ANEXĂ - NORMĂ. - Ordinul ANSVSA nr. 114/2013 - aprobarea Normei sanitare veterinare şi pt. siguranţa alimentelor - autorizarea laboratoarelor în care se desfăşoară activităţi supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar şi pt. siguranţa alimentelor

Index
Ordinul ANSVSA nr. 114/2013 - aprobarea Normei sanitare veterinare şi pt. siguranţa alimentelor - autorizarea laboratoarelor în care se desfăşoară activităţi supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar şi pt. siguranţa alimentelor
ANEXĂ - NORMĂ.
ANEXĂ

NORMĂ

sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor privind autorizarea laboratoarelor în care se desfășoară activități supuse supravegherii și controlului sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor

Anexa nr. 1

la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

Cerere privind autorizarea sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

CERERE

Anexa nr. 2

la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

DOSAR STANDARD AL LABORATORULUI PENTRU CONTROLUL CALITĂTII PRODUSELOR MEDICINALE VETERINARE

(Laboratoare pentru controlul calității produselor medicinale veterinare organizate ca unități independente, de sine stătătoare)

I. INFORMAȚII PRIVIND UNITATEA

1. Informații generale

2. Activități relevante pentru Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

3. Locuri de efectuare a controlului calității

4. Persoane responsabile si echipa managerială a laboratorului

II. INFORMAȚII PRIVIND LABORATORUL

CAP. 1: Informații generale

1.1. Generalități

1.2. Activități de control al produselor medicinale veterinare pentru care s-a acordat autorizația

1.3. Tipuri de activități de control al produselor medicinale veterinare

1.4. Alte produse controlate, cu excepția produselor medicinale veterinare

CAP. 2: Personalul și managementul calității

2.1. Personalul angajat la respectivul loc de control

2.2. Personalul cheie și organigrama

2.3. Sistemul de management al calității

2.4. Programul anual de instruire

2.5. Cerințe privind starea de sănătate și igiena personalului

CAP. 3: Spații și echipamente

3.1. Planuri

3.2. Spații (incinte, suprafețe, finisări)

3.3. Sisteme de ventilație și condiționare aer, caracteristici pentru camerele curate, calificări

3.4. Manipularea agenților foarte toxici, periculoși, sensibilizanți și a stupefiantelor și psihotropelor sau a organismelor vii

3.5. Sisteme de tratare a apei, calificări

3.6. Echipamente pentru activitatea de control, calificări

3.7. Întreținere și calibrare

CAP. 4: Documentație

4.1. Generalități

4.2. Sisteme computerizate

4.3. Principalele proceduri sau grupe de proceduri

CAP. 5: Controlul calității produselor medicinale veterinare

5.1. Descrierea schematică a activităților desfășurate

5.2. Operațiuni privind manipularea reactivilor și a probelor de testat

5.3. Produse pentru care s-au eliberat buletine de analiză necorespunzătoare în ultimii 2 ani

5.4. Metode de control validate

5.5. Rezultate în afara specificațiilor

CAP. 6: Eliberarea buletinelor de analiză și a rapoartelor de control

CAP. 7: Contracte de control al calității produselor medicinale veterinare

7.1. Activități de control contractate în exterior

7.2. Activități de control realizate pentru părți terțe, pe bază de contract

7.3. Alte activități contractate sau subcontractate

CAP. 8: Reclamații

8.1. Proceduri, evidențe, înregistrări privind rezolvarea reclamațiilor venite de la furnizorii de contracte

CAP. 9: Inspecțiile autorităților competente și auditurile interne

9.1. Inspecții conduse de autoritățile naționale (în ultimii 5 ani)

9.2. Inspecții conduse de autorități din alte țări (în ultimii 5 ani)

9.3. Audituri interne efectuate în cursul anului precedent

CAP. 10: Lista metodelor utilizate la locul de efectuare a controlului

I. INFORMAȚII PRIVIND UNITATEA

1. Informații generale

a. Denumirea unității, așa cum este înregistrată de autoritatea legală

b. Entitate legală/forma juridică

c. Adresa, telefonul și fax-ul sediului central

2. Activități relevante pentru Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Se marchează spațiile corespunzătoare activităților din unitate (fără a intra în detalii) în următorul tabel și, dacă există autorizație, data acordării acesteia:

Activități de control

Produse medicinale veterinare

Alte produse

- materii prime

- produse finite

- materiale de ambalare

Studii de stabilitate

Metodologii de control

Alte activități*

3. Locuri de efectuare a controlului calității

Se completează tabelul de mai jos:

Locuri de efectuare a controlului

Adresa

Telefon/Fax

Activități (conform pct. 2)

Autorizații

acordate

4. Persoana responsabilă/persoanele responsabile și echipa managerială

Persoane responsabile și de conducere

Nume,

prenume

Locul de muncă

Funcție

Tel ./Fax

Director Unitate

Persoana responsabilă cu Asigurarea Calității

Persoana responsabilă cu Controlul Calității

Înlocuitorul Persoanei responsabilă cu Controlul Calității

Persoana responsabilă cu activitățile tehnice/ de întreținere

II. INFORMAȚII PRIVIND LABORATORUL

CAP. 1 INFORMAȚII GENERALE

1.1. Generalități

a. Denumirea locului de efectuare a controlului

b. Telefon (24/24 h) și fax

c. Adresa poștală completă

1.2. Activități de control al produselor medicinale veterinare pentru care s-a acordat autorizația

a. Documente și data emiterii (se anexează o copie a autorizației valabile și a anexelor);

b. Orice alte activități autorizate la respectivul loc de efectuare a controlului

c. Pentru unitățile aflate sub incidența legislației privind mediul/activități periculoase, se anexează documente.

1.3. Tipuri de activități de control al produselor medicinale veterinare

Tip activitate

Produse

medicinale

veterinare

Materie primă

Materiale de ambalare

Control fizico - chimic

Control biologic, microbiologic

Studii de stabilitate

Metodologii de control

1.4. Alte produse testate în unitate cu excepția produselor medicinale veterinare

Acest tabel trebuie completat numai dacă aceste produse sunt testate în aceleași zone de lucru cu produsele medicinale veterinare, materiile prime și materialele de ambalare pentru produselor medicinale veterinare.

Categorie

Activitate de control

___

CAPITOLUL 2: PERSONALUL ȘI MANAGEMENTUL CALITĂȚII

2.1. Personalul angajat la respectivul loc de control, implicat în activități de control (se completează după caz).

Activitate

Număr de angajați

Asigurarea Calității

Controlul Calității

Fizico-chimic Biologic, microbiologic

Tehnic/Întreținere

Achiziții

Total

2.2. Personalul cheie și organigrama

a. Organigrama pentru Asigurarea Calității și Controlul Calității (se nominalizează persoanele cheie din fiecare sector de activitate).

b. Posturi cheie: se completează următorul tabel, nominalizând șefii sectoarelor de activitate menționate.

Nume, prenume

Funcție

Vechime în activitate

Studii

Persoana responsabilă cu Controlul Calității

Persoana responsabilă cu Asigurarea Calității

Persoana responsabilă cu activitățile tehnice/de întreținere

Persoana responsabilă cu activitatea cu stupefiante și psihotrope

2.3. Sistemul de management al calității

2.4. Programul anual de instruire

Tipul instruirii

Numărul de angajați

Numărul de ore

Forma de instruire

- în unitate

- în afara unități

Instruire de bază

Instruire la locul de muncă

Instruire continuă

2.5. Cerințe privind starea de sănătate și igiena personalului

Se completează tabelul următor cu informații referitoare la echipamentul de protecție (se specifică tipul de îmbrăcăminte, încălțăminte, masca, mănușile, ochelarii etc.) și, dacă e cazul, se dau detalii privind modul de curățire/sterilizare a acestuia (la locul de control/contract):

Echipament de protecție pentru activități

Picioare

Corp

Mâini

Cap

Control fizico - chimic

Control biologic, microbiologic

Altele

CAPITOLUL 3. SPAȚII ȘI ECHIPAMENTE

3.1. Planuri

NOTĂ: Planurile trebuie să fie numerotate, să cuprindă orientarea și scara.

Toate planurile vor fi prezentate pe hârtie A4 (A3 numai dacă e necesar).

a. Amplasarea generală a locului unde se desfășoară activități de control (se indică activitățile suplimentare și planul general al zonelor de control).

b. Planul simplu al clădirilor locului unde se desfășoară activități de control.

Se indică zonele dedicate pentru diferitele activități, de exemplu: recepție, prelevare probe, control fizico-chimic/biologic, microbiologic, studii de stabilitate, arhivare, depozitare, birouri etc.

Se indică localurile/incintele și când au fost construite.

c. Planuri pentru fiecare local, pe etaje (dacă sunt mai multe etaje).

Se folosește un cod de referință pentru fiecare instalație, echipament de control care vor fi trecute în tabelele următoare.

