Decizia CCR nr. 409 din 3.07.2014 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 4 din OUG nr. 1/2011 - stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă...

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională și ale art. 20 din anexa nr. 3 la aceasta, excepție ridicată de Nicolae Andreescu, Ion Ștefan Andrei, Sorin Andrei, Ion Antonescu, Marin Atanasiu, Andrei Badea, Constantin Badea, Costel Badea, Vasile Badea, Viorel Badea, Florian Barbu, Ion Barbu, Cristina Bălașa, Ion Bălașa, Petru Boariu, Dragoș Boteanu, Ion Brabete, Paul Bratu, Stanică Calotă, Ilie Chera, Constantin Chiriac, Ștefan Ciobanu, Marian Ciungu, Gheorghe Coculescu, Dumitru Constantin, Lucian-Marian Constantin, Răzvan Dumitru Constantinescu, Ion Corbu, Marin-Păun Crăciun, Petre Crinu, Gheorghe Cristea, Nicolae Cumpănășoiu, Florian Deacu, Constantin Ilie Deaconu, Gheorghe Diaconu, Vasile Din, Mihail-Daniel Dinu, Puiu Diță, Alexi Dovbenco, Gabriel Drăguț, Mihai Dubit, Mihai Duțu, Gheorghe Georgescu, Teodor Ghițescu, Grigore Ghiulai, Alexandru Grigore, Ștefan Grigore, Valerică Grigore, Mihail Grigorescu-Popescu, Nicolaie Iana, Constantin Ianculescu, Ion Idoraș, Ioan Ionescu, Nicolae Iordăchescu, Pavel Ivanov, Viorel Livezeanu, Petrică Lupoiu, Marian Lupu, Gabriel-Antonio Manea, Gheorghe-Bogdănel Manole, Ion Matei, Ion Maxim, Maria Mămularu, Aurel Mătanie, Iustinian Mărgescu, Laurențiu-Viorel Mihai, Ion Mihalache, Gheorghe Mitrică, Viorel Mocanu, Alexandru Monea, Teodor-Cornel Morcan, Adrian Mușat, Sergiu-Mihai Neacșu, Aurel Negoiță, Petre Olteanu, Ionel Oprea-Barac, Gheorghe Orjan, Zaharia Pănescu, Marin Păune, Ioan Peșel, Marian-Constantin Petrescu, Radu Petrov, Costică Pintilie, Gheorghe Doru Pletea, Daniel Popa, Vasile Popa, Marius Popenciuc, Aurică Popescu, Ioan Popescu, Constantin-Valeriu Popescu, Victor (Ion) Popescu, Nicolae Rada, Constantin Radu, Vasile Răcoceanu, Ion Răducanu, Marin Ristea, Constantin Rotaru, Ion Rujoiu, Ștefan Sabotici, Emil-Eugen Săraru, Aurel Soare, Adrian-Cezar Stanciu, Aurel Stoica, Ion (Constantin) Stoica, Florian Stănilă, Sergiu Sultana, Adrian Ștefan, George Ștefan, Horațiu Ștefănescu, Ion Tatia, Fănică Tătaru, Adrian Tițescu, Cecilia Toma, Gheorghe Trache, Ioan Tronciu, Constantin Tudor, Ion Vasilescu, Marian Văduva, Florea Vlad, Ilie Vărzaru, Marian Voicu, Marian-Adrian Zaharia, reprezentați de Sindicatul cadrelor militare disponibilizate, în Dosarul nr. 2.627/109/2012 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 132D/2014.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepției, Aurel Mătanie. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este îndeplinită.

3. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 258D/2014, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Constantin Ene în Dosarul nr. 7.817/109/2012 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

7. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 258D/2014 la Dosarul nr. 132D/2014, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului Aurel Mătanie, care solicită, în esență, admiterea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, întrucât aceasta este retroactivă. Totodată, solicită respectarea deciziilor pronunțate de Curtea de Apel Cluj și de Curtea de Apel Pitești prin care s-a decis revenirea la dispozițiile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 323/2014, încă nepublicată, și Decizia din 15 mai 2012 a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în Cauza Constantin Abătută și alții împotriva României.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 2.627/109/2012/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă - admițând recursul împotriva Încheierii din 28 noiembrie 2013 a Curții de Apel Pitești - Secția I civilă pronunțată în Dosarul nr. 2.627/109/2012, încheiere prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale - a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 165/2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională și a art. 20 din anexa nr. 3 a aceluiași act normativ. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Andreescu și alții în cadrul soluționării recursului împotriva unei sentințe civile a Tribunalului Argeș prin care a fost respinsă contestația la deciziile de revizuire a pensiilor.

