OG nr. 1/2014 - modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 - azilul în România şi a OG nr. 44/2004 - integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum...
| Comentarii |
|
GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANȚĂNr. 1/2014
pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România și a Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European
Monitorul Oficial nr. 63 din 24.01.2014
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. 111 și 2 din Legea nr. 353/2013 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță.
Art. I
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1.Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
"ARTICOLUL 1
Obiectul de reglementare
Prezenta lege stabilește regimul juridic al străinilor care solicită protecție internațională în România, regimul juridic al străinilor beneficiari ai protecției internaționale în România, procedura de acordare, încetare și anulare a protecției internaționale în România, procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil, precum și condițiile de acordare, excludere și încetare a protecției temporare.“
2. La articolul 2, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
"a)formă de protecție - protecția internațională sau protecția temporară, acordate de statul român;“.
3. La articolul 2, după litera a1) se introduce o nouă literă, litera a2), cu următorul cuprins:
"a2)beneficiar al protecției internaționale - cetățeanul străin sau apatridul căruia i s-a recunoscut statutul de refugiat sau i s-a acordat protecția subsidiară, în condițiile prezentei legi;“.
4. La articolul 2, literele b), d), g), h) și k) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"b)solicitant sau solicitant de azil - cetățeanul străin sau apatridul care și-a manifestat voința de a obține protecție internațională în România, atât timp cât procedura de azil cu privire la cererea sa nu s-a finalizat;
..........
d)cerere pentru acordarea protecției internaționale sau cerere de azil - solicitarea făcută de un cetățean străin sau de un apatrid în scopul obținerii protecției internaționale din partea statului român, atât timp cât nu solicită în mod explicit un alt tip de protecție care poate face obiectul unei cereri separate;
..........
g)statut de refugiat - formă de protecție internațională prin care statul român recunoaște calitatea de refugiat, în condițiile prezentei legi;
h)protecție subsidiară - formă de protecție internațională acordată de statul român, în condițiile prezentei legi;
..........
k)minor - cetățeanul străin sau apatridul care nu a împlinit vârsta de 18 ani;“.
5. La articolul 2, după litera f) se introduce o nouă literă, litera f1), cu următorul cuprins:
"f1)refugiat - cetățeanul străin sau apatridul care îndeplinește condițiile prevăzute în Convenția privind statutul refugiaților, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, denumită în continuare Convenția de la Geneva, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991;“.
6. La articolul 2 litera j), punctul (ii) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(ii) copiii minori ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare sau copiii minori ai soțului/soției beneficiarului, cu condiția ca aceștia să fie necăsătoriți, indiferent dacă sunt din căsătorie ori din afara acesteia sau adoptați potrivit legislației naționale a țării de origine;“.
7. La articolul 2 litera j), după punctul (ii) se introduce un nou punct, punctul (iii), cu următorul cuprins:
"(iii) tatăl sau mama beneficiarului de protecție internațională sau o altă persoană majoră care este responsabilă pentru acesta potrivit legii române, atunci când respectivul beneficiar este minor și necăsătorit.“
8. La articolul 2, după litera k) se introduce o nouă literă, litera k1), cu următorul cuprins:
"k1)minor neînsoțit - minorul, cetățean străin sau apatrid, care intră pe teritoriul României neînsoțit de părinți sau de o persoană majoră care să fie responsabilă pentru acesta potrivit legii române și nu este luat efectiv în îngrijire de o astfel de persoană, precum și minorul care este lăsat neînsoțit după ce a intrat pe teritoriul României;“.
9. După articolul 5 se introduce un nou articol, articolul 51, cu următorul cuprins:
"ARTICOLUL 51
Situația persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale
(1) Aplicarea dispozițiilor prezentei legi se realizează cu luarea în considerare a situației specifice a persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale.
(2) În categoria persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale sunt incluși minorii, minorii neînsoțiți, persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă, femeile însărcinate, părinții singuri însoțiți de copiii lor minori, victimele traficului de persoane, persoanele cu afecțiuni mintale, persoanele care au fost supuse torturii, violului sau altor forme grave de violență psihologică, psihică sau sexuală, ori aflate în alte situații speciale, similare celor menționate anterior.