Pentru zonele curate se va prezenta, dacă este nevoie, câte un plan pe încăpere. Aceste planuri trebuie să indice presiunile relative, numărul schimburilor de aer/oră și direcțiile fluxului de aer.

d. Planuri simple pentru fluxurile de personal, materiale și activități.

Se folosesc săgeți de diferite culori pentru a ilustra accesul și traseele probelor, materialelor și personalului.

3.2. Spații (incinte, suprafețe, finisări)

Local

Încăpere: denumire, referire în plan

Suprafața

Operațiuni

efectuate

Referința după IVAC

(dacă este cazul)

_/_

Numai pentru zonele curate:

Încăpere: denumire, referire în plan

Suprafața

Operațiuni

efectuate

Finisări

Podea

Pereți

Tavan

_/_

3.3. Sisteme de ventilație, condiționare aer, caracteristici pentru camerele curate, calificări

Se furnizează informațiile necesare privind instalațiile din dotare necesare asigurării încălzirii, ventilării și exhaustării.

a. Se prezintă în tabelul de mai jos unitățile componente ale IVAC și parametrii de funcționare aprobați prin proiect (se completează dacă este cazul)

Tipul de unitate IVAC (UTA)

Volum aer în mc/h și % de recirculare

Eficiența %

Număr de schimburi de aer/h pentru fiecare AHU

Incintele protejate de fiecare AHU

_/_

b. Numai pentru incintele curate:

Incintă

Clasa de curățenie

Schimburi

aer/h

Activitate

Presiune

relativă

Referința

IVAC

_/_

c. Calificările sistemului - se bifează căsuța corespunzătoare:

Calificarea proiectului (CPr)

DA □ NU □

Calificarea la instalare (Ci)

DA □ NU □

Calificare operării (CO)

DA □ NU □

Calificarea performanței (CP)

DA □ NU □

d. Se precizează laboratorul de încercări care a efectuat calificările sistemului.

Acest laborator de încercări este certificat de autoritatea națională în domeniu?

DA □ NU □

3.4. Manipularea agenților foarte toxici, periculoși, sensibilizanți și a stupefiantelor și psihotropelor sau a organismelor vii

Dacă este relevant, se descriu pe scurt dotările specifice pentru activități cu produse foarte active.

Se specifică, dacă este cazul, produsele care sunt manipulate (DCI și grupa terapeutică) și se descrie pe scurt modul de organizare a activităților cu produsele respective.

3.5. Sisteme de tratare a apei (numai pentru apa folosită în activitățile de control menționate la pct. 1.3), calificări

a. Se întocmește schema fiecărui sistem de tratare a apei si se completează următorul tabel:

Calitate de apă

Tip de instalație (mecanism)

Capacitate

Număr de

probe

prelevate

Frecvența

prelevării

Frecvența

sanitizării

Potabilă

Purificată

Apă înalt purificată

b. Calificările sistemului de apă - se bifează căsuța corespunzătoare:

Calificarea proiectului (CPr)

DA □ NU □

Calificarea la instalare (CI)

DA □ NU □

Calificare operării (CO)

DA □ NU □

Calificarea performanței (CP)

DA □ NU □

C. Se precizează laboratorul de încercări care a efectuat calificările sistemului.

Acest laborator de încercări este certificat de autoritatea națională în domeniu?

DA □ NU □

3.6. Echipamente pentru activitatea de control, calificări

a. Se completează tabelul de mai jos cu principalele echipamente folosite pentru controlul de laborator:

Localizare (ref. plan)

Denumirea

echipamentului

Anul instalării

_/_

b. Calificările fiecărui echipament de control declarat - se bifează căsuța corespunzătoare:

Calificarea proiectului(CPr)

DA □ NU □

Calificarea la instalare (CI)

DA □ NU □

Calificarea operării (CO)

DA □ NU □

Calificarea performanței (CP)

DA □ NU □

c. Se precizează unitatea care a efectuat calificările echipamentelor.

3.7. Întreținere și calibrare

Se completează tabelul de mai jos:

Programe

pentru:

Există plan de calibrări și evidențe?

Există plan de întreținere preventivă/ curativă și evidențe?

Unitatea/ persoana responsabilă cu calibrările

Unitatea,

persoana

responsabilă

cu

întreținerea

Utilități (componente IVAC, instalație apă)

Echipamente pentru activitatea de control

CAP. 4 DOCUMENTAȚIE

4.1. Generalități

Se descriu pe scurt regulile de elaborare, revizuire și distribuție a documentației necesare pentru desfășurarea întregii activități din locul de efectuare a controlului respectiv.

4.2. Sisteme computerizate

Sistemul computerizat utilizat (softul)

Domeniul

de

acoperire

Data

instalării

Data

validării

Gradul de risc

(determinat pe

baza evaluării riscului):

- critic

- necritic

_/_

4.3. Principalele proceduri sau grupe de proceduri:

Se enumeră procedurile generale și specifice (și numerele lor de referință) elaborate pentru locul de efectuare a controlului evaluat

CAP. 5 CONTROLUL CALITĂȚII PRODUSELOR MEDICINALE VETERINARE

5.1. Descrierea schematică a activităților desfășurate

Se descriu succint și pe scurt schemele de control al calității și procedurile specifice folosite.

Se completează următorul tabel:

Categoria produsului /activitate

Numele/funcția persoanelor care răspund de efectuarea testărilor fizico-chimice

Numele/funcția persoanelor care răspund de efectuarea testărilor biologice,

microbiologice

Materii prime

Materiale de ambalare

Produse medicinale veterinare (produse finite, produse vrac)

Studii de stabilitate

Metodologii de control

5.2. Operațiuni pentru manipularea reactivilor și a probelor de testat

Se completează următorul tabel.

Dacă este necesar, se poate adăuga o descriere scurtă a acestor operații

Operația

Persoana care răspunde

Observații

Recepția probelor

Recepția reactivilor

Prelevarea probelor

Activități de control desfășurate

- fizico-chimic

- biologic, microbiologic

Studii de stabilitate (elaborare protocoale, efectuare studii, rapoarte finale de studii)

Calibrări, calificări echipamente

Validări metode

Emiterea de documente care atestă calitatea produselor supuse controlului

Păstrarea

documentelor/Arhivarea

5.3. Produse pentru care s-au eliberat buletine de analiză necorespunzătoare în ultimii 2 ani

Se completează următorul tabel:

Produs

Număr total de serii primite

Serii

necorespunzătoare

Materii prime

Materiale de ambalare

Produse medicinale veterinare (produs vrac produs finit)

5.4. Metode de testare validate

Se completează următorul tabel:

Referire la raportul de validare

Denumirea metodei

Produs/produse implicat/implicate

Data raportului de validare

_/_

5.5. Rezultate în afara specificațiilor

Se completează următorul tabel:

Tip produs/materie primă/material de ambalare/produs medicinal veterinar

Cauza

CAP. 6 ELIBERAREA BULETINELOR DE ANALIZĂ ȘI A RAPOARTELOR DE CONTROL

Se completează următorul tabel:

Categoria produsului

Numele/funcția persoanelor responsabile care răspund de eliberarea buletinelor de analiză, rapoartelor de studiu

Numele/funcția înlocuitorilor persoanelor responsabile care au delegația de a elibera buletinele de analiză, rapoartele de studiu

Materii prime

Materiale de ambalare

Produse medicinale veterinare (vrac)

Produse medicinale veterinare(produse finite)

Metodologii de control

Studii de stabilitate (protocoale, rapoarte)

CAP. 7 CONTRACTE DE CONTROL AL CALITĂȚII PRODUSELOR MEDICINALE VETERINARE

7.1. Activități de control contractate în exterior

Beneficiar

Obiectul

Analiza/

Nr. și data

Data

de contract*

contractului

analizele

contractului

ultimului

(produsele

contractată/

în curs

audit

incluse

contractate

efectuat

de furnizor la

beneficiarul

de contract

_/_

7.2. Activități de control realizate pentru părți terțe, pe bază de contract

Furnizor de contract*

Obiectul

contractului

(produsele

incluse)

Analiza/

analizele

contractată/

contractate

Nr. și data contractului în curs

_/_

* conform definițiilor date de Ghidul de bună practică de fabricație.

7.3. Alte activități contractate si subcontractate - dacă este relevant.

CAPITOLUL 8: RECLAMAȚII

8.1. Proceduri, evidențe, înregistrări privind rezolvarea reclamațiilor venite de la furnizorii de contracte

Se descrie succint și pe scurt modul de rezolvare a reclamațiilor și care sunt deciziile finale pe care laboratorul din unitatea de control independentă le poate lua.

