Anexa 1 - PLANUL DE MANAGEMENT. - Ordinul Ministerului Mediului nr. 919/2014 - aprobarea Planului de management şi a Regulamentului Rezervaţiei Naturale Muzeul Trovanţilor

1.1. Scurtă descriere a planului

Rezervația Naturală Muzeul Trovanților, denumită în continuare RNMT, s-a înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. Rezervația figurează la poziția B.3., are o suprafață de 1,1 ha, este situată pe teritoriul comunei Costești, județul Vâlcea și a fost înființată pe baza Avizului Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii nr. B1125 din 5 aprilie 2005.

Rezervația are ca principal scop protejarea formațiunilor geologice numite trovanți.

În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de management integrează interesele de conservare cu cele de dezvoltare socioeconomică ale comunității locale.

Este probabil ca presiunea turistică existentă să crească în viitor și datorită acțiunilor de promovare ale custodelui.

Lipsa unei coordonări a tuturor activităților care se desfășoară pe cuprinsul RNMT, a eforturilor și acțiunilor de conservare poate duce la acțiuni dispersate, cu eficiență redusă și la pierderi semnificative din punctul de vedere al valorilor naturale.

Planul de management al RNMT a fost elaborat în vederea unei planificări integrate a acțiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivului major al rezervației, respectiv conservarea geodiversității.

Planul de management va sta la baza activității custodelui și se constituie ca document de referință pentru planificarea tuturor activităților legate de RNMT.

Pentru elaborarea planului de management a fost necesară și desfășurarea unui proces participativ, la care au fost invitați să participe toți factorii interesați.

1.2. Scopul șt categoria ariei protejate

1.2.1. Scopul și încadrarea generală

Conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, RNMT face parte din categoria rezervațiilor naturale, ale căror scopul sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologie. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate.

Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice.

Pe lângă activitățile științifice, după caz, pot fi admise activități turistice, educaționale, organizate. Sunt admise unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosințe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervațiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zonă umedă, marină, de resurse genetice și altele.

Aceste rezervații corespund categoriei IV IUCN, și anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenții de gospodărire.

1.2.2. Baza legală

1.2.2.1. Baza legală a planului da management

Elaborarea și aprobarea Planului de management al RNMT s-a făcut în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

1.2.2.2. înființare și funcționare

Înființare: Hotărârea Guvernului nr. 1.581/2005.

Funcționare: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

1.2.3. Procesul de elaborare a planului

1.2.3.1. Elaborarea planului de management

În 22 mai 2006 Asociația Kogayon a devenit custodele RNMT prin semnarea Convenției de custodie nr. 3.007 cu Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea.

În perioada iulie-decembrie 2006 a avut Soc procedura de consultare a factorilor interesați, pentru ca în decembrie 2006 să fie finalizat Regulamentul RNMT, care a fost trimis spre avizare la Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea la data de 10 ianuarie 2007.

Planul de management pentru perioada 2008-2012 a fost elaborat de echipa Asociației Kogayon, cu implicarea tuturor factorilor interesați și trimis spre avizare la Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea și Ministerul Mediului.

Asociația Kogayon și-a reînnoit custodia RNMT prin Convenția de custodie nr. 300 din 8 decembrie 2011 încheiată cu Ministerul Mediului și Pădurilor, ca urmare a atribuirii acesteia în urma depunerii dosarului pentru preluarea în custodie, în cadrul celei de a 4-a sesiuni de depunere a dosarelor pentru preluarea în custodie a ariilor naturale protejate de interes național, conform Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 1.948/2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare și a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare.

Regulamentul și Planul de management pentru perioada 2014-2018 s-au elaborat de către Asociația Kogayon în perioada ianuarie-decembrie 2012 prin consultarea factorilor interesați, în special a comunității locale.

1.2.3.2. Aprobare și revizuire

Planul de management se supune aprobării autorității publice centrale pentru protecția mediului, care are atribuții în domeniul ariilor naturale protejate, după obținerea avizului Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.

Revizuirea Planului de management se va face o dată la 5 ani.

1.2.3.3. Proceduri de implementare a Planului de management

Responsabilitatea implementării Planului de management revine Asociației Kogayon.