(3) Pentru scopurile prezentei legi apartenența la categoria persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale se determină de către specialiști din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pe baza unei evaluări individuale. În vederea realizării evaluării individuale, autoritățile competente acordă sprijin de specialitate, la solicitarea Inspectoratului General pentru Imigrări.“
10. La articolul 6, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(4) În sensul prezentei legi, prin infracțiune gravă se înțelege orice infracțiune săvârșită cu intenție pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate al cărei maxim special este de peste 5 ani.“
11.Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:
"ARTICOLUL 12
Rolul activ
Autoritățile competente cu soluționarea cererilor de azil investighează, din oficiu, orice împrejurări de fapt și de drept care pot conduce la soluționarea cauzei, chiar dacă aceste împrejurări nu au fost invocate sau menționate în cererea de azil sau în plângere.“
12. La articolul 15, literele c) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"c) declarațiile solicitantului sunt considerate coerente și plauzibile și nu sunt contrazise de informații generale și specifice cunoscute, relevante pentru cererea sa;
..........
e) credibilitatea generală a solicitantului a putut fi stabilită.“
13. La articolul 18, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(4) La finalul cursului de inițiere în limba română, o comisie de evaluare, ale cărei componență și funcționare se stabilesc prin ordin al ministrului educației naționale, apreciază nivelul de cunoaștere a limbii române și stabilește înscrierea minorilor solicitanți de azil în anul de studiu corespunzător.“
14. La articolul 20 alineatul (1), după litera p) se introduc două noi litere, literele q) și r), cu următorul cuprins:
"q) să aibă acces la dobândirea unei locuințe, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români;
r) să beneficieze de tratament egal cu cetățenii români în ceea ce privește echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoașterea diplomelor, atestatelor și certificatelor de competență, precum și a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România, în conformitate cu reglementările în vigoare.“
15. La articolul 20, alineatele (6) și (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"(6) Permisul de ședere prevăzut la alin. (1) lit. a) se eliberează, de îndată ce este posibil după acordarea protecției internaționale în România, pentru o perioadă de 3 ani, în cazul persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat, respectiv pentru o perioadă de 2 ani, persoanelor cărora li s-a acordat protecție subsidiară. După expirare, se va elibera un nou permis de ședere cu aceeași valabilitate.
(8) Documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează, la cerere, beneficiarilor protecției internaționale în România pentru o perioadă de 2 ani, fără posibilitatea prelungirii valabilității. După expirare, se eliberează un nou document de călătorie cu aceeași valabilitate.“
16. După articolul 201se introduce un nou articol, articolul 202, cu următorul cuprins:
"ARTICOLUL 202
Accesul la educație al beneficiarilor de protecție internațională minori
(1) În vederea facilitării accesului la sistemul de învățământ românesc, minorii cărora le-a fost acordată protecția internațională în România beneficiază, în mod gratuit, pe durata unui an școlar, de un curs pregătitor în vederea înscrierii în sistemul național de învățământ.
(2) Cursul pregătitor prevăzut la alin. (1) este organizat de Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări.
(3) Minorul beneficiar al protecției internaționale este înscris la cursul prevăzut la alin. (1) de îndată ce i-a fost acordată forma de protecție internațională.
(4) Cursul pregătitor început în perioada cât minorul a avut calitatea de solicitant de azil, potrivit art. 18, se continuă și după acordarea protecției internaționale, până la finalizarea acestuia.