CAPITOLUL 9: INSPECȚIILE AUTORITĂȚILOR COMPETENTE ȘI AUDITURILE INTERNE

9.1. Inspecții/evaluări conduse de autoritățile naționale (în ultimii 5 ani)

Data/

Numele evaluatorilor/inspectorilor)

Motivul evaluării/inspecției

_/_

9.2. Inspecții conduse de autorități din alte țări (în ultimii 5 ani)

Data

Autoritatea sau organizația

Motivul inspecției

_/_

9.3. Audituri interne efectuate în cursul anului precedent

Data/datele

Subiectul auditului intern

Observații

_/_

CAPITOLUL 10: LISTA METODELOR UTILIZATE IN LABORATORUL PENTRU CONTROLUL CALITĂȚII

1. Metode fizice, fizico-chimice și chimice

1.1. Metode fizice

1.1.1. Indice de refracție

1.1.2. Punct de fierbere

1.1.3. Punct de topire

1.1.4. Punct de picurare

1.1.5. Punct de solidificare

1.1.6. Interval de distilare

1.1.7. Viscozitate

1.1.8. Densitate relativă

1.1.9. Putere rotatorie

1.1.10. Determinarea concentrației în alcool

1.1.11. Alte metode <se va completa>

1.2. Metode fizico-chimice

1.2.1. Solubilitate

1.2.2. Aspectul și colorația soluțiilor

1.2.3. Polarografie

1.2.4. Pierdere prin uscare

1.2.5. Reziduu prin calcinare

1.2.6. Determinarea pH-ului

1.2.7. Determinarea apei

1.2.8. Titrarea potențiometrică

1.2.9. Alte metode <se va completa

1.3. Metode chimice

1.3.1. Indici

1.3.1.1. Indice de aciditate

1.3.1.2. Indice de ester

1.3.1.3. Indice de hidroxil

1.3.1.4. Indice de ester

1.3.1.5. Indice de peroxid

1.3.1.6. Indice de saponificare

1.3.2. Substanțe nesaponificabile

1.3.3. Controlul limitelor pentru impurități anorganice

1.3.4. Controlul limitelor pentru substanțe organice ușor carbonizabile

1.3.5. Dozarea grupării metoxi

1.3.6. Dozarea nitrogenului din combinațiile organice

1.3.7. Mineralizarea halogenilor și a sulfului legați organic

1.3.8. Alte metode <se va completa>

2. Metode instrumentale

2.1. Spectrofotometrie

2.1.1. Spectrofotometrie în ultraviolet și vizibil

2.1.2. Spectrofotometrie în infraroșu

2.1.3. Spectrofotometrie de absorbție atomică

2.1.4. Alte metode <se va completa>

1.2.2. Cromatografie

1.2.2.1. Cromatografie pe hârtie

1.2.2.2. Cromatografie în strat subțire

1.2.2.3. Cromatografie de gaze

1.2.2.4. Cromatografie de lichide sub presiune

1.2.2.5. Alte metode <se va completa>

3. Metode farmacotehnice

3.1. Dezagregare

3.2. Dizolvare

3.3. Alte metode <se va completa>

4. Metode farmacognostice

4.1. Factorul de îmbibare al produselor vegetale

4.2. Indice de amăreală

4.3. Dozarea saponinelor cu acțiune hemolitică din produsele vegetale

4.4. Dozarea substanțelor solubile din produsele vegetale

4.5. Dozarea taninurilor din produsele vegetale

4.6. Dozarea uleiurilor volatile din produsele vegetale

4.7. Alte metode <se va completa>

5. Metode biologice și biochimice

5.1. Biologice, microbiologice

5.1.1. Controlul sterilității

5.1.2. Contaminare microbiană

5.1.3. Controlul eficacității conservanților microbieni

5.1.4. Activitatea microbiologică a antibioticelor

5.1.5. Impurități pirogene

5.1.6. Impurități toxice

5.1.7. Alte metode <se va completa>

5.2 Biochimice

5.2.1. Identificarea proteinelor serice prin tehnica dublei difuziuni în gel

5.2.2. Activitatea enzimatică a chimotripsinei

5.2.3. Activitatea enzimatică a pancreatinei

5.2.4. Activitatea enzimatică a pepsinei

5.2.5. Activitatea enzimatică a tripsinei

5.2.6. Activitatea vasopresoare

5.2.7. Impurități hipotensive

5.2.8. Alte metode <se va completa>

ABREVIERI UTILIZATE ÎN TEXT:

IVAC = Sistem de încălzire, ventilație, aer condiționat

UTA = Unitate de tratare a aerului.

Anexa nr. 3

la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

TARIFUL

pentru evaluarea în vederea autorizării laboratoarelor sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor

Nr. crt.

Denumirea laboratorului conform legislației specifice

Tarif de evaluare

- lei -

1.

Laborator sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor

1946

ANEXA nr. 4

la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

FISA DE EVALUARE

a laboratorului sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor _

Condiții generale și specifice

Punctaj

maxim

Punctajul

comisiei

Respectă sau nu condițiile de autorizare

CONDIȚII DE AUTORIZARE SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR

200

I. Condiții generale

100

A. Condiții pentru construcție

50

1. spațiu pentru desfășurarea proceselor de lucru

7,5

2. pavimente

4,5

3. pereți

4,5

4. tavane

4,5

5. uși

4,5

6. ferestre

4,5

7. echipamente de iluminare

4,5

8. echipamente pentru asigurarea condițiilor de microclimat

6,5

9. filtru sanitar, vestiar

4,5

10. sisteme de protecție contra dăunătorilor

4,5

B. Condiții pentru utilități

50

1. aprovizionarea cu apă potabilă rece și caldă (cantitativ și calitativ)

5

2. alimentarea cu energie electrică adecvată

5

3. echipamente de captare și evacuare noxe

5

4. grupuri sanitare

4

5. managementul deșeurilor de laborator

8

6. sistemul de canalizare racordat la rețeaua orașului/localității

4

7. sistemul de epurare a apelor uzate

5

8. aprovizionarea cu gaze naturale

3

9. condiții de biosecuritate*

6

10. condiții de protecție antiteroristă

5

II. Condiții specifice

100

1. condiții privind spațiile de lucru

20

a) desfășurarea activităților în condiții corespunzătoare

5

b) delimitarea spațiilor cu risc biologic*

5

c) asigurarea fluxului*

7

d) aparatură pentru monitorizarea parametrilor de microclimat

3

2. condiții privind dotarea:

30

a) cu mobilier de birou

2

b) cu aparatură și instrumentar specific, etalonat și corelat cu numărul de probe analizate

14

c)cu reactivi, seturi de diagnostic (kit-uri), medii de cultură, tulpini de referință, etc. în cantități suficiente, corelat cu numărul de probe

12

d) facilități de comunicare (telefon, PC, opțional fax și scanner)

2

3. condiții privind resursele umane

15

a) cadre cu studii superioare

10

(i) șef de laborator și/sau specialist/specialiști corelat cu numărul de probe

5

(ii) instruire în domeniu atestată

5

b) cadre cu studii medii și personalul auxiliar

5

(i) tehnicieni veterinari/asistenți/laboranți

3

(ii) instruire de profil

2

4. teste intercomparare și capabilitate

5

5. documente

30

a) registru de primire a probelor; registru probe neconforme

3

b) caiet sau fișe de lucru

3

c) fișe de evidență/preparare/utilizare a reactivilor, etaloanelor, mediilor de cultură, tulpini de referință, etc.

3

d) fișă privind utilizarea și mentenanța (pentru fiecare aparat)

3

e) înregistrări privind monitorizarea temperaturii și umidității

1

f) evidențe privind consumul de medii, reactivi, seturi de diagnostic (kit-uri), etaloane, etc.

3

g) fișă privind gestionarea deșeurilor periculoase

2

h) referențiale actualizate

4

i) confidențialitatea probelor*

4

j) evidențe privind verificarea eficienței decontaminărilor în laborator

2

k) arhivă (documente de însoțire a probelor, fișe de lucru, buletine de analiză, fișe de medii, etc.)

2

*) Unde este cazul.

Condițiile minime de autorizare sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor sunt:

I. condiții generale - minimum 90 p.;

II. condiții specifice - minimum 90 p.

Comisia de evaluare

______

Data evaluării: ___

Anexa nr. 5

la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

REFERAT DE EVALUARE

Anexa nr. 6

la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

AUTORIZAȚIE SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR

Anexa nr. 7

la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ

ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR

DGSVSA - Direcția..........

AUTORIZAȚIE SANITARĂ VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR

Laborator pentru controlul calității produselor medicinale veterinare organizat ca unitate independentă

1. Numărul autorizației:

2. Numele/Denumirea deținătorului autorizației:

3. Adresa/adresele locului/locurilor de efectuare a controlului (Trebuie listate toate locurile autorizate, cu excepția situației în care fac obiectul unor autorizații separate)

4. Sediul deținătorului autorizației

5. Domeniul acoperit de autorizație:

Anexa nr. 1 la autorizația unității de control independente (Trebuie să se emită anexe separate pentru fiecare loc de efectuare a controlului.)