Activitățile incluse în planurile de lucru sunt realizate după cum urmează:

- de către Asociația Kogayon în mod direct;

- cu parteneri, pe bază de contracte de colaborare, voluntariat (ONG-uri, voluntari, servicii publice etc.);

- cu furnizori (persoane juridice, fizice), pe bază de contracte de achiziție: bunuri, consultanță, sponsorizare;

Asociația Kogayon va monitoriza în permanență activitatea altor instituții, organizații, persoane a căror activitate contravine prevederilor Planului de management și Regulamentului RNMT, intervenind ori de câte ori este necesar pentru reglementarea problemelor apărute.

2.1. Descriere generală

2.1.1. Localizare

RNMT este situată în Subcarpații Getici, pe teritoriul comunei Costești, județul Vâlcea.

Accesul se face din DN 67 - Târgu Jiu-Râmnicu Vâlcea, RNMT aflându-se la 38 km de Râmnicu Vâlcea, cu 700 m înainte de intersecția cu șoseaua care merge spre Costești.

2.1.2. Dreptul de folosință și administrare a terenurilor

Întreaga suprafață (1,1 ha) se află în proprietatea și administrarea Consiliului Local al Primăriei Costești.

2.1.3. Resurse de management și infrastructură

Asociația Kogayon are sediul în Costești-Vâlcea (247115 Costești nr. 343, jud. Vâlcea), la doar 1 km distanță de Rezervația Naturală Muzeul Trovanților, spațiu ce va fi folosit pentru administrarea ariei naturale protejate. Aici se găsesc tot mobilierul și birotica necesare administrării rezervației.

Asociația Kogayon dispune de un teren de 1156 mp, chiar vizavi de rezervație, dat în administrare cu titlu gratuit prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Costești, pe care urmează să se realizeze în parteneriat cu Primăria Costești și cu Administrația Parcului Național Buila-Vânturarița un centru de vizitare al Parcului Național Buila-Vânturarița, care va integra în ansamblul vizitabil Rezervația Naturală Muzeul Trovanților și celelalte valori ale patrimoniului natural și cultural al zonei.

Asociația Kogayon dispune de următoarele echipamente ce vor fi folosite la nevoile de administrare ale rezervației:

- 2 calculatoare portabile performante (din 2005 și 2010);

- 1 video proiector (din 2007);

- 1 imprimantă laser color (din 2009);

- 2 camere foto digitale, dintre care una profesională, cu toate accesoriile necesare (obiective, trepiede, filtre etc.);

- 2 GPS-uri performante;

- binocluri, busole, determinatoare, material bibliografic;

- corturi, saltele, saci de dormit și alte echipamente necesare realizării de tabere și de evenimente educative (pentru 30 de persoane);

- pagină web proprie (www.kogayon.ro) și pagină web creată special pentru rezervație: www.trovanti.ro.

În cadrul Asociației Kogayon au fost desemnate 4 persoane care au funcția de custode al rezervației.

Asociația Kogayon a realizat lucrări de amenajare și întreținere a rezervației, constând din:

- montarea unui panou informativ (1,5 x 1 m);

- amplasarea unei mese și a două bănci;

- amplasarea unui container pentru deșeuri;

- delimitarea rezervației;

- repararea și amenajarea barierei de la intrarea în rezervație.

Acestea au fost întreținute în permanență din resursele asociației.

Pe lângă aceste cheltuieli cu infrastructura, principalele activități desfășurate care au necesitat resurse au fost cele de educație ecologică, informare-conștientizare, cercetare și igienizare, acoperite din resurse interne ale asociației și din câteva proiecte.

În Planul de management al RNMT a fost stabilit un necesar financiar pentru administrarea rezervației și desfășurarea activităților curente pentru perioada 2008-2012, care s-a dovedit a fi mai mult decât suficient, neajungându-se la necesitatea cheltuirii întregilor sume prevăzute.

Resursele financiare necesare implementării acțiunilor pe următorii 5 ani se prezintă după cum urmează:

* Sumele sunt exprimate în euro.

Aceste resurse vor fi asigurate din fondurile proprii ale asociației și din viitoarele proiecte.

Toate proiectele viitoare ale asociației de amenajare a infrastructurii turistice, educație ecologică, informare-conștientizare și promovare, cercetare, precum și cele realizate până acum, vor avea și activități referitoare la RNMT, de unde vor fi alocate resursele necesare managementului rezervației.

