

Autorii susțin că au "o pondere de 25% din totalul numărului de parlamentari" și astfel "s-ar cuveni să înainteze două propuneri".

Față de această pondere "conform Hotărârii nr. 24 din 16 iunie 2014 Partidului Național Liberal i s-a alocat doar o singură funcție" și astfel "principiul configurației politice și al ponderii în Parlament nu a mai fost respectat."

2. Din analiza textului de lege, dar și din motivarea autorilor sesizării reiese cât se poate de clar că "propunerile se înaintează de către grupurile parlamentare", deci grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal trebuia să înainteze cel puțin două propuneri pentru Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

Or grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal au înaintat o singură propunere în persoana domnului Alexandru Ducu Bertzi, care a și fost ales în consiliu.

3. Hotărârea nr. 24/2014 a fost aprobată, prin vot, de către Parlamentul României, în ședința comună din 16 iunie 2014, pe baza propunerilor anterior depuse de grupurile parlamentare, propuneri care au fost discutate și candidații au fost audiați în comisiile reunite pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

4. Din avizul comun privind desemnarea candidaților pentru Consiliul de Administrație reiese că propunerile de candidați din partea grupurilor parlamentare au fost votați în unanimitatea celor 28 de parlamentari prezenți și nu s-a pus problema unor contestații privind numărul de propuneri din partea grupurilor parlamentare, iar plenul a votat cu 332 voturi pentru listă și 49 împotrivă, fără ca la vreuna dintre ședințe, comisie sau plen, grupul parlamentar al Partidului Național Liberal să fi venit cu încă o propunere.

5. Nerespectând prevederile legii prin faptul că au înaintat o singură propunere, și votând în continuare lista, care conținea o singură propunere din partea Partidului Național Liberal, consider că prin introducerea sesizării autorii invocă propria culpă în nerespectarea prevederilor legale, care stabilesc în sarcina grupurilor parlamentare înaintarea propunerilor, potrivit configurației politice și ponderii lor în Parlament.

În aceste condiții sesizarea este inadmisibilă.

Judecător,

Puskás Valentin Zoltán

OPINIE SEPARATĂ

Nu suntem de acord cu soluția pronunțată prin Decizia nr. 417 din 3 iulie 2014 cu votul majorității membrilor Curții Constituționale și apreciem că sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune trebuia respinsă pentru următoarele motive:

1. În opinia majoritară se consideră că hotărârea criticată este nelegală întrucât au fost încălcate prevederile art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 potrivit cărora "grupurile parlamentare reunite din cele două Camere înaintează propuneri pentru 8 locuri, potrivit configurației politice și ponderii lor în Parlament", iar prin aceasta au fost nesocotite prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.

2. Această concluzie este nefundamentată și se bazează pe o interpretare formală, tehnicistă a unui text din lege fără a ține seama de prerogativele Parlamentului la punerea în aplicare a legii, de practica parlamentară mai ales aceea în exercitarea funcției sale de numiri a unor persoane în funcții de demnitate publică.

3. Întreaga activitate parlamentară se desfășoară, printre altele, și potrivit principiului "majoritatea decide, opoziția se exprimă", principiu impus de natura electivă a mandatului reprezentativ și al caracterului pluralist al Camerelor Parlamentului.

Regula majorității funcționează atât în procesul legislativ, cât și în exercitarea altor funcții ale Parlamentului. Acest principiu asigură atât eficiența concretă a oricărei forme a democrației, cât și legitimitatea voinței majorității degajate din procesul electoral.

Desigur, acest principiu nu trebuie interpretat și aplicat ca o formă de dictatură a majorității.

4. Și în practica parlamentară din România mecanismul de "căutare" a majorităților necesare adoptării hotărârilor presupune utilizarea permanentă a dialogului între majoritate și opoziție, asocierea chiar conjuncturală între diferite grupuri, între anumite opțiuni, toate acestea neexcluzând compromisurile.

Asigurarea configurației și a ponderii politice nu poate fi realizată matematic în conformitate strictă cu fracțiile rezultate din calculul aritmetic al algoritmurilor prevăzute. Nu de puține ori suma fracțiilor rotunjite dau rezultate mai mari decât algoritmurile calculate inițial. Aceste situații, aparent insurmontabile, impun cu necesitate purtarea unor negocieri și realizarea unor compromisuri pentru a rezulta o soluție, desigur legală.

Din acest motiv, consultările, negocierile și compromisurile prevăzute de altfel și în regulamentele Camerelor și în Regulamentul ședințelor comune dau naștere unor liste cu propuneri de nominalizări prezentate Plenului, care reflectă renunțări ale unor grupuri în favoarea altuia, la neparticiparea unor grupuri la constituirea unor organisme în schimbul participării lor la constituirea altor organisme.

5. În aplicarea și interpretarea prevederilor art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 trebuia ținut cont de dispozițiile cuprinse la art. 2 alin. (1), art. 61 alin. (1) și art. 69 din Actul fundamental al țării, texte care consacră suveranitatea poporului exercitată prin organele sale reprezentative, poziția Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și mandatul reprezentativ al deputaților și senatorilor cărora nu li se poate impune un mandat imperativ.

Potrivit acestor prevederi, orice propunere sau raport prezentat Plenului unei Camere sau Plenului reunit al celor două Camere se adoptă prin votul liber exprimat al parlamentarilor. Plenurile Camerelor, plenul Camerelor reunite, ca de altfel și comisiile parlamentare nu pot fi obligate să voteze într-un anumit fel.

6. Situația de fapt care a declanșat contestarea hotărârii a fost reținută inexact și incomplet în cuprinsul prezentei decizii.

Chiar dacă din cuprinsul documentelor scrise depuse la dosarul cauzei rezultă existența unor dispute provocate de grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal în Birourile Permanente reunite, există alte documente scrise din care rezultă două lucruri esențiale neevocate în considerentele deciziei, dar care demonstrează indubitabil acordul inițial al Partidului Național Liberal cu privire la reprezentarea sa propusă în raportul comisiilor de specialitate.

Ambele documente sunt de natură a demonstra netemeinicia sesizării de neconstituționalitate.

Primul document este procesul-verbal al ședinței comune a Comisiilor de specialitate din cele două Camere din care rezultă că membrii acestora au avizat în unanimitate (inclusiv parlamentarii P.N.L. membri ai Comisiei) candidații, astfel cum ei au fost propuși de grupurile parlamentare (inclusiv de grupul parlamentar P.N.L.).

Al doilea document - care este și mai puternic - îl reprezintă propunerea scrisă a grupului P.N.L., prin care a fost nominalizat un singur candidat ca membru titular și un singur candidat ca supleant.

Grupurile P.N.L. din cele două Camere nu au dovedit și nici nu au susținut măcar faptul că ar fi fost împiedicate să depună o propunere cu 2 candidați.

Pentru toate aceste motive considerăm că sesizarea trebuia respinsă ca neîntemeiată.

7. Decizia adoptată de către Curte este criticabilă și datorită discordanței care există între dispozitivul acesteia, de pe o parte, și obiectul sesizării și considerentele acesteia, pe de altă parte.

Într-adevăr, obiectul sesizării și al considerentelor deciziei l-a constituit exclusiv desemnarea de către Parlament a celor 8 membri titulari și a celor 8 membri supleanți propuși de grupurile politice parlamentare și nu a vizat desemnarea membrilor nominalizați de către salariați.

Judecător,

Prof. univ. dr. Valer Dorneanu

Judecător,

Toni Greblă

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Decizia CCR nr. 417 din 3.07.2014 privind sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 24/2014 - desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune