ANEXĂ - HOTĂRÂREA ARBITRALĂ. - Decizia ORDA nr. 77/2015 - publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 2 din 16.07.2015 - stabilirea criteriilor de repartizare a remuneraţiei compensatorii pt. copia privată, a...

Dosarul nr. 1/2015

Completul de arbitraj compus din:

- Ciobanu Mihail - președinte

Uliescu Marilena - arbitru

- Ciubotă Cătălin-Ion - arbitru

Amzar Geta-Gabriela - arbitru

- Romașcanu Nicoleta Cristina - arbitru

Pe rol se află cererea de arbitraj formulată de Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți (denumită în continuare ARAIEX) și de Uniunea Națională a Artiștilor din România (denumită în continuare UNART), având drept obiect repartizarea remunerației compensatorii pentru copia privată, remunerației cuvenite artiștilor interpreți sau executanți pentru retransmiterea prin cablu și remunerației cuvenite artiștilor interpreți sau executanți pentru dreptul de comunicare publică (ambiental/lucrativ) și a comisionului datorat colectorului unic.

Cererea de arbitraj formulată de ARAIEX și UNART are ca temei juridic dispozițiile art. 131² alin. (3) lit. c) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, și are ca obiect stabilirea modalității de repartizare, în cote procentuale, între organismele de gestiune colectivă ARAIEX, UNART și CREDIDAM a remunerației compensatorii pentru copia privată, a remunerației cuvenite artiștilor interpreți sau executanți pentru retransmiterea prin cablu și pentru dreptul de comunicare publică (ambiental/lucrativ).

Arbitrajul s-a desfășurat la termenele din data de 16 iunie 2015, 25 iunie 2015, 2 iulie 2015, 8 iulie 2015, 9 iulie 2015.

Dezbaterile pe fond au avut loc la data de 9 iulie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată.

Completul, având nevoie de timp pentru a delibera și a da părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 15 iulie 2015 și apoi la data de 16 iulie 2015.

Dezbaterile au avut loc la sediul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), cu participarea tuturor arbitrilor ce fac parte din complet.

Având în vedere probele administrate, dezbaterile și concluziile părților, completul de arbitri constată:

Constituirea completului de arbitraj a fost realizată cu respectarea prevederilor art. 1311 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, părțile fiind convocate pentru tragerea la sorți în vederea desemnării arbitrilor.

Prin cererea de arbitraj, ARAIEX și UNART au solicitat "partajarea remunerațiilor datorate artiștilor interpreți și executanți între organismele de gestiune colectivă beneficiare din sursa remunerație compensatorie pentru copia privată începând cu mai 2014 la zi, din sursa comunicare publică (ambiental/lucrativ) începând cu 10 iunie 2012 la zi și din sursa retransmitere prin cablu începând cu data de 1 octombrie 2013 la zi și stabilirea plafonului maxim al cheltuielilor ce acoperă costurile reale efectuate pentru colectarea remunerației de 2% pentru copia privată, 6% pentru comunicarea publică și de 3% pentru retransmiterea prin cablu".

La termenul din 16 iunie 2015 reprezentanții ARAIEX și UNART depun cererea arbitrală și comunică un exemplar pârâtei CREDIDAM. Completul acordă termen pentru depunerea întâmpinării de către CREDIDAM pentru data de 25 iunie 2015.

La termenul din data de 25 iunie 2015 CREDIDAM depune întâmpinare, cerere reconvențională, note de ședință pe repertoriu, înscrisuri și practica judiciară, acestea fiind comunicate și reclamantelor.

Prin întâmpinarea formulată, reprezentanții CREDIDAM solicită suspendarea arbitrajului pentru "partajarea remunerațiilor" aferente perioadei mai 2014-decembrie 2014 pentru sursa de colectare copie privată, având în vedere existența pe rolul Tribunalului București a dosarelor nr. 25.602/3/2014 și 18.445/3/2015 ce au ca obiect repartiția remunerațiilor pe sursa și perioada menționate în cererea de suspendare. Prin aceeași întâmpinare se invocă excepția inadmisibilității cererii de arbitraj astfel cum a fost întemeiată în drept și precizată ulterior, având în vedere faptul că drepturile gestionate în privința cărora se cere repartizarea remunerațiilor nu fac parte din categoria celor prevăzute de art. 123² din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, și, în consecință, nu este obligatorie încheierea unui protocol privind repartiția acestor remunerații. Se mai arată în susținerea excepției că obiectul prezentului arbitraj, așa cum a fost delimitat de reclamante, excedează competențelor Corpului de arbitri de pe lângă ORDA, solicitându-se de fapt ieșirea din indiviziune/partajarea remunerațiilor în cote procentuale, obiect ce are altă natură decât stabilirea criteriilor de partajare a remunerațiilor. Pe fondul cauzei, se arată că propunerea criteriilor de partajare de către reclamante pe toate sursele de colectare este neîntemeiată, în acord cu practica arbitrală în domeniu și cu prevederile legale.

Prin cererea reconvențională, CREDIDAM a solicitat stabilirea criteriilor de repartizare și cheltuielile privind acoperirea reală a costurilor de colectare ale organismului de gestiune colectivă colector pentru remunerația pentru copie privată pentru operele susceptibile de a fi reproduse prin înregistrări sonore sau audiovizuale pe orice tip de suport, cuvenită CREDIDAM, ARAIAEX și UNART, pentru perioada 1 mai 2014 la zi, pentru repartizarea remunerației echitabile pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț, a celor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum și a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, cuvenită CREDIDAM, ARAIEX și UNART, pentru perioada 12 iunie 2012 la zi și pentru repartizarea remunerației pentru retransmiterea prin cablu a fonogramelor de comerț, a celor publicate în scop comercial și a reproducerilor acestora, precum și a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, cuvenită organismelor de gestiune colectivă, CREDIDAM, ARAIEX și UNART, pentru perioada 1 octombrie 2013 la zi.