În momentul de față, cel mai important proiect aflat în derulare este proiectul "Realizarea Centrului de Vizitare al Parcului Național Buila-Vânturarița din Comuna Costești". Proiectul vizează realizarea în parteneriat cu Primăria Costești și Administrația Parcului Național Buila-Vânturarița a unui centru de vizitare al Parcului Național Buila-Vânturarița, careva integra în ansamblul vizitabil Rezervația Naturală Muzeul Trovanților și celelalte valori ale patrimoniului natural și cultural ale zonei. Investiția va avea o valoare de peste 800.000 euro și va fi realizată pe un teren situat chiar vizavi de rezervație, dat în administrare cu titlu gratuit prin hotărâre a Consiliului Local al Comunei Costești.

Prin acest proiect se vor face amenajări de infrastructură care, fără să afecteze în vreun fel integritatea rezervației, fiind realizate în afara perimetrului acesteia, vor contribui ia o mai bună vizitare, cunoaștere, promovare și informare-conștientizare/educație: parcări, spațiu de odihnă și recreere, pasaj de traversare a drumului național, muzeu al geologiei locale în aer liber, spații de vizitare dedicate Parcului Național Buila-Vânturarița, în particular, conservării patrimoniului natural și cultural, cercetării, educației ecologice și informării - conștientizării, în general.

2.1.4. Limitele și descrierea suprafeței

Limitele RNMT și suprafața acesteia sunt descrise în anexa nr. 2 - Descrierea limitelor și a suprafeței rezervațiilor naturale si a ariei de protecție specială avifaunistică, secțiunea 1 - Rezervații naturale, punctul B.3. la Hotărârea Guvernului nr. 1.581/2005:

- Limita nordică mulează traseul în curbă al DN 67 (Râmnicu Vâlcea-Costești-Horezu-Târgu Jiu-Drobeta- Turnu Severin), între km 35, metrul 700-km 35, metrul 800 - pe o lungime de 100 m.

- Limita estică pornește din DN 67, km 35, metrul 700, urmărește partea superioară a afiorimentului (carierei) de nisip, de-a lungul lizierei pădurii de fag (proprietate particulară), până în firul pârâului Valea Nisipului.

- Această limită trebuie stabilită pe baza unor coordonate fixe, datorită faptului că limita superioară a afiorimentului este în continuă schimbare, din cauza eroziunii naturale și a extragerii nisipului de la baza acestuia. Astfel, de la desemnare, după marcarea în teren a limitelor (2006), unele dintre semnele de delimitare au dispărut, prin prăbușirea unor arbori pe care acestea s-au aplicat, ducând la mutarea limitei estice și extinderea rezervației cu câțiva metri pătrați, în detrimentul proprietății private (pădure) de deasupra.

- Limita sudică este reprezentată de cursul sinuos al pârâului Valea Nisipului, pe o lungime de 140 m; limita pornește în partea de est a perimetrului, din punctul unde marginea de sus a carierei/aflorimentului de nisip coboară în firul văii și continuă apoi pe pârâu în aval, până în dreptul gardului de sârmă (care constituie limita vestică a ariei protejate).

- Limita vestică pornește din DN 67, din dreptul km 37, metrul 800 și urmărește gardul de împrejmuire (de sârmă) care separă aria protejată de proprietatea particulară vecină, până în firul pârâului Valea Nisipului.

Descrierea suprafeței: RNMT cuprinde un teren neproductiv, denivelat și o carieră de nisip (afloriment) cu expunere vestică, fiind situată în extravilanul localității Costești, la baza dealului Costești (Zlamene), adiacentă DN 67. Rezervația face parte din trupul B, este parcela înscrisă în Cartea funciară nr. 148 a comunei Costești, având nr. cadastral imobil 313. Parcela topografică a fost ridicată la scara 1:1.000 în anul 2005 și a fost în suprafață totală (inclusiv carieră) de 1,1 ha.

2.1.5. Scurt istoric

Muzeul Trovanților a fost constituit ca atare în anul 1996 de către un colectiv din cadrul Facultății de Geologie și Geofizică București - Societatea pentru Protecția Mediului Geologic, în cadrul unui proiect de amenajare a zonei ca muzeu geologic în aer liber. în cadrul acestui proiect au fost aranjate formațiunile geologice (trovanții) în zona de la baza carierei de nisip și au fost montate panouri informative în perimetru și Indicatoare pe șosea (DN 67). Din acel moment, în zonă nu au mai fost realizate niciun fel de amenajări, în timp parourile deteriorându-se sau dispărând, unele dintre formațiunile geologice au fost luate din perimetru, altora le-a fost schimbat amplasamentul. între timp, exploatarea nisipului din carieră a continuat, prin aceste lucrări fiind scoase la suprafață și alte formațiuni geologice.

