Decizia CCR nr. 510 din 30.06.2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 1 alin. 1, 2 şi (6), art. 2 alin. 1 şi 2 şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 - încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic...

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și ale anexelor nr. 2 și nr. 3b la aceasta, excepție ridicată de Sindicatul Liber Învățământ Zona Caracal, în numele membrilor săi de sindicat Violeta Mincă și alții, în Dosarul nr. 1.791/104/2014 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 412D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 414D/2015, nr. 425-432D/2015 și nr. 435D/2015, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Sindicatul Liber "Educația" din Galați, în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat Mariana Mihaela Lupu, respectiv Mariana Blănaru și alții în Dosarul nr. 5.478/121/2014 al Tribunalului Galați - Secția I civilă și în Dosarul nr. 5.074/121/2014/a1 al Curții de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și de Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în numele membrilor săi Ionela Cristina Ignat și alții, Lucian Horbovanu și alții, Cătălina Simona Budai-Ungureanu și alții, Maria Sârbu și Nicoleta Mihai, Emanuela Botezatu și alții, Mariana Agache și alții, Loredana Geanina Pantea și alții, respectiv Marcel Dupu și alții în dosarele nr. 2.727/40/2014, nr. 2.732/40/2014, nr. 2.773/40/2014, nr. 2.775/40/2014, nr. 2.778/40/2014, nr. 2.799/40/2014, nr. 2.803/40/2014 și nr. 2.842/40/2014 ale Tribunalului Botoșani - Secția I civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 431D/2015, partea Școala Gimnazială nr. 2 din Botoșani a transmis un înscris intitulat "întâmpinare", prin care solicită "respingerea acțiunii", precizând că a aplicat în mod corect prevederile legale în vigoare cu privire la calculul și plata drepturilor salariale ale reclamanților.

6. Curtea, având în vedere obiectul și motivarea excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 412D/2015, nr. 414D/2015, nr. 425-432/2015 și nr. 435D/2015, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

7. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

8. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 414D/2015, nr. 425-432D/2015 și nr. 435D/2015 la Dosarul nr. 412D/2015, care este primul înregistrat.

9. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin Încheierea din 18 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.791/104/2014, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și a anexelor nr. 2 și nr. 3b la lege. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Liber Învățământ Zona Caracal, în numele membrilor săi Violeta Mincă și alții, cu prilejul soluționării unei acțiuni civile având ca obiect drepturi bănești.

11. Prin Sentința civilă nr. 144 din 6 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 5.478/121/2014, Tribunalul Galați - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Liber "Educația" Galați, în numele membrei de sindicat Mariana Mihaela Lupu, cu prilejul soluționării unei acțiuni având ca obiect drepturi bănești.

12. Prin încheierile din 4 februarie 2015, pronunțate în dosarele nr. 2.727/40/2014, nr. 2.732/40/2014, nr. 2.773/40/2014, nr. 2.775/40/2014, nr. 2.778/40/2014, nr. 2.799/40/2014, nr. 2.803/40/2014 și nr. 2.842/40/2014, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, precum și a anexelor nr. 2 și nr. 3b la lege. Excepția a fost ridicată de Liga Sindicatelor din Învățământ Botoșani, în numele membrilor săi Ionela Cristina Ignat și alții, Lucian Horbovanu și alții, Cătălina Simona Budai-Ungureanu și alții, Maria Sârbu și Nicoleta Mihai, Emanuela Botezatu și alții, Mariana Agache și alții, Loredana Geanina Pantea și alții, respectiv Marcel Dupu și alții în cauze privind soluționarea unor acțiuni având ca obiect drepturi bănești.

13. Prin Decizia civilă nr. 30 din 19 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 5.074/121/2014/a1, Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ. Excepția a fost invocată de Sindicatul Liber "Educația" din Galați, în numele membrilor de sindicat Mariana Blănaru și alții, cu prilejul soluționării unei acțiuni având ca obiect drepturi bănești în Dosarul nr. 5.074/121/2014/a1 al Tribunalului Galați - Secția I civilă, instanță care a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, prin Încheierea din 19 noiembrie 2014, împotriva căreia, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, a fost formulat recurs, admis de Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

14. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată evoluția cronologică a dispozițiilor legale care prezintă relevanță în cauza de față, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 și nr. 1/2009 declarate neconstituționale prin decizii succesive ale Curții Constituționale.

15. De asemenea, se face referire la Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3 din 4 aprilie 2011, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, în care s-a reținut faptul că, urmare a deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 și nr. 1/2009, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009.

16. În continuare, se susține că, începând cu data de 1 ianuarie 2010, în învățământul de stat din România s-au aplicat, în paralel, două sisteme de salarizare, respectiv salarizarea conform coeficienților de ierarhizare și valorilor rezultate din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 41/2009, impusă de art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010, și salarizarea conform coeficienților de salarizare și valorilor rezultate din Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.

17. Se arată că în data de 14 mai 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011 care a uniformizat salarizarea din învățământ și a eliminat coeficienții de ierarhizare și de multiplicare din grilele de salarizare, înlocuindu-i cu valori care rezultă din înmulțirea celor doi coeficienți. În acest context, susțin că Guvernul, prin Legea nr. 63/2011, a uniformizat salariile personalului didactic din învățământ, iar pentru a stabili valorile salariale a luat în calcul coeficienții de multiplicare și de ierarhizare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009, reducând astfel cu 25% valorile salariale în raport cu Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008, fără ca în expunerea de motive a actului normativ menționat să fie prezentate argumente față de restrângerea drepturilor în raport cu dispozițiile art. 53 din Constituție.