În ceea ce privește cheltuielile aferente acoperirii reale a costurilor organismului colector, CREDIDAM a solicitat stabilirea acestora la un procent de 2% pentru sursa copie privată, 12% pentru sursa comunicare publică și 3% sursa retransmitere prin cablu.

Completul acordă termen pentru depunerea întâmpinării de către reclamantele-pârâte la data de 2 iulie 2015.

La termenul din data de 2 iulie 2015, reclamantele-pârâte ARAIEX și UNART depun întâmpinare la cererea reconvențională formulată de CREDIDAM, răspuns la întâmpinare și un set de înscrisuri, acestea fiind comunicate tuturor părților. Prin întâmpinarea formulată, reclamantele-pârâte invocă excepția inadmisibilității cererii de completare a titulaturii arbitrajului promovată de CREDIDAM prin cererea reconvențională, iar în subsidiar solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată. Se stabilește termen la data de 8 iulie 2015.

La termenul din data de 8 iulie 2015, reclamantele-pârâte depun întâmpinare la cererea CREDIDAM de completare a titulaturii obiectului prezentului arbitraj. Reprezentanții CREDIDAM depun răspuns la întâmpinarea formulată de ARAIEX și UNART cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă.

Completul dă cuvântul CREDIDAM pe cererea de suspendare a prezentului arbitraj.

CREDIDAM susține în continuare cererea de suspendare a arbitrajului, având în vedere existența Dosarului nr. 25.602/3/2014 și de asemenea existența Dosarului nr. 18.445/3/2015 aflate pe rolul instanțelor de judecată, ce are ca perioadă 1 mai 2014-31 decembrie 2014.

Reprezentatul ARAIEX susține respingerea cererii motivând că cele două dosare nu au același obiect cu prezentul arbitraj, obiectul celor două dosare fiind doar pentru sursa copia privată, dosarul de arbitraj vizând trei surse. Arbitrajul este o procedură specială și rapidă care se soluționează cu celeritate, iar inițiatoarea cererii de suspendare a formulat cerere reconvențională privind cererea de arbitraj.

Reprezentatul UNART achiesează la concluziile puse de reprezentantul ARAIEX și precizează că obiectul dosarelor aflate la instanța de judecată vizează pretenții, iar în prezentul arbitraj este vorba de ieșire din diviziune, perioadele care se au în vedere la instanța de judecată fiind mai mici decât cele din prezentul arbitraj. Cererea ce face obiectul Dosarului nr. 18.445/3/2015 a fost introdusă în data de 19 mai 2015, iar cererea prezentului arbitraj a fost formulată în data de 12 mai 2015.

CREDIDAM precizează că dosarele vizează sursa de colectare copie privată aferentă perioadei mai 2014-decembrie 2014 și până la această dată nu s-a făcut dovada de renunțare la cererea reconvențională de către pârâte.

Completul, având în vedere susținerile părților și dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din noul Cod de procedură civilă, respinge cererea de suspendare, având în vedere că soluționarea prezentei cauze nu depinde de soluționarea dosarelor invocate prin cererea de suspendare.

Completul dă cuvântul reprezentanților CREDIDAM pe excepția inadmisibilității cererii de arbitraj formulate. CREDIDAM arată că temeiul invocat în demararea procedurii de arbitraj de către reclamante este art. 1312 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, care face trimitere la art. 133 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, și care reglementează partajarea drepturilor gestionate colectiv facultativ. CREDIDAM solicită admiterea excepțiilor și depune note scrise cu privire la excepția pusă în discuție, note scrise care privesc și aspectele de fond ale cauzei.

Reprezentatul UNART solicită respingerea excepției inadmisibilității invocate de CREDIDAM, având în vedere și notele scrise cuprinse în întâmpinare și răspuns la întâmpinare depuse la prezentul arbitraj.

Cu privire la cererea de decădere din dreptul de a mai depune probe, întemeiată pe neîndeplinirea dispozițiilor art. 571 din noul Cod de procedură civilă, UNART solicită respingerea acestei cereri.

UNART apreciază că prin arbitraj se pot stabili cote procentuale care să revină fiecăruia din cele trei organisme implicate în arbitraj, având în vedere faptul că nu există o convenție între cele trei organisme pentru partajarea remunerațiilor. Totodată, menționează că nu există prevederi în Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, ori în codul de procedură civilă care să interzică formularea unei astfel de cereri sau care să precizeze vreo limită cu privire la competența ori capacitatea Corpului de arbitri de pe lângă ORDA, dispozițiile art. 133 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 nu reglementează vreo restrângere cu privire la partajarea procentuală a remunerațiilor.

Față de inadmisibilitatea cererii invocată de CREDIDAM, reprezentantul ARAIEX menționează faptul că, în conformitate cu prevederile art. 131² alin. (3) lit. c) din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, organismele pot să ceară inițierea arbitrajului în cazul în care nu convin la semnarea unui protocol. Solicită a fi respinsă cererea având în vedere modul în care a fost redactată cererea reconvențională și cererea de arbitraj, precizând că susținerile pârâtei referitoare la imposibilitatea motivării cererii de arbitraj pe prevederile art. 1312,art. 133 din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, sunt contrazise și de practica arbitrală a Corpului de arbitri de pe lângă ORDA, care se constituie pe cauze similare cu cea care face obiectul prezentului dosar.

Cu privire la excepțiile invocate de reclamantele-pârâte, acestea își mențin argumentele invocate prin notele scrise (întâmpinare) depuse în ședință.