6. Bazele legale ale autorizării

7. Numele persoanei responsabile din Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (autoritatea competentă din România care acordă autorizația unității independente de control)

8. Semnătura

9. Data

10. Anexe atașate: - anexa nr. 1;

- anexa nr. 2 (adresele laboratoarelor care efectuează sub contract anumite testări speciale pentru titularul autorizației);

- anexa nr. 3 (numele persoanelor responsabile cu controlul calității);

- anexa nr. 4 (data evaluării care a stat la baza acordării autorizației; domeniul acoperit de ultima evaluare).

Președinte - Secretar de Stat

_____________

(nume, prenume, semnătură și ștampilă)

Anexa nr. 1

la autorizația laboratorului pentru controlul calității produselor medicinale veterinare

DOMENIUL ACOPERIT DE AUTORIZAȚIE

(Se șterg secțiunile care nu sunt aplicabile sau se folosește da/nu)

Numele și adresa locului:

Produse medicinale veterinare

Materii prime

Materiale de ambalare

ACTIVITĂȚI DE TESTARE

Testări fizice, fizico-chimice și analize instrumentale (conform Părții 1)

Testări biologice, microbiologice (conform Părții 2)

Testarea stabilității medicamentului (conform Părții 3)

Alte activități (conform Părții 4) <se va completa>

Partea 1 TESTĂRI FIZICE, FIZICO-CHIMICE ȘI ANALIZE INSTRUMENTALE

1.1. Metode fizice, fizico-chimice si chimice

1.1.1. Metode fizice

1.1.1.1 Indice de refracție

1.1.1.2. Punct de fierbere

1.1.1.3. Punct de topire

1.1.1.4. Punct de picurare

1.1.1.5. Punct de solidificare

1.1.1.6. Interval de distilare

1.1.1.7. Viscozitate

1.1.1.8. Densitate relativă

1.1.1.9. Putere rotatorie

1.1.1.10. Determinarea concentrației în alcool

1.1.1.11. Alte metode <se va completa>

1.1.2. Metode fizico-chimice

1.1.2.1. Solubilitate

1.1.2.2. Aspectul și colorația soluțiilor

1.1.2.3. Polarografie

1.1.2.4. Pierdere prin uscare

1.1.2.5. Reziduu prin calcinare

1.1.2.6. Determinarea pH-ului

1.1.2.7. Determinarea apei

1.1.2.8. Titrarea potențiometrică

1.1.2.9. Alte metode <se va completa>

1.1.3. Metode chimice

1.1.3.1. Indici

1.1.3.1.1. Indice de aciditate

1.1.3.1.2. Indice de ester

1.1.3.1.3. Indice de hidroxil

1.1.3.1.4. Indice de ester

1.1.3.1.5. Indice de peroxid

1.1.3.1.6. Indice de saponificare

1.1.3.2. Substanțe nesaponificabile

1.1.3.3. Controlul limitelor pentru impurități anorganice

1.1.3.4. Controlul limitelor pentru substanțe organice ușor carbonizabile

1.1.3.5. Dozarea grupării metoxi

1.1.3.6. Dozarea nitrogenului din combinațiile organice

1.1.3.7. Mineralizarea halogenilor și a sulfului legați organic

1.1.3.8. Alte metode <se va completa>

1.2. Metode instrumentale

1.2.1. Spectrofotometrie

1.2.1.1. Spectrofotometrie în ultraviolet și vizibil

1.2.1.2. Spectrofotometrie în infraroșu

1.2.1.3. Spectrofotometrie de absorbție atomică

1.2.1.4. Alte metode <se va completa>

1.2.2. Cromatografie

1.2.2.1. Cromatografie pe hârtie

1.2.2.2. Cromatografie în strat subțire

1.2.2.3. Cromatografie de gaze

1.2.2.4. Cromatografie de lichide sub presiune

1.2.2.5. Alte metode <se va completa>

1.3. Metode farmacotehnice

1.3.1. Dezagregare

1.3.2. Dizolvare

1.3.3. Alte metode <se va completa>

1.4. Metode farmacognostice

1.4.1. Factorul de îmbibare al produselor vegetale

1.4.2. Indice de amăreală

1.4 3. Dozarea saponinelor cu acțiune hemolitică din produsele vegetale

1.4.4. Dozarea substanțelor solubile din produsele vegetale

1.4.5. Dozarea taninurilor din produsele vegetale

1.4.6. Dozarea uleiurilor volatile din produsele vegetale

1.4.7. Alte metode <se va completa>

Orice restricții sau observații care să clarifice domeniul acestor activități de testare

___________

Partea a 2-a TESTĂRI BIOLOGICE, MICROBIOLOGICE, BIOTOXICITATE, BIOCHIMICE

2.1. Metode biologice, microbiologice și biochimice

2.1.1. Biologice, microbiologice, biotoxicitate

2.1.1.1. Controlul sterilității

2.1.1.2. Contaminare microbiană

2.1.1.3. Controlul eficacității conservanților microbieni

2.1.1.4. Activitatea microbiologică a antibioticelor

2.1.1.5. Impurități pirogene

2.1.1.6 Impurități toxice

2.1.1.7. Alte metode <se va completa>

2.1.2. Biochimice

2.1.2.1. Identificarea proteinelor serice prin tehnica dublei difuziuni în gel

2.1.2.2. Activitatea enzimatică a chimotripsinei

2.1.2.3. Activitatea enzimatică a pancreatinei

2.1.2.4. Activitatea enzimatică a pepsinei

2.1.2.5. Activitatea enzimatică a tripsinei

2.1.2.6. Activitatea vasopresoare

2.1.2.7. Impurități hipotensive

2.1.2.8. Alte metode <se va completa>

Orice restricții sau observații care să clarifice domeniul acestor activități de testare

_________

Partea a 3-a TESTAREA STABILITĂȚII produselor medicinale

3.1. Stabilitatea în condiții normale

3.2. Stabilitatea în condiții accelerate

3.3. Fotostabilitatea

Orice restricții sau observații care să clarifice domeniul acestor activități de testare

__________

Partea a 4-a ALTE ACTIVITĂȚI

(se va completa după caz)

4.1.

4.2.

4.3.

_

Orice restricții sau observații care să clarifice domeniul acestor activități de testare

____

Anexa Nr. 2

la autorizația laboratorului pentru controlul calității produselor medicinale Veterinare

Adresa/adresele laboratoarelor care efectuează sub contract anumite testări speciale pentru titularul autorizației: ...................................................................................................................................................................................

Anexa Nr. 3

la autorizația laboratorului pentru controlul calității produselor medicinale veterinare

Numele persoanei/persoanelor responsabile cu controlul calității: ...............................................................................................................................................

Anexa Nr. 4

la autorizația laboratorului pentru controlul calității produselor medicinale veterinare

Data inspecției pe baza căreia sa acordat autorizația:.......................................................................

(ziua, luna, anul)

Domeniul acoperit de ultima inspecție............................................................................

Anexa nr. 8

la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

Condiții sanitare veterinare pentru laboratoarele care lucrează cu virusul febrei aftoase în vitro / in vivo

Cap. 1 Dispoziții generale

Art. 1. - Febra aftoasă (denumită în continuare FA) este una din bolile cele mai contagioase cunoscute, iar manipularea virusului în laborator, fără măsuri de precauție adecvate, constituie un pericol; s-a demonstrat că cel puțin 10 TCID pot provoca infecții aerogene bovinelor; cu toate acestea, acest lucru este în conformitate cu condițiile experimentale, iar doza infecțioasă redusă este in relație cu dimensiunea relativ mare a picăturilor de aerosoli, care pot fi oprite eficient prin filtrarea HEPA a aerului evacuat din facilitățile de manipulare a VFA (denumit în continuare VFA); ca o consecință a dozei infecțioase mici, laboratoarele care manipulează virusul febrei aftoase trebuie să lucreze în condiții de izolare ridicate, în care obiectivul principal al măsurilor de izolare este de a preveni eliberarea virusurilor care ar duce la infectarea animalelor în afara laboratorului (izolare veterinară).

Art. 2. - Principiile pe care se bazează măsurile de izolare sunt următoarele:

a) VFA este un risc pentru sănătatea animală și nu reprezintă un pericol pentru sănătatea umană;

b) măsurile de izolare pentru laboratoarele VFA trebuie să fie diferite în anumite privințe de cele necesare facilităților de izolare în care manipulează agenți patogeni și care prezintă un pericol pentru sănătatea umană;

c) implementarea eficientă și menținerea măsurilor de izolare trebuie să reducă riscul unei eliberări accidentale a virusului la un nivel care poate fi considerat acceptabil într-un management care echilibrează riscurile, în raport cu beneficiile preconizate ale serviciilor oferite de un astfel de laborator.