2.1.6. Geologie

Din punct de vedere științific, zona este valoroasă prin faptul că aici apar cei mai reprezentativi trovanți. Astfel de formațiuni geologice se găsesc și în alte zone din țară, dar la Costești aceștia apar într-o densitate foarte mare pe un spațiu restrâns, sunt de o varietate de forme, compoziție și dimensiuni foarte mari și, în plus, aici a fost amenajat sigurul muzeu de acest gen cunoscut.

Trovanții sunt cantonați în strate de nisip de vârstă Miocen superior (Meoțian inferior), iar zona face parte din unitatea geotectonică Depresiunea Getică.

Termenul de "trovant" este specific literaturii geologice române și a fost introdus de prof. Gheorghe Munteanu Murgoci (în lucrarea "Terțiarul din Oltenia", 1907).

Trovanții (concrețiunile grezoase) reprezintă cimentări locale în masa nisipurilor ce îi conțin, iar cimentarea neuniformă conduce la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare.

Concrețiunile sunt aglomerări punctuale de substanță minerală, cu structură masivă sau concentrică, zonară, formate diagenetic prin creștere centrifugă. După acumulare, sedimentele elastice (depozitele nisipoase) își modifică organizarea internă grație cauzelor mecanice, biotice și mai ales chimice. În acest fel, prin structuri de cimentare selectivă și difuzie iau naștere trovanții (concrețiunile grezoase). Ei sunt caracterizați prin gradul de deschidere și comunicare a spațiului interstițial (porozitatea și permeabilitatea).

Procesul de formare a trovanților este considerat ca făcând parte din diageneza timpurie (sindiageneză). În acest stadiu al evoluției sedimentare au loc transformări mai ales sub influența soluțiilor interstițiale. Datorită existenței fluidelor în spațiul interstițial, premisa fundamentală a transformărilor de natură chimică, apare procesul de cimentare.

Pentru a explica apariția cimentului din spațial poros, ciment ce joacă rol de liant al clastelor preexistente, se ține seama că:

- sensul, viteza și modul de deplasare a fluidelor au fost controlate de gradienții de presiune și de diferențele de densitate;

- cimentul s-a depus în sedimentul în curs de comprimare din soluții, al căror chimism a rezultat în urma interacțiunii locale dintre fluidul interstițial și clastele preexistente;

- factorii care controlează formarea cimentului sunt: concentrația soluțiilor, pH-ul, Eh-ul, temperatura sistemului, presiunea geostatică și hidrostatică.

Prin urmare, compoziția concrețiunilor indică compoziția fazei minerale disperse și condițiile mediului genetic (pH, Eh, prezența substanței organice), iar structura și textura concrețiunilor (masivă sau concentrică, micro - sau macrocristalină) vor reflecta condițiile de precipitare în spațiul sedimentului (porozitate, permeabilitate, presiunea hidrostatică, temperatură).

Cele două condiții esențiale de formare a trovanților ar fi deci următoarele:

- existența unor sedimente nisipoase și conservarea unei largi porozități, în ciuda compactării normale cauzate de presiune;

- prezența concentrațiilor locale (cu distribuție neuniformă) - "segregații" - de minerale specifice cu componenți secundari dispersați în roca gazdă (fluide carbonatice în nisipuri).

2.1.7. Geomorfologie

Relieful zonei a fost modelat antropic prin deschiderea carierei de nisip în versantul dealului. Principalul element geomorfologic este faleza înalta de 30 m a carierei de nisip, situată în partea de est a rezervației. Încă o faleză, mai mică (5 m înălțime), se află în nordul rezervației, spre șosea. La baza acestora, sub nivelul șoselei, terenul este relativ plat, cu mici denivelări (movile de nisip peste care a crescut vegetația). În sudul rezervației se află o vale - Valea Nisipului.

2.1.8. Hidrografie

Un singur curs de apă temporar se află la limita sudică a rezervației - Valea Nisipului, care curge de la est la vest.

2.1.9. Pedologie

În zonă există un singur tip de sol: sol scheletic nisipos, silicios.