(5) La finalul cursului de inițiere în limba română, o comisie de evaluare, ale cărei componență și funcționare se stabilesc prin ordin al ministrului educației naționale, apreciază nivelul de cunoaștere a limbii române și stabilește înscrierea străinilor minori care au obținut o formă de protecție internațională în anul de studiu corespunzător.“
17. După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu următorul cuprins:
"ARTICOLUL 211
Informarea
Inspectoratul General pentru Imigrări informează beneficiarul protecției internaționale, într-o limbă pe care o înțelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înțelege, cu privire la drepturile pe care le are și obligațiile ce îi revin ca urmare a recunoașterii statutului de refugiat sau acordării protecției subsidiare, de îndată ce protecția internațională a fost conferită în România.“
18.Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins:
"ARTICOLUL 23
Recunoașterea statutului de refugiat
Statutul de refugiat se recunoaște, la cerere, cetățeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenență la un anumit grup social, se află în afara țării de origine și care nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu dorește să solicite protecția respectivei țări, precum și apatridului care, aflându-se din motivele menționate anterior în afara țării în care avea reședința obișnuită, nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu dorește să se întoarcă în respectiva țară și cărora nu li se aplică cauzele de excludere de la recunoașterea statutului de refugiat, prevăzute de prezenta lege.“
19. La articolul 24, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(3) În situația în care membrul de familie al beneficiarului statutului de refugiat nu îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) și, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizată din perspectiva prevederilor art. 23 și 26.“
20. La articolul 25, după alineatul (2) se introduc cinci noi alineate, alineatele (3)-(7), cu următorul cuprins:
"(3) Statutul de refugiat nu se recunoaște cetățenilor străini și apatrizilor care, având reședința stabilită într-un alt stat, sunt considerați de către autoritățile competente din respectivul stat ca beneficiind de drepturi și obligații care decurg din cetățenia respectivului stat sau beneficiază de drepturi și obligații echivalente.
(4) Cetățenii străini și apatrizii care intră în domeniul de aplicare al art. 1 secțiunea D din Convenția de la Geneva, privind protecția sau asistența acordată de un organism sau de o instituție a Organizației Națiunilor Unite, alta decât înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați, sunt excluși de la recunoașterea statutului de refugiat.
(5) În cazul în care încetarea protecției sau a asistenței prevăzute la alin. (4) se datorează unor circumstanțe legitime și obiective asupra cărora persoana nu are niciun control sau care sunt independente de voința sa și fără ca situația acestuia să fi fost reglementată în mod definitiv în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, străinului i se recunoaște de drept statutul de refugiat.
(6) Inspectoratul General pentru Imigrări verifică, pe baza unei evaluări individuale a cererii, dacă străinul a primit efectiv protecție sau asistență din partea unui organism sau a unei instituții a Organizației Națiunilor Unite, alta decât înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați, condițiile în care protecția sau asistența prevăzută la alin. (4) au încetat și dacă străinul nu se încadrează în sfera de aplicare a uneia dintre cauzele de excludere de la recunoașterea statutului de refugiat, prevăzute la alin. (1)-(3). Străinul este obligat să prezinte, de îndată ce este posibil, toate documentele necesare în sprijinul cererii sale, din care să rezulte inclusiv că a recurs efectiv la protecția sau la asistența menționate și că această protecție sau asistență a încetat.
(7) În cazul în care încetarea protecției sau a asistenței prevăzute la alin. (4) este rezultatul propriei sale voințe, persoana în cauză nu poate pretinde recunoașterea de drept a statutului de refugiat.“
21. După articolul 25 se introduce un nou articol, articolul 251, cu următorul cuprins:
"ARTICOLUL 251
Protecția în interiorul țării de origine
(1) În procesul de analizare a cererii de azil, autoritățile competente pot determina că solicitantul nu are nevoie de protecție internațională în România, atunci când într-o parte a țării sale de origine nu există motive întemeiate de a fi expus unor acte de persecuție sau unui risc serios ori când acesta are acces la protecție împotriva unor astfel de acte.