Art. 3. - Măsurile de izolare au fost stabilite pe baza documentelor justificative privind proprietățile fizico-chimice ale VFA, modalitățile de inactivare, precum și forma și cantitatea de VFA necesară pentru a infecta speciile sensibile.

Art. 4. - Factorii cheie în stabilirea și punerea în aplicare a unui sistem de izolare performant includ bariere fizice și operaționale în eliberarea VFA, care implică trei straturi de izolare și mai multe mecanisme de siguranță, după cum urmează:

a) Stratul primar de izolare:

1. conține VFA viu la sursă în interiorul recipientelor închise sau în interiorul hotelor de clasa I, II sau III de siguranță;

2. în cazul animalelor infectate, conține VFA viu prin izolare fizică în camere special construite, prin tratamentul tuturor deșeurilor si filtrarea HEPA a aerului.

b) cel de-al doilea strat de izolare:

1. conține VFA din materialele infectate și de la personalul care lucrează cu astfel de materiale într-un mediu închis și foarte bine controlat și

2. supune materialele solide, lichide și aerul la un tratament, prin proceduri validate, care va elimina sau inactiva VFA;

c) cel de-al treilea strat de izolare previne contactul dintre VFA și efectivele de animale sensibile din afara incintei contaminate, prin măsuri adecvate, cum ar fi restricțiile privind accesul personalului la astfel de efective de animale.

Art. 5 - Pentru obținerea unui sistem de izolare performant este necesar angajamentul conducerii unității deținătoare de VFA:

a) de a oferi resursele necesare pentru atingerea și menținerea măsurilor de izolare, inclusiv pentru mediul fizic și uman;

b) de a recunoaște ca prioritate principală gestionarea riscurilor asociate cu facilitățile care manipulează virus viu de FA;

c) de a stabili și menține un sistem de management și un mod de lucru în unitate, care să conducă la îmbunătățirea continuă a prevenirii unor posibile eliberări ale virusului, a eficacitatii proceselor de izolare și analiza originii cauzei posibilelor incidente de scurgeri, astfel încât să se prevină repetarea lor;

d) de a recunoaște și a promova îmbunătățirea continuă.

Cap. 2 Cerințe generale

Art. 6. - Fiecare unitate de înaltă biosecuritate trebuie să stabilească, să implementeze și să mențină un sistem de gestionare a riscurilor FA adecvat nivelului de risc asociat cu fiecare dintre mecanismele și căile prin care VFA ar putea fi eliberate.

Art. 7. - Gestionarea incintei de înaltă biosecuritate trebuie să se faca în baza unei politici care să statuteze foarte clar obiectivele gestionării riscului și angajamentul de a îmbunătăți performanța gestionării riscurilor FA.

Art. 8. - Pentru a opera cu un sistem de gestionare a riscurilor FA, trebuie aplicat un sistem de evaluare a riscurilor cu scopul de:

a) a identifica și aborda riscurile (probabilitatea și gradul de impact) privind eliberarea sau scurgerea VFA din fiecare unitate;

b) a defini circumstanțele care ar putea declanșa o nouă evaluare sau revizuire, de exemplu, planurile de a construi facilități noi sau de a le modifica pe cele existente, modificări ale programului, modificări ale volumului de activități, urmărirea incidentelor sau a nivelurilor crescute a riscurilor privind biosecuritatea în această facilitate.

Art. 9. - (1) Sistemul de identificare a riscurilor trebuie să identifice situațiile și alte riscuri asociate cu activitatea facilității care poate avea impact asupra riscului de scurgere a VFA, incluzând situațiile de urgență, cum ar fi deficiențe electrice, incendii, inundații, urgențe medicale, etc.

(2) cerințele din această anexă nu pot identifica în mod obligatoriu toate riscurile care pot apărea, dar sunt stabilite pentru a reduce riscul asociat cu pericolele din facilitățile care manipulează VFA viu.

Art. 10. - Principalele surse ale VFA sunt:

a) probe de diagnostic;

b) culturi de țesuturi infectate;

c) animalele de laborator infectate, de exemplu șoricei și cobai;

d) laboratorul, din cauza prelucrării fizice și chimice a unor cantități mari de virusuri, și

e) porci, bovine, ovine, caprine și alte animale mari susceptibile, infectate.

Art. 11. - (1) Principalele căi prin care se poate scurge VFA sau prin care acesta poate fi scos din laboratoare includ: personalul, aerul, lichidele, deșeurile solide, echipamentele, probele și reactivii.

(2) Deși ARN derivat din VFA poate fi infecțios în condiții foarte specifice, pentru scopuri practice, probele pot fi considerate "inactivate", după un tratament aprobat, cu un tampon de liză adecvat și o dezinfectare a tubului ce conține proba, printr-o metodă aprobată.

(3) Cu toate acestea, ca o măsură de precauție, astfel de probe nu trebuie manipulate fără măsuri adecvate de gestionare a riscurilor, care trebuie să asigure, în special, faptul că acestea nu sunt în nicio etapă de procesare, adăugate la culturile de celule sau injectate în animale, cu excepția cazului în care laboratoarele care îndeplinesc cel puțin prezenta anexă.

Art. 12 - (1) Sub directa responsabilitate a managementului fiecărei unități, pericolele care ar putea duce la un risc de scurgere a VFA trebuie identificate, cuantificate, prioritizate și trebuie stabilite opțiunile de control al acestuia.

(2) Cerințele indicate în acest document trebuie considerate un minim necesar si nu scutesc conducerea fiecărei facilități de responsabilitatea de a întreprinde un proces formal de evaluare a riscurilor.

(3) Trebuie acordată o atenție specială pentru:

a) înlocuirea și reducerea utilizării de virus viu, acolo unde este posibil;

b) securitatea și înregistrarea accesului în unitate;

c) controlul de securitate a personalului care manipulează virus viu de FA;

d) un comportament responsabil al personalului în cadrul și în afara laboratorului, incluzând utilizarea vestiarelor și cabinelor de duș;

e) aplicarea normelor de izolare primară;

f) întreținerea izolării fizice, inclusiv sistemele de tratare a aerului pentru a se asigura, acolo unde virusul se manipulează, o presiune de aer negativă și o filtrare eficientă a aerului;

g) decontaminarea efluenților;

h) eliminarea carcaselor în condiții de siguranța;

i) decontaminarea echipamentelor și a materialelor înainte de scoaterea din zona restricționată.

Art. 13. - (1) Este permisă folosirea de proceduri alternative pentru inactivarea VFA fața de cele specificate în prezenta anexă, cu condiția ca informațiile referitoare la validarea procesului să fi fost examinate și să fie considerate egale sau superioare ca performanță, față de cele specificate în prezenta anexă.

(2) Deciziile privind echivalența procedurilor propuse trebuie să fie luate de către ANSVSA.

(3) ANSVSA trebuie să informeze Comitetul permanent tehnic EUFMD (The European Commission for the Control of Foot-and-Mouth Disease) despre astfel de decizii și baza lor științifică, care vor fi revizuite și constatările vor fi publicate în Raportul sesiunilor Comitetului permanent tehnic EUFMD.

Art. 14. - Riscul rezidual este riscul care apare ca urmare a unei consecințe a eliberării VFA, după aplicarea măsurilor de control; ofițerul de biosecuritate/biosiguranță (denumit în continuare OBR), conducerea unității și, în cele din urmă, organismul național de reglementare trebuie să ia în considerare sistemul global de management, împreună cu identificarea pericolelor, riscurilor și a procedurilor de control al riscurilor și să stabilească dacă există riscuri reziduale care necesită fie controale mai eficiente, fie suspendarea activității.

Art. 15. - (1) Autorizarea laboratoarelor în ceea ce privește FA:

a) în ceea ce privește activitatea legată de VFA, laboratoarele pot fi autorizate de către ANSVSA să efectueze una sau mai multe din următoarele tipuri de activități:

1. infectarea animalelor experimentale și/sau mari cu VFA;

2. activități care produc cantități mari de virus al FA, de exemplu producția de virusuri la o capacitate care implică mai mult de 10 de litri de cultură de VFA;

b) activitățile care implică, propagarea infecției VFA, dar sunt limitate la 10 litri de cultură de celule, închiși în containere care pot fi efectiv autoclavate sau dezinfectate;

c) testarea probelor de diagnostic pentru detecție de antigen VFA, prin ELISA și alte metode înrudite;

d) pentru a testa probe de diagnostic pentru detecția genomului VFA prin PCR sau metode înrudite;

e) testarea probelor de diagnostic pentru detecție de anticorpi prin ELISA si alte metode înrudite

f) pentru a aplica pe genomul VFA metodele de biologie moleculară, care nu implică direct manipularea virusului viu de FA.

(2) laboratoarele care efectuează tipul de activitate menționat la punctele a), b) și c) trebuie să respecte "standardele minime de izolare pentru laboratoarele FMDV".

(3) manipularea VFA viu necesită o autorizație obligatorie acordată de către autoritatea competentă.