18. Se invocă atât Decizia Curții Constituționale nr. 877 din 28 iunie 2011 prin care au fost supuse controlului de constituționalitate dispozițiile art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010, cât și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 11 din 8 octombrie 2012, pronunțată într-un recurs în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 și ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009, și arată că dreptul personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ la salarizarea conform Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, s-a perpetuat și după data de 1 ianuarie 2010.

19. În concluzie, se susține că prevederile art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011, precum și anexele nr. 2 și nr. 3b la lege contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), întrucât "perpetuează prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009, neconstituțională, chiar dacă introduc în locul coeficienților de multiplicare și de ierarhizare rezultatul înmulțirii acestora". În opinia autorilor excepției soluția constituțională era aceea a uniformizării salariilor din învățământ prin raportare la valorile rezultate din prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.

20. Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă, Tribunalul Galați - Secția I civilă, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă și Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, invocate în motivarea excepțiilor de neconstituționalitate.

21. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

22. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

23. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

24. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (1), (2) și (6), art. 2 alin. (1) și (2) și art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011, precum și dispozițiile anexelor nr. 2 și 3b la Legea nr. 63/2011. Curtea observă că în dosarele nr. 414D/2015 și nr. 435D/2015, deși în actele de sesizare se face referire la dispozițiile Legii nr. 63/2011, în ansamblul său, din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă, însă, că obiectul acesteia îl reprezintă, în realitate, aceleași prevederi criticate și în celelalte dosare conexate, care au următoarea redactare:

- Art. 1: "(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la 31 decembrie 2011, personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege.

(2) Cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământ este cel prevăzut în anexele nr. 1, 2, 3a și 3b, după caz. [_]

(6) Prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii ori alte drepturi bănești sau în natură care excedează prevederilor prezentei legi.";

- Art. 2: "(1) Încadrarea personalului prevăzut la art. 1 se face potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Persoanele care au salariul de încadrare între limita minimă și maximă a tranșei de vechime pentru funcțiile didactice din învățământul universitar, respectiv a gradului profesional sau a treptei profesionale pentru funcțiile didactice auxiliare își păstrează încadrarea avută dacă se situează între limitele prevăzute în anexele la prezenta lege."

- Art. 6: "Orice alte dispoziții contrare cu privire la stabilirea salariilor și a celorlalte drepturi de natură salarială, în anul 2011, pentru personalul prevăzut la art. 1 alin. (1), se abrogă."

25. Anexa nr. 2 la Legea nr. 63/2011 prevede salariile de încadrare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, iar anexa nr. 3b la aceeași lege stabilește salariile de încadrare pentru personalul didactic auxiliar din învățământul preuniversitar.

26. Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, referitoare la obligația de a respecta Constituția, supremația sa și legile.

27. Analizând dispozițiile de lege criticate, Curtea constată că, deși Legea nr. 63/2011 reglementează, după cum indică însuși titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, având aplicabilitate limitată în timp, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acesteia, întrucât își produce efecte în cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Mai mult, aplicabilitatea Legii nr. 63/2011 a fost prelungită de legiuitor, succesiv, până la sfârșitul anului 2015.

28. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile criticate din Legea nr. 63/2011 sunt neconstituționale, deoarece au eliminat coeficienții de multiplicare (ierarhizare) astfel cum erau prevăzuți în Ordonanța Guvernului nr. 15/2008, aprobată prin Legea nr. 221/2008, instituind uniformizarea salariilor în învățământ. În acest mod, s-a operat, în fapt, încă o reducere a salariilor personalului didactic cu 25% față de nivelul prevăzut prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție și fără ca această reducere a salariilor din învățământ să respecte condițiile prevăzute în art. 53 din Legea fundamentală.

29. Analizând aceste susțineri, Curtea observă că, prin Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, a statuat că actul normativ criticat îndeplinește condițiile unei legislații previzibile, unitare și coerente, câtă vreme legea a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii socioprofesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. Această lege temporară a fost promovată în scopul de a crea premisele necesare pentru ca statul să își îndeplinească obligațiile constituționale menționate, prin aplicarea măsurilor preconizate urmând să se asigure existența fondurilor necesare pentru ca întreg personalul din învățământ să își poată primi drepturile cuvenite, în aceleași condiții, fără discriminări.

30. Totodată, în acord cu jurisprudența instanței de contencios european al drepturilor omului, Curtea a subliniat distincția dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum și dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată (a se vedea Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94).

31. De asemenea, prin Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2015, făcând referire la jurisprudența sa anterioară, Curtea a statuat că este dreptul autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57).

32. Totodată, examinând excepția de neconstituționalitate prin prisma exigențelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reținut că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate.

33. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

34. Curtea a mai reținut, în jurisprudența sa, că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011, legiuitorul a reglementat, prin art. 2 alin. (1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, o majorare cu până la 10% a salariilor de bază și a sporurilor care nu fac parte din salariul de bază, pentru anumite categorii de personal didactic din învățământul preuniversitar, începând cu ianuarie 2014, iar prin art. 2 alin. (2)-(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, o majorare cu 5% a salariilor de bază și a sporurilor personalului didactic și didactic auxiliar, începând cu 1 martie 2015, și cu 5% începând cu 1 septembrie 2015 (Decizia nr. 374 din 14 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 9 iulie 2015, paragraful 29).