(2) În situația prevăzută la alin. (1) se va stabili dacă solicitantul poate călători în siguranță către acea parte a țării de origine în scopul de a se stabili acolo, cu luarea în considerare a condițiilor generale existente în partea țării de origine considerată ca fiind sigură, precum și a situației personale a solicitantului, pe baza informațiilor precise și actualizate obținute din surse pertinente precum înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați.“
22. La articolul 26, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(1) Protecția subsidiară se acordă cetățeanului străin sau apatridului care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat și cu privire la care există motive întemeiate să se creadă că, în cazul returnării în țara de origine, respectiv în țara în care își avea reședința obișnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), care nu poate sau, din cauza acestui risc, care nu dorește protecția acelei țări și căruia nu i se aplică cauzele de excludere de la acordarea acestei forme de protecție, prevăzute de prezenta lege.“
23. La articolul 27, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(3) În situația în care membrul de familie al beneficiarului protecției subsidiare nu îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) și, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizată din perspectiva prevederilor art. 23 și 26.“
24. La articolul 40, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(1) După înregistrarea străinului minor neînsoțit ca solicitant de azil, Inspectoratul General pentru Imigrări va sesiza de îndată autoritatea competentă pentru protecția copilului în a cărei rază teritorială este situat centrul de cazare unde urmează să fie depusă cererea de azil, în scopul declanșării procedurii de numire a unui reprezentant legal. Reprezentarea legală a minorului neînsoțit, odată stabilită, continuă să opereze și pe perioada cât acesta beneficiază de protecție internațională în România.“
25. La articolul 52, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
"(5) Termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă și în alte cazuri, temeinic justificate, care fac imposibilă realizarea activităților necesare soluționării în termenul legal a cererii de azil.“
26. La articolul 71, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(1) Beneficiarul protecției internaționale în România poate depune cerere de azil pentru membrii familiei sale prevăzuți la art. 2 lit. j), dacă aceștia nu se află pe teritoriul României.“
27.Articolul 73 se modifică și va avea următorul cuprins:
"ARTICOLUL 73
Depistarea familiei în cazul minorului neînsoțit beneficiar al protecției internaționale
(1) Inspectoratul General pentru Imigrări ia măsuri cât mai curând posibil pentru depistarea familiei minorului neînsoțit beneficiar al protecției internaționale, protejând, în același timp, interesul superior al acestuia.
(2) Opinia minorului neînsoțit beneficiar al protecției internaționale cu privire la depistarea familiei sale este luată în considerare și i se acordă importanța cuvenită, în raport cu vârsta și cu gradul de maturitate al acestuia.
(3) Datele și informațiile colectate în scopul prevăzut la alin. (1) sunt prelucrate cu respectarea principiului confidențialității, mai ales atunci când viața sau integritatea fizică a unui minor ori a apropiaților acestuia care au rămas în țara de origine ar fi pusă în pericol.
(4) Personalul care se ocupă de cazurile cu minori neînsoțiți beneficiază de o formare profesională corespunzătoare, având în vedere nevoile speciale ale acestei categorii de minori.“
28.La articolul 76 alineatul (2), litera d) se abrogă.
29. La articolul 76 alineatul (3), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
"e) a depus o cerere de azil cu scopul evident de a împiedica punerea iminentă în executare a unei măsuri dispuse de autoritățile competente, de scoatere din țară, de extrădare sau de expulzare, deși anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere;“.
30. La articolul 88 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
"a) solicitantul invocă elemente noi care nu au putut fi prezentate din motive neimputabile acestuia și care au apărut pe parcursul sau după finalizarea procedurii anterioare, în sensul alin. (1) lit. b). Solicitantul este obligat să facă dovada existenței elementelor noi invocate și a imposibilității prezentării lor până la data depunerii cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil. Elementele noi invocate nu pot fi rezultatul unor acțiuni provocate de solicitant în scopul obținerii unei forme de protecție internațională din partea statului român;“.