(4) riscul asociat cu VFA al laboratoarelor care nu manipuleaza VFA viu, dar care efectuează tipul de activitate menționată la punctele d, e și f este de obicei mult mai mic, în timp ce riscul asociat activității menționate în cadrul punctului c este mediu. Totuși, în cazul testării de laborator a probelor de origine națională, nu există niciun risc asociat VFA, atât timp cât boala nu este prezentă în țară. În cazul unui focar de FA, principalul risc îl constituie exploatația infectată, iar riscul eliberării din laborator a virusului trebuie să fie controlat prin aplicarea măsurilor corespunzătoare.

(5) Laboratoarele care primesc probe din zonele care nu sunt indemne de FA la animalele susceptibile trebuie să respecte standardele minime privind managementul bioriscurilor pentru laboratoarele care întreprind investigațiile de diagnosticare a probelor cu risc scăzut în timpul unui focar de FA din prezenta anexă.

Cap. 3 CERINȚE SPECIFICE

Art. 16 - Managementul

(1) Cerințe specifice de management:

a) conducerea unității este responsabilă pentru bioriscurile, biosiguranța și biosecuritatea din sediul său;

b) conducerea trebuie să definească și să documenteze rolurile, responsabilitățile și autoritățile legate de managementul biosecurității și biosiguranței într-o declarație politică formală și să comunice acest lucru tuturor membrilor personalului.

(2) Managementul laboratorului trebuie să asigure faptul că se aplică un proces formal pentru a efectua, revizui și actualiza o evaluare a riscurilor; necesitatea unei evaluări structurate a riscurilor trebuie luată în considerare pentru fiecare unitate.

(3) Managementul trebuie să instituie un sistem, pentru a garanta că procedurile și elementele de biosecuritate și de biosiguranță sunt bine revizuite și auditate în mod regulat; trebuie menținute evidențele constatărilor auditurilor, inclusiv acțiunile întreprinse pentru a se conforma cu politica aplicata in cadrul incintei de înalta biosecuritate;

(4) Managementul se asigură de aplicarea unui sistem pentru a menține un sistem complet POS (proceduri standard operaționale) pentru toate procesele operaționale, care sunt considerate critice pentru incinta de înaltă biosecuritate;

(5) conducerea unității monitorizează în mod corespunzător gestionarea biosecurității și biosiguranței prin numirea unui OBR (ofițer de biosecuritate titular sau a unui înlocuitor), precum și crearea condițiilor necesare în cadrul facilității. Pentru a se asigura ca biosecuritatea și biosiguranța sunt pe deplin luate în considerare in activitățile sale, conducerea trebuie sa definească atent statutul, îndatoririle și responsabilitățile OBR:

a) OBR trebuie să raporteze direct către reprezentantul unității și trebuie să aibă autoritatea de a opri activitatea în facilități, în cazul în care se consideră necesar să se facă acest lucru;

b) statutul OBR trebuie să-i asigure independența și absența oricărui conflict potențial de interese;

c) OBR trebuie să aibă posibilitatea unei legături directe cu autoritățile competente responsabile pentru întărirea reglementărilor de biosecuritate/biosiguranță în țară sau zona geografică/administrativă;

d) OBR în vederea îndeplinirii atribuțiilor trebuie să aibă o pregătire adecvată în virusologie, tehnicile și procedurile specifice unei incinte de înalta biosecuritate; acesta trebuie să aibă cunoștințe vaste privind VFA în special cele legate de proprietățile fizico-chimice, modul de transmitere și alte subiecte de interes pentru rolul acestuia;

e) OBR trebuie să revizuiască în mod regulat atât rapoartele tehnice cu privire la unitatea de înaltă biosecuritate, precum și datele referitoare la funcționarea și monitorizarea zilnică a acesteia; pe baza unor astfel de informații, trebuie să informeze conducerea superioară cu privire la orice probleme și să pregătească un raport anual cu privire la toate elementele relevante ale unității de înaltă biosecuritate.

(6) 1) accesul la VFA viu ar trebui să se limiteze la un personal cheie autorizat și instruit în mod adecvat de conducere.

2) înregistrările detaliate ale manipulării VFA viu (de exemplu, tulpini de virus și datele utilizate) trebuie păstrate și depozitate cel puțin 5 ani.

3) listele de inventar, ce includ informațiile cu privire la locul în care o tulpină de virus este stocata, trebuie menținute și periodic inspectate și verificate încrucișat; evidentele de laborator sau alte înregistrări zilnice ale procedurilor efectuate de către personalul care lucrează cu VFA trebuie sa fie ținute într-un loc accesibil pentru a permite analiza retrospectivă a activităților pentru cel puțin 12 luni;

(7) Fiecare unitate trebuie să aibă un sistem de raportare al accidentelor/incidentelor, cu o procedură de evaluare a riscurilor privind evenimentele și un proces de luare a deciziilor pentru înregistrarea, raportarea și măsurile de remediere;

(8) Trebuie să existe un sistem pentru a asigura că fiecare incident/accident este revizuit, pentru a se asigura că lecțiile învățate au fost identificate, că se recunosc deficiențele în măsurile de control și că se aplică măsuri de remediere adecvate și proporționale; trebuie pusă la dispoziția managementului, cel puțin anual, o statistică referitoare la accidente/incidente;

(9) Modificările în proiectarea, exploatarea și întreținerea unei unități de înalta biosecuritate, inclusiv procedurile privind biosecuritatea/biosiguranța, și evaluarea riscurilor trebuie revizuite, verificate, aprobate și documentate printr-un proces formal de control înainte de implementare, cu identificarea punctelor de începere a revizuirii sau a elaborării evaluărilor noi a riscurilor.

(10) Este necesară identificarea tipurilor de situații de urgență, inclusiv incendii, inundații, pierderea de servicii esențiale, breșe de securitate și evenimentele majore care afectează integritatea clădirilor, precum și procedurile standard de management pentru fiecare eveniment dezvoltat, documentat și trebuie puse în permanență la dispoziția personalului.

(11) 1) Managementul trebuie să implementeze și să documenteze un sistem pentru controlul accesului la locațiile în care se desfășoară activitățile ce prezintă un pericol potențial cu aplicarea de măsuri de securitate fizică pentru a restricționa accesul;

2) Conducerea trebuie să definească diferite zone, luând în considerare ierarhia de risc a activităților din fiecare zonă; o tipologie recomandată este următoarea:

Roșu

suprafața limitată = în cazul în care VFA este manipulat și/sau care conține animale infectate

Portocaliu

servicii de asistentă si de acces la zona restricționată

Verde

acces și administrare generale.

3) Zonele cu roșu, portocaliu și verde sunt situate în zona controlată, care reprezintă zona din cadrul barierei de securitate exterioară sau a gardului facilității;

4) Cerințele minime trebuie să definească în mod clar și să documenteze zonele aflate sub controlul OBR, inclusiv definirea perimetrului exterior al locației, zonele cu risc scăzut pentru personal și accesul la unitate, locația și barierele laboratoarelor în care VFA este manipulat și punctele de locație și de acces la stațiile de epurare, inclusiv sistemele de ventilație.

Art. 17. - Pregătirea

(1) Organizația trebuie să se asigure că personalul este competent pentru rolurile lor desemnate și beneficiază de o formare adecvată în mod regulat; trebuie identificate cerințele de formare profesională și trebuie elaborate procedurile de biosecuritate privind formarea personalului prin stabilirea unui program de instruire, elaborarea unui manual de instruire și menținute evidențele privind formarea personalului;

(2) 1) conținutul instruirii și instrumentele de formare profesională ar trebui să fie definite luând în considerare diferitele categorii ale publicului țintă, precum și diferențele individuale de învățare în cadrul unei facilitati;

2) evaluarea eficacității privind formarea profesională trebuie luată în considerare ori de câte ori este posibil și adecvat; formarea trebuie să fie revizuită în mod regulat;

3) OBR ar trebui să fie responsabil de furnizarea de informații și de consiliere privind biosecuritatea și biosiguranța pentru personalul de laborator, personalul pentru curățenie, vizitatori, contractanți, precum și pentru alte persoane care lucrează, fie în locațiile în care este manipulat VFA sau în facilitățile adiacente, cum ar fi zonele de serviciu; personalul trebuie să cunoască responsabilitățile sale, trăsăturile, izolarea specifică și de riscurile asociate cu astfel de activități;

(3) Trebuie efectuată o pregătire profesională privind proprietățile specifice ale FA, caracteristicile de izolare primare și secundare și procedurile de biosecuritate/biosiguranță pertinente pentru fiecare facilitate;

(4) Toți membrii personalului trebuie să fie informați în mod corespunzător și instruiți în mod periodic în cazul procedurilor de evacuare de urgență, fiind acordată o atenție deosebită cerințelor de securitate în caz de incendiu;

Art. 18. - Laboratorul de biosecuritate

(1) Obiectivul de biosecuritate în laborator este de a proteja materialele biologice care conțin VFA de sustragere deliberata din facilitate.

a) este o parte din datoria fiecărei facilitați care manipulează VFA să se asigure că minimizează riscul de deturnare a virusului de către intruși și de persoanele cu drepturi de acces în facilitate prin măsurile luate în urma unui proces formal de evaluare a riscurilor;

b) într-o evaluare a riscurilor, activele critice ale unei facilități ar trebui identificate și trebuie evaluată vulnerabilitatea facilităților la riscuri; orice decizie de a nu întreprinde aceste evaluări necesită o documentație și justificare; în funcție de evaluarea riscurilor, trebuie luate măsuri structurale (de proiectare a construcției, IT, etc.), fizice (camere, garduri, acces, etc.) și de organizare (politica de securitate, accesibilitate, etc.).