2.2. Descrierea mediului biologic

2.2.1. Flora și vegetația

Flora și vegetația sunt sărace, datorită substratului nisipos și solului scheletic, însă există și zone lipsite complet de vegetație. Vegetația este reprezentată de pătura erbacee specifică solurilor nisipoase: ierburi rezistente la secetă, ciulini. Pe teritoriul rezervației nu există vegetație arboricolă. În sud-vestul rezervației se află o zonă cu lăstăriș de salcâmi, în lungul Văii Nisipului cresc câțiva plopi, iar în nord-est mesteceni. Deasupra falezei carierei se află o pădure de fag

2.2.2. Fauna

Fauna este reprezentată în special de insecte, dar și de batracieni, reptile (Podarcis muralis, Lacerta viridis), rozătoare, precum și de păsări (Corvus corax) și mamifere (Capreolus capreolus, Vulpes vulpes, Lepus europaeus) aflate în pasaj.

2.3. Aspecte socioeconomice, folosința terenului în prezent

2.3.1. Folosința actuală a terenurilor

În prezent continuă exploatarea nisipului din carieră, fără a exista o licență de exploatare din partea autorității responsabile, pentru folosința localnicilor comunei Costești și alte mici nevoi locale.

Rezervele de nisip care se exploatează la ora actuală nu se află pe teritoriul rezervației, ci în afara acesteia, deoarece limita estică, adică limita superioară a aflorimentului (carierei) s-a schimbat, din cauza eroziunii naturale și a extragerii nisipului de la baza versantului.

Astfel, de la desemnare, după marcarea în teren a limitelor (2006), unele dintre semnele de delimitare au dispărut, prin prăbușirea unor arbori pe care acestea s-au aplicat, ducând la mutarea limitei estice și extinderea rezervației cu câțiva metri pătrați, în detrimentul proprietății private (pădure) de deasupra.

La ora actuală, se exploatează nisipul din afara limitelor rezervației, însă se încarcă și se transportă pe teritoriul acesteia, ducând totodată la apariția din versant a altor trovanți care îmbogățesc patrimonial rezervația.

Vegetația erbacee este folosită de către localnici pentru pășunatul animalelor.

2.3.2. Starea actuală de conservare

Starea de conservare este bună, păstrându-se echilibrul între exploatarea resurselor și conservare.

2.3.3. Turism și facilități de turism

Asociația Kogayon a realizat lucrări de amenajare turistică a rezervației, constând din:

- montarea unui panou informativ (1,5 x 1 m);

- amplasarea unei mese și a două bănci;

- amplasarea unui container pentru deșeuri;

- delimitarea rezervației;

- repararea și amenajarea barierei de la intrarea ta rezervație.

Nu sunt necesare și alte amenajări turistice în perimetrul rezervației, doar întreținerea celor existente. în vecinătate ar trebui amenajate si alte facilități turistice, în special parcări.

2.3.4. Educație

RNMT reprezintă un spațiu al desfășurării activităților de educație ecologică cu elevii școlilor din zonă, dar și cu vizitatorii.

Asociația Kogayon este implicată ta administrarea Parcului Național Buila-Vânturarița în calitate de partener al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, RNMT constituind un prim pas în activitățile practice de educație, beneficiind de acces ușor, de poziționare bună în raport cu căile de acces și de vecinătatea parcului național.

2.3.5. Cercetare

Cercetarea care se efectuează este în primul rând în domeniile geologiei, respectiv petrologie și sedimentologie.

Aceasta va fi făcută cu avizul custodelui, iar rezultatele cercetării vor fi puse în mod obligatoriu la dispoziția acestuia.

3.1 Evaluare pentru mediul fizic și biodiversitate

3.1.1. Evaluare pentru biodiversitate și habitate

Rezervația a fost declarată în primul rând pe criterii geologice. În plus, aceasta având dimensiuni reduse, nu se poate vorbi separat despre biodiversitate, aceasta încadrându-se în cea a zonei.

3.1.2. Evaluarea peisajului

Peisajul se află într-o stare bună de conservare și nu există probleme de integrare a elementelor rezervației în peisaj.

3.2 Amenințări

3.2.1. Amenințări datorate activităților antropice

Principalele amenințări datorate activităților antropice pot fi:

- exploatarea necontrolată a nisipului;

- sustragerea trovanților;

- impact negativ adus de necontrolarea circulației turistice: deșeuri, vetre de foc, distrugeri etc.