CREDIDAM solicită să se respingă excepțiile, să se constate faptul că acest complet este învestit cu o cerere reconvențională care are un obiect dedus arbitrajului și care potrivit art. 574 din noul Cod de procedură civilă coroborat cu art. 210 alin. (1) din noul Cod de procedură civilă se va soluționa odată cu cererea principală, deoarece în caz contrar ar avea ca efect o situație juridică de neconceput, respectiv pronunțarea a două hotărâri arbitrale pentru aceleași surse de colectare și pentru aceeași perioadă. În opinia CREDIDAM se creează o confuzie în sensul că nu s-a solicitat completarea sau modificarea obiectului din cererea de arbitraj, ci s-a solicitat să se constate că arbitrii sunt învestiți cu soluționarea a două cereri care au obiectele prevăzute în acestea.

Cu privire la excepția lipsei de interes invocate de ARAIEX, CREDIDAM apreciază că sunt chestiuni care vizează fondul cauzei și se solicită respingerea excepției.

Cu privire la excepțiile invocate de părți, respectiv excepția inadmisibilității invocată de CREDIDAM, a inadmisibilității și lipsei de interes pe aspectul completării titulaturii arbitrajului invocate de ARAIEX, aceste excepții sunt unite cu fondul cauzei.

Cu privire la cererea de decădere argumentată de art. 571 din noul Cod de procedură civilă completul respinge această cerere, argumentând că art. 571 din noul Cod de procedură civilă vizează indicarea categoriilor de probe, și nu anexarea odată cu depunerea cererii de arbitraj.

În ceea ce privește probele, reprezentantul ARAIEX solicită proba cu înscrisuri, dintre care o parte au fost depuse deja la dosarul cauzei și alte înscrisuri care vizează, pe de o parte, argumentarea cererii de arbitraj și, pe de altă parte, apărarea pe cererea reconvențională.

Reprezentantul UNART susține cele precizate de ARAIEX.

CREDIDAM solicită proba cu înscrisuri, reprezentând documentele depuse deja la dosar, precum și alte înscrisuri depuse în contraprobă cu cele ce vor fi depuse de reclamante. Totodată, CREDIDAM apreciază faptul că, aflându-se într-o procedură specială, reclamantele trebuiau să aibă probele pregătite în ședință.

Completul încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de părți, respinge cererea de suspendare a prezentului arbitraj formulată de CREDIDAM, respinge cererea de decădere din dreptul de a depune probe argumentată pe art. 571 din noul Cod de procedură civilă, unește cu fondul excepțiile inadmisibilității invocate de CREDIDAM și a excepției inadmisibilității și a lipsei de interes invocate de ARAIEX și stabilește următorul termen al arbitrajului pentru data de 9 iulie 2015.

La termenul din data de 9 iulie 2015, CREDIDAM depune un set de înscrisuri materializat în Opisul nr. 4 aflat la dosarul cauzei și mandate pentru domnii Mihai Cernea și Camara Ghedi pentru a participa și a lua cuvântul la dezbaterile ședinței. Reprezentantul UNART, domnul avocat Lovin Șerban, solicită rectificarea încheierii din 8 iulie 2015 în sensul că a fost pusă în discuție prezența în sală a altor persoane decât cea a reprezentanților legali. Mai arată că s-a pus în discuție ieșirea din indiviziune, și nu "diviziune".

Completul dă cuvântul părților pe excepții și pe fondul cauzei.

Reprezentantul UNART, cu privire la excepții, arată următoarele:

- hotărârea ce urmează a fi pronunțată ar trebui să constituie o viitoare practică de partajare a acestor remunerații;

- dorește eliminarea arbitrariului, motiv pentru care a existat această propunere, respectiv cea a cotelor procentuale; față de această susținere, completul întreabă reprezentantul UNART cum consideră că ar trebui să se stabilească aceste cote procentuale. UNART arată că în probele depuse de astăzi sunt detaliate aspecte ce țin de repertoriile celor trei organisme, precum și aspecte ce țin de fluctuația numărului de membri al acestora, precum și faptul că un număr însemnat de membri UNART sunt foști membri CREDIDAM. Din 392 membri, 198 au fost membri veniți de la CREDIDAM și 194 membri noi.

- Cu privire la inadmisibilitatea cererii de arbitraj: UNART arată că nu a solicitat desemnarea unui colector unic și nici stabilirea comisionului datorat colectorului unic, ci arată că pentru aceste solicitări temeiul legal este art. 131¹ alin. (2) lit. c) din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare.

- Opinia UNART este aceea că, în cazul în care completul admite cererea principală, nu poate admite și cererea reconvențională, acestea excluzându-se reciproc.

ARAIEX, referindu-se la cererea reconvențională, în speță la criterii, arată că această cerere nu îndeplinește condițiile prevăzute de noul Cod de procedură civilă din două motive: aceste criterii nu sunt pretenții ale părților la cererea de arbitraj, cel mult acestea ar putea avea caracterul de complementaritate la criteriile din cererea principală. Pretențiile din cererea reconvențională formulată de CREDIDAM nu au caracter patrimonial spre deosebire de cele ale reclamatelor-pârâte. Pretenția ARAIEX vine să soluționeze o remunerație comună celor trei organisme de gestiune colectivă.

ARAIEX susține cele două excepții invocate prin întâmpinare:

- excepția inadmisibilității cererii reconvenționale a CREDIDAM;

- excepția lipsei de interes a cererii reconvenționale a CREDIDAM.

Pe aspectul remunerațiilor solicitate se solicită analizarea cererii introductive. Pentru remunerațiile aferente sursei copie privată s-a solicitat împărțirea în cote egale din următoarele considerente și ținându-se cont și de faptul că remunerația pentru această sursă este una compensatorie:

- dispozițiile Directivei 2001/29/CE;

- textul Legii nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 1072 [alin. 2 lit. d)].

Pentru comunicarea publică ambientală:

- În condițiile în care pentru această sursă nu sunt furnizate de către utilizatori play-listuri și rapoarte care să reflecte utilizarea reală a repertoriilor celor trei organisme, textul de lege aplicabil în acest caz este cel al art. 1065 din legea-cadru, respectiv principiul echității.