(2) Pentru a se conforma cu punctul (1), cerințele minime sunt:

a) sistemul de securitate, care este adecvat pentru a detecta și alerta securitatea de prezența intrușilor, cu un plan de securitate aplicat pentru o reacție rapidă în cazul unei intruziuni;

b) accesul în facilitate trebuie să fie înregistrat pentru a verifica persoana care a fost în facilitate la un moment dat.

(3) a) sunt necesare controale pentru a reduce riscul la un nivel acceptabil datorită caracterului imprevizibil al amenințării reale.

b) aceste controale ar trebui să ia în considerare măsuri structurale, fizice și organizatorice și trebuie să vizeze cel puțin următoarele scenarii:

1. un intrus care încearcă să ia VFA din facilitate prin intrare forțată sau frauduloasă;

2. personal care ia VFA din facilitate;

3. transport de materiale care conțin virusuri.

Art. 19. - Personalul

(1) a) controlul intrărilor și ieșirilor din zonele cu acces restricționat ("zone roșii") trebuie să aibă loc numai în vestiarele și cabinele de duș, control care presupune o schimbare completă a hainelor de lucru folosite în domeniul privat sau controlat cu hainele de lucru folosite în zona restricționată la intrare și procesul invers la ieșire, cu un duș înainte de a părăsi zona supusă restricțiilor;

b) trebuie să existe un cod de practici de izolare a VFA, inclusiv instrucțiunile de intrare și ieșire din zonele de control/zone cu acces restricționat pentru toți angajații și vizitatorii;

c) normele de izolare ale VFA și alte documente relevante furnizate de către conducere trebuie să fi fost citite și semnate de către fiecare angajat la începutul angajării lor, moment în care ar trebui să se explice clar personalului nou că orice încălcare a unor astfel de reglementări similare poate duce la acțiuni disciplinare de către conducere și condițiile de angajare ar trebui să indice acest lucru;

d) se recomandă controale de securitate pentru toate persoanele cu acces la laboratoarele VFA sau la zonele critice/de serviciu a acestor laboratoare, controale care se vor face în conformitate cu legislația în vigoare și cu procedurile elaborate prin consultare cu poliția și agențiile guvernamentale relevante;

e) accesul la materiale care conțin VFA în laborator ar trebui să fie limitat personalului instruit, pe baza nevoilor legitime; numărul de persoane cu acces la zonele de depozitare a virusurilor ar trebui să fie cât mai mic posibil.

f) trebuie să existe proceduri care să reglementeze accesul în zonele controlate de către vizitatori, care să acopere cel puțin evidența și posibila utilizare a controalelor autorităților competente;

g) sistemul de securitate verifică identitatea vizitatorilor prin utilizarea de semne unice de identificare, inclusiv pașaportul sau carduri de identitate și înregistrează motivele pentru fiecare vizită și persoana responsabilă care însoțește vizitatorul în unitate;

h) vizitatorii trebuie instruiți în procedurile de izolare specifice - de exemplu:decontaminare, din fiecare facilitate, înainte de intrarea în zonele controlate/restricționate prin semnarea unei declarații în care își asumă respectarea întocmai a instrucțiunilor primite;

i) trebuie stabilit un sistem de supraveghere a personalului, astfel încât tot personalul nou să fie supravegheat de o persoană care să dispună de cunoștințe suficiente a normelor de biosecuritate;

j) ar trebui aplicat un sistem de resurse umane de sprijin cu protocoale adecvate, pentru a susține personalul care ar putea fi sub o presiune care ar putea afecta participarea lor la practicile de biosiguranță a facilității;

k) fiecare facilitate trebuie să definească și să aplice perioadele de carantină pentru persoanele autorizate să lucreze în fiecare categorie de zona controlată/zonă restricționată, pentru a reduce riscul ca personalul să provoace o scurgere a VFA, ca urmare a transportului virusului prin propriul lor organism; perioadele de carantină depind de nivelul de expunere la virus.

3. În funcție de evaluarea riscurilor, aplicarea normelor de carantină pot fi aplicate altor domenii dintr-o facilitate, precum:

a) persoanele, inclusiv vizitatorii autorizați să intre în zona restricționată VFA trebuie să convină să nu păstreze animalele susceptibile la FA, și nici să locuiască în facilitățile în care sunt ținute astfel de animale și să respecte standardele minime de carantină, de exemplu niciun contact cu animalele susceptibile la FA timp de cel puțin trei zile;

b) se asigură aprovizionarea regulată cu echipamente de laborator adecvate pentru utilizarea în cadrul zonei de restricție - zona roșie.

Art. 20. - Facilitatea de proiectare

(1) Construcția de clădiri și a suprafețelor acestora, inclusiv circulația aerului prin sistemul de climatizare:

a) menținerea activă a fluxului de aer prin căile de acces și alte deschideri, in orice moment;

b) condiții corespunzătoare cu un standard ridicat de etanșeitate;

c) protecție împotriva insectelor, rozătoarelor și păsărilor.

(2) Ferestrele trebuie să fie:

a) sigilate, întărite și, de preferință, cu geamuri duble și capabile să reziste la presiunile de utilizare și orice impact major;

b) Standardul echivalent în camerele animalelor și la o înălțime potrivită pentru ca animalele să nu le poată sparge.

(3) Ușile:

a) semne de avertizare la intrări:

"ACCES DOAR PENTRU PERSONALUL AUTORIZAT

PERICOL BIOLOGIC";

b) accesul limitat prin ușile încuiate în cazul în care lacătele sunt folosite din exterior; avantajele unui sistem de blocare cu cheia controlat la nivel central de departamentul de biosecuritate trebuie analizate, astfel încât să prevină copierea neautorizată a cheii de rezervă și să permită departamentului de biosecuritate să reseteze drepturile de acces dacă este necesar;

c) sas cu ușile închise ermetic, care se întrepătrund pentru a preveni deschiderea ambelor uși în același timp, în special în urma unui ciclu de decontaminare cu gaze;

d) ușile trebuie dotate cu ferestre, pentru a permite personalului din afara camerei să vadă acțiunile din interior și să ofere asistență, dacă este necesar.

(4) Pereți, podele, tavane:

a) în multe privințe, suprafețele și materialele adecvate pentru facilitățile farmaceutice care respecta standardelor GMP sunt, de asemenea, relevante pentru laboratoarele care manipuleaza VFA; suprafețele trebuie să fie impermeabile, netede, fără spații înguste și ușor de curățat și dezinfectat;

b) cavitățile din materialul facilității trebuie evitate - de exemplu: pereții cavității, cu excepția cazului în toate spațiile pereților, pardoselilor și tavanelor sunt bine sigilate cu materiale adecvate, cum ar fi silicon mastic;

c) fisurile și îmbinările între suprafețe trebuie să fie, de asemenea, sigilate cu materiale similare;

d) continuitatea sigilărilor trebuie să fie menținută între podele și pereți. Se recomandă o finisare a pereților și podelii în special pentru zonele în care au loc scurgeri majore, de exemplu, de la animale precum și în camerele post-mortem;

e) Intrări sigilate (închise ermetic) a liniilor de serviciu;

f) toate zonele dotate cu telefoane și, în unele zone, camere, pentru a asigura securitatea suplimentară în afara operațiunilor normale și pentru a permite personalului să raporteze problemele inclusiv accidente și incidente, fără a părăsi zona de lucru;

g) 1. facilitatea de laborator trebuie dotată cu o sursă de electricitate de rezervă (un generator de urgență), care operează cu o întârziere de maxim câteva minute, în cazul unei căderi de curent; alternativ, este acceptabil în cazul în care furnizorul de energie este în măsură să garanteze o aprovizionare de la o sursă alternativă în câteva minute de la căderea de curent.

2. Perioada de întârziere permisă depinde de etanșeitatea clădirilor-cheie din facilitate în care poate fi prezent virusul sub formă de aerosoli.