3.2.2. Amenințări naturale

Principala amenințare naturală poate fi reprezentată de prăbușirile și alunecările masive din faleza carierei.

3.2.3. Evaluarea pentru utilizarea terenurilor și a resurselor naturale

Zona prezintă potențial din punct de vedere al exploatării nisipului, pentru utilizarea acestuia la nivel local, de către locuitorii comunei Costești (activitate tradițională) și de către autoritățile locale, pentru nevoile comunității (de exemplu, material antiderapant pentru drumuri).

3.2.4. Evaluarea potențialului turistic și de recreere

RNMT constituie o atracție turistică importantă pentru zonă, iar valoarea ei turistică va crește probabil în viitor, atât pe plan local, cât și național.

Turiștii care vizitează zona sunt în număr de peste 10.000 pe an, datorită accesului facil, RNMT aflându-se la marginea DN 67.

Evaluarea facilităților existente:

- drum de acces (securizat cu barieră)

- panou informativ

- spațiu de popas (masă, bănci, container pentru gunoi)

Efecte ale activităților:

- asupra peisajului

- în relația dintre vizitatori și populația locală

RNMT are un mare potențial turistic, dar dacă dezvoltarea turismului se va face necontrolat și haotic, fără a ține cont de valorile existente, există pericolul ca acestea să fie afectate în mod ireversibil.

3.2.5. Evaluare pentru educație și conștientizare

Populația locală nu are încă o imagine clară asupra activităților și scopurilor RNMT și confundă de asemenea obiectivele acestuia cu cele ale altor proiecte ce se desfășoară în zonă. Se poate menționa că nivelul de conștientizare este mai ridicat în cadrul școlilor și liceelor din localitățile aflate în zonă; o parte din vizitatori au cunoștințe despre existența RNMT și obiectivele sale.

Caracteristicile zonei

Există școli de nivele diferite în toate localitățile (liceu în Horezu, școli generale, primare și grădinițe în Costești, Bărbătești, Măldărești). Școlile sunt deschise pentru parteneriat cu Asociația Kogayon, fie datorită nevoilor de suport material și inovator, fie datorită conștientizării necesității unei educații ecologice în școli.

Comunitățile au un acces important la mass-media și informare.

Topografia locului ajută la direcționarea turiștilor și facilitarea transmiterii mesajului.

Beneficii ale conștientizării

- în rândul populației locale se pot identifica persoane/organizații/finanțatori care pot să devină catalizatori/susținători de transmitere a informației dinspre și înspre RNMT, către populația locală și vizitatori.

- Comportamentul civilizat contribuie la reducerea impactului asupra RNMT și a mediului, în general.

- Creșterea numărului de vizitatori

- Educația ecologică a copiilor are un efect social educativ mai larg asupra familiei și comunității.

- Beneficiile conștientizării sunt promovarea utilizării durabile a resurselor, conservarea biodiversității, creșterea numărului de turiști în zonă, fiecare cu mai multe cunoștințe despre valorile existente în zonă (aceștia se transformă în "ambasadori" ai RNMT).

Pentru programele de conștientizare trebuie avute în vedere următoarele grupuri-țintă:

- populație;

- copii (elevi);

- profesori;

- vizitatori;

- administrație publică locală;

- mass-media;

- agenți economici;

- sponsori;

- ONG-uri;

- organizații regionale, naționale;

- preoți, grupuri religioase.

Pentru realizarea conștientizării în funcție de grupurile-țintă trebuie folosite următoarele mesaje-cheie:

- păstrarea unicității peisajului;

- nevoia conservării și protejării geodiversității;

- dezvoltarea durabilă a zonei;

- implicarea comunităților;

- transmiterea imaginii rezervației.

3.2.6. Situația actuală a managementului rezervației

Asociația Kogayon are o dotare satisfăcătoare în echipamente de birou și de calcul, pentru o bună desfășurare a activităților. Din punctul de vedere al finanțării, Asociația Kogayon a acoperit până în momentul de față necesitățile rezervației. În viitor însă, trebuie găsite și alte surse de finanțare.

În anexa nr. 1 la Planul de management sunt prezentate descrierea limitelor și a suprafeței Rezervației Naturale Muzeul Trovanților, iar în anexa nr. 2 la Planul de management sunt prezentate hărțile cu localizarea rezervației, harta topografică și harta geologică.

CAPITOLUL IV