Pentru retransmitere prin cablu:

- această utilizare depinde de public;

- pentru aplicarea criteriului utilizării reale ar fi necesar ca utilizatorii să comunice play-listuri și rapoarte, dar, cum acest lucru nu se întâmplă, textul de lege aplicabil în acest caz este cel al art. 1231 din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, respectiv principiul echității.

Pentru această sursă ARAIEX propune un alt criteriu de repartiție, respectiv acela al audienței posturilor TV retransmise prin cablu.

Pentru considerentele menționate, ARAIEX a indicat cotele procentuale din cererea principală.

CREDIDAM solicită să fie avute în vedere toate argumentele depuse în scris în acest dosar arbitral. Cu privire la excepții solicită să fie admise cele invocate de CREDIDAM, respinse cele invocate de ARAIEX și UNART în raport cu argumentele invocate în scris prin înscrisurile depuse la dosar.

Pe fondul cauzei, CREDIDAM face o prezentare, depunând note scrise sub formă slide. Notele scrise (slide-uri) sunt comunicate reclamantelor-pârâte, completului arbitral și SGCA. Mai arată că singurul organism care a depus repertoriul la dosarul cauzei este CREDIDAM.

Criteriile propuse de CREDIDAM și practica arbitrală pentru fiecare sursă supusă arbitrajului sunt prezentate în slide-urile menționate anterior și înregistrate la SGCA cu nr. 232/09/07/2015.

Față de cele prezentate în slide-urile menționate anterior de către CREDIDAM, reprezentantul ARAIEX arată următoarele:

- încalcă principiul autonomiei de voință instituit de Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare;

- efectuarea repartiției pentru sursa copie privată nu se poate face pe criteriul invocat de CREDIDAM, respectiv studiul de piață, ci conform dispozițiilor legale invocate de ARAIEX anterior, respectiv art. 1072 din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare;

- criteriile prevăzute de statute;

- probele depuse de CREDIDAM la dosar, respectiv play-listurile invocate de CREDIDAM pentru stabilirea ponderilor sunt menite a vicia probele depuse în vederea soluționării prezentei cauze. Raportat la acest aspect și față de probele invocate de CREDIDAM (play-listurile și liste de membri), de observat este faptul că pentru membrii ARAIEX și UNART ce au fost membri ai CREDIDAM se evidențiază o pondere a utilizării (foarte mică), iar pentru membrii ce nu au fost membri CREDIDAM ponderea utilizării este zero;

- sistemul de repartiție bazat pe studiu nu este un criteriu, ci o estimare a utilizării.

Referitor la numărul de membri ARAIEX, acesta este în integralitatea lui utilizat. În soluționarea prezentei cauze nu este relevant numărul de membri deoarece, chiar dacă un organism de gestiune colectivă are mai mulți membri decât altul/altele și în mod evident gestionează un repertoriu mai mare, în condițiile în care acel repertoriu nu este utilizat, proporțiile ce urmează a fi stabilite nu pot avea în vedere numărul de membri ai organismelor de gestiune colectivă din domeniul artiștilor interpreți și executanți.

Completul pune în vedere părților ca, până la data de 13 iulie 2015, ora 10,00, să depună concluzii scrise și amână pronunțarea pentru data de 15 iulie 2015.

În data de 15 iulie 2015, având nevoie de timp pentru deliberare, completul amână pronunțarea în data de 16 iulie 2015.

Analizând actele și lucrările dosarului, completul arbitral constată:

Cu privire la excepția inadmisibilității cererii de arbitraj, invocată de pârâta-reclamantă CREDIDAM, fundamentată pe lipsa incidenței în cauză a dispozițiilor art. 133 din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, întrucât suntem în domeniul gestiunii colective obligatorii (prevăzută de art. 123¹ din lege), completul o va respinge ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Deși prevederile art. 133 din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, fac referire la domeniile gestionate potrivit art. 123², respectiv la sursele de gestiune facultativă, Completul constată că nu există nicio restrângere cu privire la aplicarea art. 133 și asupra domeniului de gestiune obligatorie, în situația în care există mai multe organisme de gestiune colectivă, care au și solicitat, prin cererile lor, arbitraj în prezenta cauză.

Mai mult decât atât, astfel cum a arătat însăși pârâta-reclamantă în susținerea excepției sale, procedura de arbitraj este o procedură facultativă, părțile consimțind sau nu să apeleze la aceasta.

Dată fiind împrejurarea că atât reclamanta-pârâtă, cât și pârâta-reclamantă au solicitat soluționarea cauzei în arbitraj, CREDIDAM a arătat că este de acord cu soluționarea cererii de arbitraj formulată de reclamantele-pârâte ARAIEX și UNART, împrejurarea că părțile au înțeles chiar să achite jumătate din cheltuielile de arbitraj (onorariile arbitrilor) și, mai mult decât atât, împrejurarea că s-a formulat cerere reconvențională la cererea inițială de arbitraj, în mod evident, prezenta cerere de arbitraj, întemeiată pe dispozițiile art. 133 din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, poate face obiectul arbitrajului.

Cu privire la excepția inadmisibilității invocată de pârâta-reclamantă CREDIDAM, fundamentată pe faptul că reclamantele-pârâte ARAIEX și UNART solicită prin cererea de arbitraj repartizarea/partajarea între părți a unor cote procentuale din remunerațiile comune supuse arbitrajului și nu stabilirea unor criterii pe baza cărora să se facă ulterior repartizarea acestor remunerații, completul o apreciază ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:

Din cererea de arbitraj, astfel cum a fost formulată și precizată de reclamantele-pârâte ARAIEX și UNART, precum și din concluziile scrise depuse de acestea la data de 13 iulie 2015, completul constată că reclamantele-pârâte și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 133 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, acestea apreciind că "nu există nicio restrângere cu privire la aplicarea acestui articol și asupra domeniului de gestiune colectivă obligatorie."

