Decizia CCR nr. 342 din 17.06.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. OUG nr. 84/2012 - stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri...

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Rudolf Fazekas, Viorel Jivan, Ladislau Alexandru Krivan, Nicolae Luminosu, Dorina Otescu și Dumitru Dorel Otescu în Dosarul nr. 5.314/30/2013 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 238D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părțile față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, în acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 9 decembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 5.314/30/2013, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare.

5. Excepția a fost ridicată de Rudolf Fazekas, Viorel Jivan, Ladislau Alexandru Krivan, Nicolae Luminosu, Dorina Otescu și Dumitru Dorel Otescu cu prilejul soluționării unei acțiuni civile în care aceștia au solicitat acordarea indemnizației lunare reparatorii prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 nu a fost justificată de existența unei situații extraordinare, care să impună adoptarea de urgență a unei reglementări în materie. Din contră, argumentul invocat în Nota de fundamentare a ordonanței referitor la riscul ca la data de 1 ianuarie 2013 să nu existe politici fiscale și bugetare asumate prin Programul de guvernare a fost pur formal, de vreme ce, în realitate, Hotărârea Parlamentului României nr. 45/2012 pentru acordarea încrederii Guvernului, incluzând și Programul de guvernare 2013-2016, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, încă de la data de 21 decembrie 2012. Mai mult, argumentele privind eventualul impact pe care neadoptarea acestui act normativ l-ar fi avut asupra cheltuielilor bugetare nu sunt justificate de vreme ce art. 10 din ordonanță prevede păstrarea în plată a unor drepturi bănești pentru alte categorii de persoane.

7. Totodată, autorii excepției arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 nu a fost depusă spre dezbatere în Camera competentă a Parlamentului, contrar art. 115 alin. (5) din Constituție.

8. De asemenea amintesc că, în demersul normativ de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012, Guvernul a încălcat obligația de transparență, renunțând, în mod nejustificat, la a supune dezbaterii publice proiectul de ordonanță, așa cum prevede Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Astfel, deși art. 6 alin. (4) din Legea nr. 52/2003 obligă autoritatea administrației publice inițiatoare să stabilească o perioadă de cel puțin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice, proiectul actului atacat a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, fiind și aprobat, în mai puțin de 10 ore de la afișarea sa pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, pe data de 12 decembrie 2012. În acest mod a fost violat dreptul cetățenilor și al asociațiilor de revoluționari legal constituite de a participa, cel puțin formal, la procesul de elaborare a actului normativ care îi afectează în mod direct.

9. Tribunalul Timiș - Secția I civilă consideră că dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 nu contravin prevederilor art. 115 alin. (4) și (5) din Constituție.

10. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

11. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens invocă deciziile Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014 și nr. 554 din 17 decembrie 2013.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, dispoziții potrivit cărora "Prevederile art. 15, 18, 19 și 20 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.“

15. Dintre dispozițiile de lege a căror aplicare este prelungită pentru anul 2013, autorii excepției de neconstituționalitate se referă în mod special la dispozițiile art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, și aprobată prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, dispoziții care au următorul conținut:

- Art. 18:"În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă.“

16. Art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, are următoarea redactare: "De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.“

17. Curtea constată că, pe lângă susținerea de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, autorii excepției formulează critici de neconstituționalitate ce vizează întregul act normativ, referindu-se la condițiile emiterii acestuia. Prin urmare, Curtea urmează a analiza actul normativ în întregul său și, în mod special, dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012.

18. Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 115 alin. (4) și (5) din Constituție referitoare la condițiile emiterii ordonanțelor de urgență.

19. Curtea observă că, deși autorii excepției nu fac această precizare, prin critica pe care o formulează în raport cu dispozițiile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, au în vedere și prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.

20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia pun în discuție aspecte ce vizează atât condițiile de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012, cât și conținutul art. 9 din acest act normativ.