31.Articolul 99 se modifică și va avea următorul cuprins:
"ARTICOLUL 99
Încetarea protecției subsidiare
(1) Protecția subsidiară acordată în temeiul art. 26 sau 27 încetează atunci când împrejurările care au condus la acordarea acesteia au încetat să existe ori s-au schimbat într-o asemenea măsură, încât această formă de protecție internațională nu mai este necesară.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică cetățeanului străin sau apatridului căruia i s-a acordat protecția subsidiară și care poate invoca motive imperioase care rezultă din persecuții anterioare pentru a refuza protecția țării a cărei cetățenie o are sau, după caz, a țării în care își avea reședința obișnuită.“
32. Mențiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene se modifică și va avea următorul cuprins:
"*
Prezenta lege transpune:
- Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene seria L, nr. 212, din 7 august 2001;
- Directiva 2003/9/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de stabilire a standardelor minime pentru primirea solicitanților de azil în statele membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 31, din 6 februarie 2003;
- Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 251, din 3 octombrie 2003;
- art. 2 lit. f), art. 12 alin. (3a) și (3b) și art. 19a alin. (1) și (2) din Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Ediție specială 2007, Capitolul 19 - «Spațiul de libertate, securitate și justiție», volumul 6, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2011/51/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2011 de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului în vederea extinderii domeniului său de aplicare la beneficiarii de protecție internațională, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 132, din 19 mai 2011;
- Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 337 din 20 decembrie 2011, cu excepția art. 7 și art. 9 alin. (3).“
Art. II
Ordonanța Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Titlul ordonanței se modifică și va avea următorul cuprins:
"ORDONANȚĂ
privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecție internațională sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European“
2. La articolul 2, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
"a) străinii care au dobândit protecție internațională în România sunt străinii cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat sau li s-a acordat protecția subsidiară, în condițiile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare;“.
3. După articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 141, cu următorul cuprins:
"Art. 141
În scopul asigurării accesului efectiv la drepturile sociale reglementate de prezentul capitol, la stabilirea condițiilor și procedurilor pentru exercitarea acestor drepturi, autoritățile competente țin seama de specificul situației în care se află străinii care beneficiază de protecție internațională în România.“
4.Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 22
(1) Străinii care beneficiază de protecție internațională în România, participanți în programul de integrare, care nu îndeplinesc condițiile pentru a beneficia de ajutorul nerambursabil și care nu au mijloace de întreținere, sunt sprijiniți în vederea îndeplinirii condițiilor legale pentru obținerea venitului minim garantat.
(2) Conținutul dosarului necesar obținerii venitului minim garantat se stabilește ținându-se cont de specificul situației în care se află străinii care beneficiază de protecție internațională în România.
(3) Până în prima lună de plată a ajutorului nerambursabil, străinii care beneficiază de protecție internațională în România și care nu au mijloace de întreținere beneficiază din partea Inspectoratului General pentru Imigrări de un ajutor material în cuantum egal cu cel acordat solicitanților statutului de refugiat, în limita fondurilor disponibile, dar nu mai mult de două luni.“
5. La articolul 23, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(2) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (1) atrage încetarea aplicării uneia sau mai multor măsuri prevăzute în planul individual, inclusiv retragerea dreptului la cazare și a ajutorului material prevăzut la art. 22 alin. (3).“
6. La articolul 33, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(2) Sunt considerate cazuri speciale:
a) minorii neînsoțiți;
b) persoanele cu dizabilități;
c) persoanele care au atins vârsta pensionării și nu beneficiază de pensie;
d) femeile însărcinate;
e) familiile monoparentale cu copii minori;
f) victimele traficului de persoane;
g) victime ale torturii, violului sau altor forme grave de violență psihologică, psihică sau sexuală.“
7. La articolul 34, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 34
(1) Cazurile speciale prevăzute la art. 33 alin. (2), cu excepția lit. a), beneficiază de același regim de protecție prevăzut de legislația în vigoare pentru cetățenii români aflați în situații similare și de asistență oferită de instituțiile statului cu atribuțn în aceste domenii.“
8.În tot cuprinsul ordonanței, sintagmele "formă de protecție“ și "formă de protecție în România“ se înlocuiesc cu sintagma "protecție internațională în România“.
Art. III
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanța Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta ordonanță, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Radu Stroe
Viceprim-ministru,
Gabriel Oprea
Ministrul afacerilor externe,
Titus Corlățean
Ministrul educației naționale,
Remus Pricopie
Ministrul delegat pentru învățământ superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică,
Mihnea Cosmin Costoiu
Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice,
Mariana Câmpeanu
| ← Decizia CCR nr. 528 din 12.12.2013 privind excepţia de... | Ordinul Ministerului Sănătății nr. 71/2014 - acreditarea... → |
|---|