Dată fiind aprecierea reclamantelor și luând în considerare principiul disponibilității, Completul constată că este limitat să judece cererea de arbitraj în raport cu rigorile art. 133 alin. (2) pct. 5 din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că:

"La expirarea termenului de 30 de zile prevăzut la alin. (3), oricare dintre organismele de gestiune colectivă poate solicita Oficiului Român pentru Drepturile de Autor inițierea procedurii de arbitraj efectuate de către arbitri pentru stabilirea criteriilor privind repartizarea remunerației între categoriile de beneficiari. Procedura de arbitraj, precum și etapele ulterioare sunt cele prevăzute la art. 1312 alin. (3)-(9)."

Din coroborarea acestor dispoziții cu art. 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, care prevede că:

"Atribuțiile corpului de arbitri sunt cele prevăzute de Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe", rezultă fără echivoc că prezentul complet poate stabili doar criteriile privind repartizarea remunerației și stabilirea comisionului datorat colectorului unic.

În raport cu aceste considerente, completul admite excepția inadmisibilității cererii de arbitraj privind repartizarea/partajarea între părți a remunerațiilor prin stabilirea unor cote procentuale.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii reconvenționale formulate de reclamantele-pârâte ARAIEX și UNART, fundamentată pe teza că "cererea de partaj formulată de către ARAIEX și UNART soluționează definitiv întinderea drepturilor cuvenite părților din arbitraj, în timp ce Cererea reconvențională a CREDIDAM vizează stabilirea unor criterii de repartizare, pe baza cărora ulterior să se determine întinderea drepturilor cuvenite părților din arbitraj," completul urmează a o respinge ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 574 NCPC: "Dacă pârâtul are pretenții împotriva reclamantului, derivând din același raport juridic, el poate face cerere reconvențională." Tot astfel, art. 209 NCPC prevede că: "Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenții derivând din același raport juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze cerere reconvențională".

Verificând cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă CREDIDAM, completul constată că obiectul acesteia vizează stabilirea criteriilor de repartizare a remunerațiilor derivând din aceleași surse de colectare pentru care reclamantele-pârâte solicită partajarea și acoperirea reală a costurilor de colectare ale organismului colector și pentru aceleași perioade, derivând din același raport juridic.

Ca atare, completul apreciază că cererea reconvențională îndeplinește rigorile art. 209 și 574 NCPC, astfel încât respinge excepția inadmisibilității ca neîntemeiată.

Cu privire la excepția lipsei de interes în formularea cererii reconvenționale, invocată de reclamantele-pârâte ARAIEX și UNART și fundamentată pe faptul că "odată cu pronunțarea hotărârii de partajare a remunerațiilor" cererea reconvențională rămâne fără obiect, completul o va respinge ca neîntemeiată, ca o consecință directă a admiterii excepției inadmisibilității repartizării în cote procentuale a remunerațiilor invocate de pârâta-reclamantă CREDIDAM.

Cu privire la excepțiile inadmisibilității și a lipsei de interes a cererii formulate de pârâta-reclamantă CREDIDAM de schimbare a titulaturii obiectului arbitrajului, invocate de reclamantele-pârâte ARAIEX și UNART, completul, reținând precizările pârâtei-reclamante CREDIDAM prin completările la notele scrise depuse la 13 iulie 2015, în sensul că solicitarea de completare a titulaturii arbitrajului reprezintă o chestiune administrativă și nu un act procedural în sensul dispozițiilor codului de procedură civilă, urmează să respingă cele două excepții ca fiind rămase fără obiect.

I. Cu privire la fondul cauzei:

Completul trebuie să stabilească obiectul prezentului arbitraj, în funcție de cererile și susținerile părților formulate în cursul prezentei proceduri. Prin cererea introductivă, ARAIEX și UNART au solicitat "inițierea procedurii de arbitraj pentru remunerația compensatorie pentru copia privată, remunerația cuvenită artiștilor interpreți sau executanți pentru retransmiterea prin cablu și remunerația cuvenită artiștilor interpreți sau executanți pentru dreptul de comunicare publică (ambiental/lucrativ), având în vedere faptul că organismele de gestiune colectivă beneficiare (ARAIEX, CREDIDAM și UNART) nu au putut conveni prin negociere la încheierea unui protocol de repartizare a remunerațiilor și de stabilire a comisionului datorat colectorului unic".

Ulterior, prin completarea cererii de arbitraj, reclamantele-pârâte au solicitat "partajarea remunerațiilor" între cele trei organisme de gestiune colectivă, astfel:

a) pentru sursa "copie privată" și pentru perioada mai 2014- la zi, aplicarea sistemului parității, bazat pe principiul echității, deci repartizarea remunerațiilor în părți egale, indicând și un procent (33,3%). În ceea ce privește remunerația ce se cuvine colectorului unic, reclamantele-pârâte apreciază că aceasta ar trebui să fie de 2% din sumele colectate pentru această sursă;

b) pentru sursa "comunicare publică" (ambiental/lucrativ) și pentru perioada 10 iunie 2012-la zi, aplicarea sistemului parității, bazat pe principiul echității, deci repartizarea remunerațiilor în părți egale, indicând același procent (33,3%). În ceea ce privește remunerația ce se cuvine colectorului unic, reclamantele-pârâte apreciază că aceasta ar trebui să fie de 6% din sumele colectate pentru această sursă;

c) pentru sursa "retransmitere prin cablu" și pentru perioada 1 octombrie 2013-la zi, aplicarea principiului audienței, prin gruparea posturilor tv în costuri de repartiție, indicându-se valori procentuale ce au făcut obiectul unei propuneri de protocol anterioară inițierii procedurii de arbitraj (ARAIEX 20%, CREDIDAM 60% și UNART 20%). În ceea ce privește remunerația ce se cuvine colectorului unic, reclamantele-pârâte apreciază că aceasta ar trebui să fie de 3% din sumele colectate pentru această sursă.