11. Prin Încheierea din 26 martie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 7.817/109/2012, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională și a art. 20 din anexa nr. 3 la aceasta. Excepția a fost ridicată de Constantin Ene în cadrul soluționării recursului împotriva unei sentințe civile a Tribunalului Argeș prin care a fost admisă contestația la decizia de revizuire a pensiei.

12. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 contravin dispozițiilor art. 75 și art. 76 din Constituție și celor ale art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 și art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. De asemenea, consideră că dispozițiile art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 contravin și prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat și art. 124 privind înfăptuirea justiției.

13. În acest sens arată că dispozițiile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 încalcă art. 75 și art. 76 din Constituție, deoarece, deși fac parte dintr-un act normativ emis pentru punerea în aplicare a Legilor nr. 119/2010 și nr. 263/2010, contravin art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 și art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. Astfel, ținând cont de prevederile art. 59-61 și art. 65 din Legea nr. 24/2000 și de dispozițiile art. 75 și 76 din Constituție, arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011, deși dată în aplicarea celor două legi organice privind sistemul unitar de pensii publice, are caracterul unei legi ordinare, situație în raport cu care dispozițiile acesteia nu pot fi contrare dispozițiilor legii în aplicarea căreia a fost dată. Consideră că dispozițiile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 sunt contrare dispozițiilor art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 și, respectiv, art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, deoarece aceste ultime prevederi din cele două legi organice erau menite să dea eficiență principiului constituțional al neretroactivității legii civile și principiului respectării drepturilor câștigate. În raport cu această situație, susțin că art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 încalcă nu numai prevederea legii organice în aplicarea căreia a fost adoptată, ci și dispozițiile Legii fundamentale, fiind astfel neconstituțional.

14. Referitor la art. 20 din anexa nr. 3 la această ordonanță, autorii excepției de neconstituționalitate susțin că aceste dispoziții dau posibilitatea puterii administrative de a revizui cuantumurile stabilite prin hotărâri definitive și irevocabile ale instanțelor judecătorești, ceea ce contravine prevederilor art. 1 alin. (4) și art. 124 din Constituție.

15. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

16. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă opinează în sensul că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale referitoare la principiul neretroactivității și la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale și Decizia nr. 9/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Considerentele acestei decizii pot fi valorificate și în cauza de față, pentru motive de identitate de rațiune, întrucât tratează incidența principiului autorității de lucru judecat al hotărârilor judecătorești privind stabilirea cuantumului pensiilor de serviciu, în situația în care în sistemul legislativ intervin modificări cu privire la modalitatea de calculare a acestor pensii.

17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

18. Avocatul Poporului consideră, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, invocând în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 190/2013, nr. 446/2013 și nr. 1.268/2011. Mai arată că dispozițiile art. 53,art. 75 și art. 76 din Constituție nu au incidență în cauza de față.

19. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

20. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

21. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională și ale art. 20 din anexa nr. 3 la aceasta, ordonanță de urgență publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 19 iulie 2011. Dispozițiile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 au următorul conținut: "Pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile lunare individuale realizate pentru întreaga perioadă care constituie stagiu de cotizare rămân în plată în cuantumurile rezultate în urma recalculării.“

Dispozițiile art. 20 din anexa nr. 3 "Metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională“ la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 au următorul conținut: "Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010, ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotărâri definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată se revizuiesc, după caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii.“

22. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, art. 75 privind sesizarea Camerelor Parlamentului, art. 76 privind adoptarea legilor și a hotărârilor și art. 124 privind înfăptuirea justiției.

