Decizia CCR nr. 323 din 10.06.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 4 din OUG nr. 1/2011 - stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi...

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și a celor ale art. 20 din anexa nr. 3 la aceeași ordonanță de urgență, excepție ridicată de Gabriel Gheorghe Ionașcu în Dosarul nr. 1.125/46/2013 al Tribunalului Argeș - Secția civilă.

2. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 829D/2013.

3. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

4. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 830D/2013, care are ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Daniela Ionașcu în Dosarul nr. 1.124/46/2013 al Tribunalului Argeș - Secția civilă.

5. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

7. Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexarea dosarelor.

8. Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 830D/2013 la Dosarul nr. 829D/2013, care a fost primul înregistrat.

9. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

10. Prin încheierile din 20 noiembrie 2013, pronunțate în dosarele nr. 1.125/46/2013 și nr. 1.124/46/2013, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și a celor ale art. 20 din anexa nr. 3 la aceeași ordonanță de urgență.

11. Excepția a fost ridicată de Gabriel Gheorghe Ionașcu și Daniela Ionașcu în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva deciziilor de pensionare.

12. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 contravine Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ceea ce echivalează cu încălcarea art. 75 și 76 din Constituție.

13. Cu privire la dispozițiile art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011, arată că acestea încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și principiile ce guvernează înfăptuirea justiției, în acest sens, consideră că posibilitatea dată organului administrativ de a modifica, prin efectul acestor dispoziții, cuantumul pensiilor stabilite prin hotărâri definitive și irevocabile reprezintă o imixtiune a puterii executive în prerogativele celei judecătorești.

14. Tribunalul Argeș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, deoarece prevederile ordonanței de urgență criticate reglementează pentru viitor, după intrarea ei în vigoare, măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, avându-se în vedere necesitatea instituirii unei etape de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivității, scopul fiind acela de a nu sancționa persoanele care, fără a avea vreo culpă, nu au reușit, în intervalul inițial pus la dispoziție de legiuitor prin Legea nr. 119/2010, să identifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere. În consecință, se apreciază că măsurile criticate sunt de natură a ocroti, și nu a vătăma sau încălca drepturile fundamentale.

15. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatul Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

16. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens, se arată că rezultatul unui cuantum diferit al pensiei, ca urmare a luării în calcul a veniturilor realizate pe întreaga durată a stagiului de cotizare sau după aplicarea grilei prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011, reprezintă o aplicare a principiului contributivității.

17. De asemenea, se arată că separația puterilor în stat presupune existența unui control reciproc, precum și realizarea unui echilibru de forțe între acestea, fără a împiedica însă instanțele judecătorești să își exercite atribuțiile prevăzute de art. 124 din Constituție, de realizare a justiției. În acest context, prin revizuirea unor pensii ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotărâri definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată nu se realizează o imixtiune a "puterii administrative în prerogativele puterii judecătorești“. În plus, astfel de hotărâri judecătorești se bucură de autoritatea de lucru judecat și determină obligarea autorităților publice la plata drepturilor de pensie astfel cum au fost constatate de către instanțele de judecată, însă această obligație subzistă atât timp cât este în vigoare și temeiul legal în baza căruia au fost pronunțate hotărârile judecătorești definitive și irevocabile.

18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

19. Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 să soluționeze prezenta excepție.

20. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art. 20 din anexa nr. 3 - Metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională la aceeași ordonanță de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 19 iulie 2011, care au următorul cuprins:

- Art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011: "Pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile lunare individuale realizate pentru întreaga perioadă care constituie stagiu de cotizare rămân în plată în cuantumurile rezultate în urma recalculării.“;

- Art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011: "Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010, ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotărâri definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată, se revizuiesc, după caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii“.

21. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 75 - Sesizarea Camerelor,art. 76 - Adoptarea legilor și a hotărârilor și art. 124 - Înfăptuirea justiției.

22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 sunt raportate la prevederile constituționale ale art. 75 și art. 76, texte care prevăd procedura de sesizare a Camerelor în vederea adoptării legilor, precum și majoritatea de vot necesară adoptării diferitelor acte normative.

23. Or, în cauza de față obiectul excepției reprezintă o ordonanță de urgență, act normativ care nu este adoptat de Parlament, ci de Guvern. În aceste condiții, nu se poate reține vreo încălcare a acestor dispoziții constituționale, care vizează de fapt aspecte de constituționalitate extrinsecă aplicabile legilor.

24. Curtea observă că legea de aprobare a ordonanței de urgență a fost adoptată ca lege organică, cu aplicarea art. 75 și art. 76 alin. (1) din Constituție.

25. În continuare, Curtea reține că, în jurisprudența sa, concretizată prin Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, a stabilit că "Autoritatea de lucru judecat de care se bucură o hotărâre judecătorească în ceea ce privește obligarea autorității publice la plata unui spor este una absolută pe toată durata de aplicare a prevederii legale în baza căreia subzistă o atare obligație a autorității publice. Încetarea obligației legale de plată a sporului este determinată de survenirea unui eveniment legislativ care suprimă textul în baza căruia a fost acordat sporul în cauză, aspect ce nu contravine cu nimic autorității lucrului judecat văzut ca garanție a principiului neretroactivității legii.“

26. Aplicând același raționament în domeniul pensiilor, prin Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, și Decizia nr. 458 din 7 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 10 decembrie 2013, Curtea a constatat că hotărârile judecătorești pronunțate în temeiul unui act normativ "se bucură de autoritatea de lucru judecat și determină obligarea autorităților publice la plata drepturilor de pensie astfel cum au fost constatate de către instanțele de judecată, însă această obligație subzistă atâta timp cât este în vigoare și temeiul legal în baza căruia au fost pronunțate hotărârile judecătorești definitive și irevocabile.“

27. În același sens, mutatis mutandis, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunțat Decizia nr. 9 din 10 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iulie 2013, stabilind că - în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011, aprobată prin Legea nr. 109/2012 - "sunt supuse revizuirii și pensiile prevăzute de art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiași legi, atunci când deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, și al Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 au fost anulate prin hotărâri judecătorești irevocabile, fiind menținut cuantumul pensiei anterioare, fără a se putea reține puterea de lucru judecat a acestor din urmă hotărâri“.

28. Având în vedere cele de mai sus, nu se poate susține faptul că ordonanța de urgență criticată a interferat cu hotărârile judecătorești pronunțate în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, atât timp cât acestea au avut la bază un alt temei normativ.