Prin cererea reconvențională formulată de CREDIDAM s-a solicitat stabilirea criteriilor de repartizare a remunerațiilor și cheltuielile privind acoperirea reală a costurilor de colectare ale organismului de gestiune colectivă colector pentru:

a) sursa "copie privată" pentru perioada 1 mai 2014-la zi (ultima lună pentru care remunerațiile compensatorii pentru copia privată colectate de UPFR au fost virate în contul unic), propunând aplicarea criteriului proporției copierii repertoriului gestionat de fiecare din organismele de gestiune colectivă pentru operele susceptibile de a fi reproduse prin înregistrări sonore sau audiovizuale pe orice tip de suport, ce revin artiștilor interpreți ori executanți din remunerația compensatorie pentru copia privată, pentru sursele de colectare (radio, TV) și criteriul proporției repertoriilor gestionate (internet, mediu privat, în magazine de specialitate și alte surse). În ceea ce privește remunerația ce se cuvine colectorului unic, pârâta-reclamantă apreciază că aceasta ar trebui să fie de 2% din sumele colectate pentru această sursă;

b) sursa "comunicare publică" pentru perioada 12 iunie 2012-la zi (ultima lună pentru care remunerațiile pentru comunicarea publică au fost încasate, raportat la termenul scadent din metodologie), propunând aplicarea criteriului utilizării reale a repertoriilor celor trei organisme de gestiune colectivă, în baza play-listurilor comunicate de utilizatori. În ceea ce privește remunerația ce se cuvine colectorului unic, pârâta-reclamantă apreciază că aceasta ar trebui să fie de 12% din sumele colectate pentru această sursă;

c) sursa "retransmitere prin cablu" pentru perioada 1 octombrie 2013-la zi (ultima lună pentru care remunerațiile pentru comunicarea publică au fost încasate, raportat la termenul scadent din metodologie), propunând aplicarea criteriului utilizării reale a fonogramelor și prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, repertorii radiodifuzate în cadrul programelor TV, retransmise prin cablu, pentru perioada dedusă arbitrajului. În ceea ce privește remunerația ce se cuvine colectorului unic, pârâta-reclamantă apreciază că aceasta ar trebui să fie de 3% din sumele colectate pentru această sursă.

Prin urmare, din analizarea acestor solicitări ale părților și având în vedere modul de soluționare a excepțiilor invocate, completul constată că este învestit cu o cerere de arbitraj ce privește stabilirea unor criterii de repartizare a remunerațiilor pentru cele trei surse de colectare, iar pentru stabilirea acestor criterii părțile din prezenta procedură au propus diverse modalități de repartiție, argumentându-și susținerile cu probele administrate în prezenta cauză. Prin urmare, indiferent de forma care au îmbrăcat-o cererile părților depuse în prezenta procedură, completul constată că acestea îndeplinesc toate condițiile de fond pentru a se da eficiență prezentei proceduri, întemeiată pe prevederile art. 1312 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, atât cererea introductivă de arbitraj, cât și cererea reconvențională cuprind aspecte ce privesc perioada pentru care se solicită aplicarea criteriilor de repartiție a remunerațiilor, sursele de colectare asupra cărora se vor aplica aceste criterii și propuneri privind determinarea modului de repartiție a remunerațiilor între cele trei organisme de gestiune colectivă ce sunt părți în prezenta procedură.

Pe cale de consecință, completul va aprecia asupra stabilirii criteriilor de repartizare, pentru fiecare sursă de colectare în parte, urmând ca, pe baza acestor criterii, ulterior, organismele de gestiune colectivă implicate să determine remunerațiile ce se cuvin fiecăruia. Prin urmare:

A. pentru sursa "copie privată" criteriile de repartizare se vor stabili pentru perioada 1 mai 2014-la zi (ultima lună pentru care remunerațiile compensatorii pentru copia privată colectate de UPFR au fost virate în contul unic), având în vedere și cele ce au fost dispuse de complet cu ocazia soluționării cererilor și excepțiilor invocate de părți în prezenta procedură. În ceea ce privește criteriile propuse de părți pentru această sursă de colectare, completul reține că reclamantele-pârâte au solicitat aplicarea sistemului parității, bazat pe principiul echității, deci repartizarea remunerațiilor în părți egale între organismele de gestiune colectivă, iar pârâta-reclamantă a propus aplicarea criteriului proporției copierii repertoriului gestionat de fiecare dintre organismele de gestiune colectivă și a criteriului proporției repertoriului gestionat în domeniile în care nu se poate identifica utilizarea reală.

Având în vedere probele administrate în cauză, precum și susținerile părților, completul apreciază că pentru stabilirea unor criterii pentru renumerația compensatorie pentru copie privată trebuie făcute aprecieri asupra tipului de utilizare. Astfel, copia privată este reproducerea în scop de folosință personală sau pentru cercul unei familii, iar în aceste condiții este imposibil de determinat o pondere a utilizării reale. Dacă pentru alte surse (comunicare publică, retransmitere prin cablu, de exemplu) există criterii obiective pentru întocmirea unor studii de piață care pot oferi o situație relevantă a utilizării reale, în cazul copiei private, datorită multitudinii de factori ce nu pot fi cuantificați, nu se poate fundamenta un studiu convingător în ceea ce privește această utilizare, rezultatele putând varia în funcție de eșantioanele analizate. Mai mult, studiul de piață depus la dosar nu a fost agreat de părțile din arbitraj, motiv în plus pentru complet de a nu ține cont de concluziile acestuia în stabilirea criteriilor. Completul apreciază, având în vedere natura utilizării, că se impune a da preferință criteriului proporției repertoriilor gestionate de fiecare organism de gestiune. Acest criteriu dă eficiență cel mai bine caracterului compensator al remunerației aferente copiei private și ar simplifica procedura de repartizare a remunerației între organisme. Se dă în acest fel curs unei corecte distribuiri a remunerației compensatorii. De asemenea, acest criteriu generează costuri de repartizare mai scăzute.