23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține - referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 75 și art. 76 din Constituție și celor ale art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 și art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 - că autorii excepției susțin că aceste ultime prevederi erau menite să dea eficiență principiului drepturilor câștigate, or, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 încalcă prevederile legii organice în aplicarea căreia a fost adoptată. Această critică nu poate fi reținută, întrucât vizează în realitate o contrarietate a actelor normative. Or, așa cum a statuat Curtea în mod constant în jurisprudența sa, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției.

Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Așadar, nu ne aflăm în prezența unei critici de neconstituționalitate, ci a unei pretinse necorelări între norme legale din același domeniu. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999.

24. În ceea ce privește invocarea art. 75 și art. 76 din Constituție, Curtea reține că aceste norme constituționale vizează procedura de sesizare a Camerelor Parlamentului în vederea adoptării legilor și votul necesar adoptării legilor și hotărârilor. Or, în cauza de față, obiect al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011. De altfel, Curtea reține că Legea nr. 165/2011 care aprobă această ordonanță a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituție, ca lege organică, așa cum rezultă din cuprinsul ei. Totodată, prin Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011, Curtea Constituțională a constatat că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate extrinsecă a dispozițiilor Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională (devenită Legea nr. 165/2011).

25. Cu privire la problema de constituționalitate ridicată de autorii excepției, în opinia cărora, în urma recalculării pensiei, ar trebui să fie păstrat în plată cuantumul cel mai avantajos, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 446 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 10 decembrie 2013, referitor la criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 și celor ale art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000. Curtea a reamintit jurisprudența sa concretizată prin Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, prin care a constatat că dreptul ca, în urma recalculării, să fie păstrat în plată cuantumul pensiei cel mai avantajos "a fost prevăzut de Legea nr. 19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câștigat“. Prin urmare, "nu se poate vorbi despre o identitate de situații între prevederile Legii nr. 19/2000 și dispozițiile de lege criticate ale Legii nr. 119/2010, astfel că tratamentul juridic diferit nu poate dobândi semnificația unei încălcări a principiului egalității în drepturi a cetățenilor ori a principiului neretroactivității legii civile“.

26. Curtea mai reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, începând cu data de 1 octombrie 2013, pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.

27. În ceea ce privește dispozițiile art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011, autorii excepției susțin că acestea dau posibilitatea puterii administrative de a revizui cuantumurile stabilite prin hotărâri definitive și irevocabile ale instanțelor judecătorești, ceea ce încalcă, în opinia acestora, dispozițiile art. 1 alin. (4) și art. 124 din Constituție. Referitor la o critică de neconstituționalitate similară, privind imposibilitatea executării unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, Curtea s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, criticată sub aceleași aspecte ca și cele invocate în cauza de față, însă referitoare la pensiile altor categorii socioprofesionale, și anume la pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010. Cu privire la această critică, prin Decizia nr. 458 din 7 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 10 decembrie 2013, Curtea a reținut că astfel de hotărâri judecătorești se bucură de autoritate de lucru judecat și determină obligarea autorităților publice la plata drepturilor de pensie astfel cum au fost constatate de către instanțele de judecată, însă această obligație subzistă atât timp cât este în vigoare și temeiul legal în baza căruia au fost pronunțate hotărârile judecătorești definitive și irevocabile.

28. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că în această materie Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a pronunțat Decizia nr. 9 din 10 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iulie 2013, și a stabilit că - în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011, aprobată prin Legea nr. 109/2012 - sunt supuse revizuirii și pensiile prevăzute de art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiași legi, atunci când deciziile de recalculare emise în temeiul Legii nr. 119/2010, cu modificările ulterioare, și al Hotărârii Guvernului nr. 737/2010 au fost anulate prin hotărâri judecătorești irevocabile, fiind menținut cuantumul pensiei anterioare, fără a se putea reține puterea de lucru judecat a acestor din urmă hotărâri.

29. În concluzie, pentru identitate de rațiune, Curtea constată că aceleași argumente subzistă și în cauza de față, în care se invocă o critică de neconstituționalitate similară, referitoare la pensiile acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

30. În același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională și prin Decizia nr. 323 din 10 iunie 2014, nepublicată încă la data pronunțării prezentei decizii.