21. În ceea ce privește condițiile emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012, autorii excepției arată că aceasta a fost adoptată fără a fi existat o situație extraordinară care să impună de urgență o reglementare în materie. Cu privire la acest aspect, Curtea, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, a reținut că cele invocate de Guvern în nota de fundamentare întrunesc condițiile existenței unei situații extraordinare și urgente care, în mod obiectiv, impun emiterea unei ordonanțe de urgență. Astfel, necesitatea stabilirii în timp util a unor direcții clare în ceea ce privește domenii extrem de importante, așa cum este salarizarea personalului bugetar, domenii cu implicații financiare majore, și riscul ca aceste măsuri, ca de altfel întregul program de guvernare, să nu poată fi adoptate până la începutul anului 2013, din cauze obiective determinate de desfășurarea unor proceduri privind constituirea Parlamentului nou ales și a învestirii noului Guvern, reprezintă motive ce justifică intervenția legislativă a Guvernului pentru evitarea unei grave atingeri aduse interesului public.

22. De asemenea, Curtea constată că reglementarea pe calea ordonanței de urgență a unor aspecte privind regimul juridic aplicabil activităților de emitere, transmitere și arhivare a facturilor electronice a fost justificată nu doar de oportunitatea ori necesitatea acesteia, ci de însuși faptul că legislația existentă, respectiv Legea nr. 148/2012 privind înregistrarea operațiunilor comerciale prin mijloace electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 24 iulie 2012, contravenea acquis-ului comunitar transpus în legislația națională prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 29 august 2012, astfel încât, în lipsa unei astfel de intervenții rapide, de la 1 ianuarie 2013 ar fi fost aplicabilă această lege, cu toate consecințele negative aferente.

23. Împrejurarea că, în mod contrar previziunilor Guvernului, constituirea noului Parlament și învestirea noului Guvern s-au făcut mai rapid decât s-a preconizat nu reprezintă un fapt de natură să înlăture motivele extraordinare care au justificat emiterea ordonanței de urgență, așa cum susțin autorii excepției de neconstituționalitate, întrucât acestea trebuie apreciate în funcție de momentul emiterii ordonanței, iar nu în funcție de factorii interveniți ulterior.

24. În plus față de cele reținute prin decizia mai sus amintită, Curtea reține că nu este întemeiată nici critica referitoare la păstrarea în plată, prin dispozițiile actului normativ criticat, a unor drepturi bănești pentru alte categorii de persoane, așa cum se prevede în art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, întrucât, așa cum reiese din Nota de fundamentare a ordonanței, obiectivul financiar urmărit de Guvern prin acest act normativ a fost menținerea cheltuielilor bugetare la nivelul corespunzător lunii decembrie din anul 2012, iar nu diminuarea suplimentară a altor drepturi.

25. Referitor la critica de neconstituționalitate care vizează faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 nu ar fi fost supusă spre dezbatere în procedură de urgență în Camera competentă să fie sesizată, așa cum prevede art. 115 alin. (5) din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, a arătat că Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare a fost înregistrat la Senat la data de 13 decembrie 2012 cu nr. b409 (Adresa nr. E169/13/12/2012). La data de 21 decembrie 2012 a fost prezentat în Biroul permanent cu nr. L436, iar la 11 martie 2013 a fost adoptat de către Senat, fiind trimis ulterior Camerei Deputaților.

26. Cât privește susținerea potrivit căreia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 ar fi fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 3 februarie 2003, Curtea, prin aceeași decizie amintită mai sus, a reținut că, potrivit art. 6 alin. (9) din această lege, "În cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare.“ Astfel, legiuitorul, ținând cont de realitatea existenței unor situații când necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerințelor privind asigurarea transparenței decizionale.

27. Prin urmare, Curtea a constatat că nici această critică de neconstituționalitate nu este întemeiată.

28. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele Deciziei nr. 42 din 22 ianuarie 2014 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.