În conformitate cu practica arbitrală în domeniu, completul constată că pentru această sursă de colectare - copia privată - având în vedere natura utilizării, s-a dat eficiență principiului proporționalității repertoriilor gestionate de organismele de gestiune colectivă.

Completul înțelege să dea eficiență criteriului proporției repertorului gestionat pornind de la regimul juridic al copiei private, reglementat de art. 34 din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, în capitolul VI dedicat limitelor exercitării dreptului de autor, precum și de la necesitatea respectării drepturilor titularilor, în speță artiștii interpreți sau executanți, al căror repertoriu este susceptibil de a fi reprodus prin realizarea de copii private, reproducere generatoare de remunerație compensatorie. În acest sens este și practica arbitrală invocată de pârâta-reclamantă, respectiv Hotărârea arbitrală nr. 1 din 27 mai 2015, publicată prin Decizia ORDA nr. 58/2015, care, pentru o altă categorie de titulari de drepturi (producătorii de fonograme), dar pentru aceeași sursă de colectare copie privată, a evidențiat ca modalitate de repartizare criteriul proporției repertoriului gestionat de fiecare din organismele de gestiune colectivă.

În stabilirea criteriului proporției repertoriului gestionat, ca singurul în măsură să evidențieze caracterul compensatoriu al remunerației în prezenta cauză, s-au avut în vedere și criticile reclamantelor-pârâte cu privire la modul în care pârâta-reclamantă a "prezumat" o utilizare reală a repertoriilor prin studiul de piață efectuat (reguli proprii, neluarea în considerare a tuturor repertoriilor, repertorii incomplete etc.). Pentru aceste considerente, ARAIEX și UNART au solicitat înlăturarea acestei probe ca fiind "pro parte, viciată și nerelevantă", susținând că utilizarea reală a repertoriului în domeniul copie privată nu poate fi și nici nu a fost comensurată cu certitudine.

Este evident și faptul că nu pot fi aplicate în această cauză dispozițiile art. 107², invocate de reclamantele-pârâte, ca principiu de repartizare a remunerațiilor compensatorii pentru copia privată între organismele care gestionează drepturile artiștilor interpreți sau executanți.

În ceea ce privește comisionul ce se cuvine colectorului unic, completul constată că pentru această sursă de colectare colector unic este desemnat Uniunea Producătorilor de Fonograme din România. În acest sens, cheltuielile de repartiție ce se cuvin acestui organism sunt deja stabilite prin Protocolul publicat prin Decizia ORDA nr. 77/2009. Mai mult decât atât, completul nici nu se poate pronunța asupra unui comision ce s-ar cuveni unui terț ce nu este parte în prezenta procedură. Având în vedere aceste aspecte, completul va respinge cererea de stabilire a cheltuielilor reale de repartiție ce se cuvin colectorului unic pentru sursa de colectare copie privată.

B. pentru sursa "comunicare publică" criteriile generale de repartiție se vor stabili pentru perioada 12 iunie 2012-la zi (ultima lună pentru care remunerațiile pentru comunicarea publică au fost încasate, raportat la termenul scadent din metodologie). În ceea ce privește criteriile propuse de părți pentru această sursă de colectare, completul reține că reclamantele-pârâte au solicitat aplicarea sistemului parității, bazat pe principiul echității, deci repartizarea remunerațiilor în părți egale între organismele de gestiune colectivă, iar pârâta-reclamantă a propus aplicarea criteriului utilizării reale a repertoriilor celor trei organisme de gestiune colectivă, în baza play-listurilor comunicate de utilizatori.

În acest caz este evident faptul că soluția propusă de reclamantele-pârâte în ceea ce privește aplicarea sistemului parității nu are niciun fundament legal sau de echitate. Remunerațiile ce se colectează pentru această sursă au la bază fie play-listurile transmise de utilizatori către organismele de gestiune colectivă (posturi de radio sau posturi TV comunicate public în locațiile destinate publicului), fie alte informații indicate de utilizatori. Mai mult decât atât, și legea acordă preferință principiului utilizării reale, atunci când această utilizare poate fi stabilită - art. 134 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere aceste aspecte, completul va stabili ca pentru această sursă de colectare să se aplice principiul utilizării reale a repertoriului gestionat de fiecare organism de gestiune colectivă, utilizare reală ce va fi stabilită în funcție de play-listurile transmise de utilizatori pentru această sursă de colectare, astfel:

B.1. pentru sursa de colectare radio: criteriul proporției utilizării reale a repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART și CREDIDAM, așa cum utilizările sunt menționate în play-listurile comunicate de organismele de radio,

pentru posturile de radio utilizate în locațiile lor de către utilizatorii plătitori;

B.2. pentru sursa de colectare TV: criteriul proporției utilizării reale a repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART și CREDIDAM, așa cum utilizările sunt menționate în play-listurile comunicate de organismele de televiziune, pentru posturile de televiziune utilizate în locațiile lor de către utilizatorii plătitori;

B.3. pentru alte surse indicate de utilizatorii plătitori: criteriul proporției utilizării reale a repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART și CREDIDAM, dacă acesta este cunoscut pe bază de playlist. Completul apreciază că, în subsidiar, dacă principiul utilizării reale pentru această sursă nu poate fi aplicat în funcție de situația concretă, se impune aplicarea principiului proporționalității repertoriilor gestionate de fiecare organism de gestiune colectivă.

În ceea ce privește comisionul ce se cuvine colectorului unic, CREDIDAM, având în vedere complexitatea activităților depuse pentru colectarea remunerațiilor aferente acestei surse, completul apreciază că un procent de 9% ar acoperi aceste cheltuieli.

C. pentru sursa "retransmitere prin cablu" criteriile generale de repartiție se vor stabili pentru perioada 1 octombrie 2013- la zi (ultima lună pentru care remunerațiile pentru comunicarea publică au fost încasate, raportat la termenul scadent din metodologie). În ceea ce privește criteriile propuse de părți pentru această sursă de colectare, completul reține că reclamantele-pârâte au solicitat aplicarea principiului audienței, prin gruparea posturilor TV în costuri de repartiție, iar pârâta-reclamantă a propus aplicarea criteriului utilizării reale a fonogramelor și prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, repertorii radiodifuzate în cadrul programelor TV, retransmise prin cablu, pentru perioada dedusă arbitrajului.

Și cu privire la această sursă de colectare, completul apreciază că este preferabilă aplicarea principiului utilizării reale a repertoriilor radiodifuzate în cadrul programelor TV retransmise prin cablu. În cazul utilizării prin retransmitere cablu, utilizarea reală poate fi stabilită cu un grad ridicat de certitudine, având în vedere faptul că utilizatorii sunt obligați să transmită organismului de gestiune colectivă play-listuri cuprinzând utilizarea operelor protejate. Criteriul propus de reclamantele-pârâte, și anume gruparea posturilor TV în costuri de repartiție, presupune o îngreunare a procesului de repartiție, având în vedere fluctuația valorii audienței. Astfel, pentru a realiza repartiția conform acestui criteriu ar trebui realizate periodic sondaje privind audiența fiecărui post de televiziune și, implicit, modificarea componentei costurilor de repartiție. Mai mult decât atât, audiența nici nu este relevantă pentru sursa de colectare ce face obiectul prezentului litigiu, având în vedere că aceasta se calculează pentru întreaga emisie a postului respectiv, și nu pentru anumite opere radiodifuzate. Prin urmare, criteriul utilizării reale, criteriu preferat și de legiuitor atunci când poate fi aplicat, se impune a fi luat în considerare și în cazul acestei surse de colectare.

În ceea ce privește comisionul ce se cuvine colectorului unic, CREDIDAM, având în vedere natura și specificul activităților depuse pentru colectarea remunerațiilor aferente acestei surse, completul apreciază că un procent de 3% ar acoperi cheltuielile de colectare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

Completul arbitral

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția inadmisibilității cererii de arbitraj, invocată de pârâta-reclamantă CREDIDAM, privind inaplicabilitatea dispozițiilor art. 133 din Legea nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, în domeniul gestiunii colective obligatorii.

Admite excepția inadmisibilității cererii de arbitraj, invocată de pârâta-reclamantă CREDIDAM, privind partajarea în cote procentuale a remunerațiilor.

Respinge excepțiile inadmisibilității cererii reconvenționale și a lipsei de interes în formularea acesteia, invocate de reclamantele-pârâte ARAIEX și UNART.

Respinge excepția inadmisibilității și a lipsei de interes a cererii de schimbare a titulaturii arbitrajului invocate de reclamantele-pârâte ARAIEX și UNART, ca fiind rămase fără obiect.

Admite în parte cererea de arbitraj a reclamantelor-pârâte ARAIEX și UNART.

Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă CREDIDAM.

Stabilește următoarele criterii de repartizare între organismele de gestiune colectivă ARAIEX, UNART și CREDIDAM a remunerațiilor cuvenite artiștilor interpreți sau executanți pe care îi reprezintă:

A. Repartizarea remunerației compensatorii pentru copia privată colectate în perioada 1 mai 2014 - la zi: criteriul proporției repertoriilor gestionate de organismele de gestiune colectivă ARAIEX, UNART și CREDIDAM.

B. Repartizarea remunerației echitabile pentru comunicare publică colectată în perioada 12 iunie 2012 - la zi:

B.1. Pentru sursa de colectare radio: criteriul proporției utilizării reale a repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART și CREDIDAM, astfel cum utilizările sunt menționate în play-listurile comunicate de organismele de radio, pentru posturile de radio utilizate în locațiile lor de către utilizatorii plătitori;

B.2. Pentru sursa de colectare TV: criteriul proporției utilizării reale a repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART și CREDIDAM, astfel cum utilizările sunt menționate în play-listurile comunicate de organismele de televiziune, pentru posturile de televiziune utilizate în locațiile lor de către utilizatorii plătitori;

B.3. Pentru alte surse indicate de utilizatorii plătitori: criteriul proporției utilizării reale a repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART și CREDIDAM, dacă acesta este cunoscut pe bază de play-listuri. Pentru situațiile în care nu poate fi determinată proporția utilizării repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART și CREDIDAM pe bază de play-listuri se va aplica criteriul proporției repertoriilor gestionate de fiecare dintre cele trei organisme de gestiune colectivă.

Stabilește un plafon maxim de 9% al comisionului cuvenit organismului de gestiune colector pentru cheltuielile privind acoperirea reală a costurilor de colectare a remunerației echitabile pentru comunicarea publică.

C. Repartizarea remunerației pentru retransmiterea prin cablu colectate în perioada 1 octombrie 2013 - la zi: criteriul proporției utilizării reale a repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART și CREDIDAM, așa cum utilizările sunt menționate în play-listurile comunicate de organismele de televiziune pentru posturile de televiziune retransmise prin cablu.

Stabilește un plafon maxim de 3% al comisionului cuvenit organismului de gestiune colector pentru cheltuielile privind acoperirea reală a costurilor de colectare a remunerației pentru retransmiterea prin cablu.

Respinge celelalte capete de cerere. Compensează cheltuielile de judecată.

Ciobanu Mihail - președinte

Uliescu Marilena - arbitru

Ciubotă Cătălin-Ion - arbitru

Amzar Geta-Gabriela - arbitru

Romașcanu Nicoleta Cristina - arbitru