3. În proiectarea unei facilități într-o zonă restrânsă, trebuie acordată atenție la circuitele electrice de alimentare critice, cum ar fi sisteme de purificare a aerului, depozite frigorifice, seifuri, precum și alte echipamente și instalații legate de securitatea și siguranța facilității; astfel, circuitele critice de alimentare vor include sisteme de purificare a aerului, depozite frigorifice, seifuri și alte echipamente și instalații legate de securitatea și siguranța facilității.

Art. 21. - Manipularea VFA

(1) trebuie aplicat un sistem pentru înregistrarea primirii probelor cunoscute sau susceptibile de VFA. Trebuie înregistrate identificarea tulpinii sau astfel de informații generate de laborator.

(2) a) materialele cunoscute sau susceptibile să conțină VFA trebuie păstrate în vase închise sau în dispozitive care, în combinație cu procedurile adecvate de operare trebuie sa funcționeze ca izolare primară, cu excepția cazurilor când acest lucru nu este fezabil din punct de vedere tehnic (de exemplu, în timpul experimentelor pe animale mari și a examinărilor post-mortem);

b) dispozitivele trebuie să fie dotate cu filtre adecvate, de exemplu filtre HEPA, pentru care cerințele sunt definite în Glosar, sau filtre echivalente de gaz sau de ventilație (izolare primară).

c) trebuie să existe aproape de zonele de lucru un dezinfectant adecvat, astfel încât sa fie rezolvată rapid o deversare rapidă;

d) În zonele în care sunt manipulate doar cantități mici de virusuri (10 litri sau o cantitate mai mică de culturi de celule), lichidele și suspensiile care conțin VFA trebuie inactivate printr-o procedură validată, de exemplu, diluarea în dezinfectanți, înainte de eliminarea în sistemul de deșeuri lichide a facilității;

e) Atunci când sunt procesate cantități mari de virus (de exemplu, pentru producerea de vaccinuri), este necesar transferul virusurilor intr-un sistem de izolare a vaselor, țevilor și a altor echipamente; pentru a permite transferuri de fluide, aerul trebuie să intre și să iasă din echipamente și dezinfecția trebuie asigurată eficient printr-o procedură validată corespunzător; de obicei, acest lucru se face prin filtrare și printr-un număr de filtre capabile să îndepărteze VFA, cu niveluri foarte ridicate de eficiență; procedurile sunt de asemenea, necesare pentru decontaminarea vaselor, țevilor și a altor echipamente, după terminarea procesului și înainte ca procesul sa fie repetat din nou sau elementele să fie deschise sau dezasamblate pentru curățare și întreținere; de obicei, acest lucru va necesita o etapă de decontaminare chimică, urmată de sterilizare cu abur;

f) Inocularea animalelor, întreținerea animalelor infectate și examinările post-mortem trebuie să aibă loc în zona de restricție în camere (cele pentru animale și camerele pentru animale post-mortem), care, în combinație cu procedurile de operare adecvate funcționează ca izolare primară; personalul trebuie să poarte îmbrăcăminte de protecție corespunzătoare pentru a minimiza expunerea corpului la stropi și aerosoli cu virusuri atunci când se manipulează suspensiile cu virusuri la inocularea sau la manipularea animalelor infectate; la ieșirea dintr-o cameră pentru animale și camera post-mortem, hainele de protecție și încălțămintea trebuie lăsate în interiorul acestor camere sau în ante-camere; dușurile și schimbarea completă de haine sunt necesare înainte ca operatorul să se poata deplasa într-o zonă în care nu există un sistem de filtrare sub presiune negativă/sistem de filtrare a aerului;

g) Mișcarea materialelor cunoscute sau susceptibile să conțină VFA dintr-o zonă (de exemplu, de laborator) în altă zonă (de exemplu, camerele animalelor) pe același amplasament trebuie să fie reglementată printr-un set de proceduri care împiedică pierderea sau scurgeri de virusuri într-o zonă a facilității nesupusă restricțiilor; ca o cerință minimă, aceste materiale sunt transportate între zone în containere sigure împotriva scurgerilor și fisurilor; personalul care face astfel de transferuri trebuie să fie pe deplin autorizat să facă acest lucru și să fie familiarizat cu proceduri de urgență în caz de accidente sau incidente.

h) Facilitățile și echipamentele de laborator trebuie curățate și dezinfectate în mod corespunzător la intervale regulate; în special, băncile și alte suprafețe plate expuse la virusuri trebuie șterse și dezinfectate adecvat, cât mai curând după terminarea activității.

Art. 22. - Manipularea aerului

(1) Facilități cu virusuri vii

A. Sisteme de ventilație

a) 1. Toate facilitățile utilizate pentru manipularea VFA trebuie să funcționeze in cadrul unui sistem de ventilație cu presiune negativă cu filtrare HEPA de evacuare a aerului și sisteme pentru a împiedica evacuarea aerului pe canalul de admisie;

2. În zonele în care sunt manipulate doar cantități mici de virus (10 litri sau cantități mai mici de culturi de celule), presiunea minimă negativă ar trebui să fie de 35 Pa 3, dar trebuie oferită o atenție corespunzătoare asigurării unei măsurători de la periferia zonei de restricție către zona în care virusul este manipulat; din punct de vedere practic, este dificil să se realizeze pași graduali de mai mici de 10 Pa și acest lucru va tinde să dicteze alegerea presiunii în partea cea mai critică a zonei de restricție; pentru zonele în care sunt tratate cantități mai mari de virus, cum ar fi camere de producție a virusurilor la scară largă și camere mari pentru animale, presiunea minimă negativă ar trebui să fie de 50 Pa; trebuie aplicat un sistem pentru a preveni o presiune pozitivă care apare în clădire din cauza deficiențelor în cadrul sistemului de ventilație din zona de restricție.

b) sistemul de filtrare pentru evacuarea aerului:

1. laboratoare: Utilizarea unui singur filtru HEPA poate fi acceptabilă, cu condiția să se demonstreze ca activitatea deschisă cu virusurii vii este limitată în orice moment în cabinetele de siguranță biologică (BSC), care au filtrare HEPA, menținând astfel un sistem eficient de filtrare HEPA;

2. camerele pentru animale: Filtrarea HEPA a aerului evacuat este obligatorie;

3. laboratoare de producție: Dubla filtrare HEPA a aerului evacuat este obligatorie.

c) admisia aerului: Trebuie aplicat un sistem pentru a preveni evacuarea aerului prin canalul de admisie în cazul opririi ventilației; acest lucru poate fi realizat printr-un singur filtru HEPA sau prin amortizoare automate în sistemul de admisie a aerului.

d) 1. presiunile aerului în camere diferite dintr-o zonă restricționată trebuie să fie în mod conținut monitorizate de manometre și trebuie aplicat un sistem, astfel încât personalul care lucrează în aceste zone sa fie informate în cazul producerii unei pierderi semnificative a presiunii aerului, precum și despre acțiunile care urmează să fie luate.

2. manometrele trebuie etichetate pentru a indica presiunea de lucru și limitele maxime și minime în care este permisă activitatea deschisă cu virusuri vii; în oricare din aceste condiții de alarmă, activitățile deschise cu virusuri trebuie să înceteze și să se asigure locul de muncă prin sigilarea containerelor de virusuri și dezinfectarea suprafețelor și a echipamentelor de protecție.

3. deschiderea ușilor care duc la zonă restricționată sau la camerele care conțin animale infectate sau carcase trebuie evitată, pe cât posibil, până când diferența de presiune a fost reglementată;

e) 1.Toate filtrele critice HEPA trebuie încorporate într-un program de întreținere preventiv; eficiența filtrelor HEPA trebuie verificată cel puțin o dată pe an, și în conformitate cu cerințele EN 14644;

2. Atunci când sunt instalate sau înlocuite filtrele HEPA, trebuie efectuat un test a eficienței in-situ de personalul calificat, cu echipamente validate; înlocuirea filtrelor HEPA trebuie să fie efectuată în conformitate cu o procedură autorizată. Trebuie aplicate măsurile de precauție pentru a preveni răspândirea virusurilor prin filtre uzate sau prin aerul contaminat; înlocuirea filtrelor din afara zonei de restricție trebuie să aibă loc după decontaminarea "in situ" sau prin "schimbare în condiții de siguranță" în unitățile de tratare a aerului.

3. Specificațiile de filtrare și rezultatele probelor furnizate de producător trebuie încorporate în înregistrările privind întreținerea, dar nu pot înlocui testarea la fața locului, deoarece e posibil ca filtrele să fi fost deteriorate în timpul transportului sau să nu fi fost montate în garnituri corect în timpul instalării;

4. Filtrele trebuie schimbate atunci când diferența de presiune depășește anumite limite în conformitate cu instrucțiunile date de producător, sau mai devreme, dacă filtrul nu trece unul dintre testele de eficiență prescrise. în plus, ar putea fi necesară schimbarea unor filtre mai frecvent în cazul în care acestea sunt supuse la umiditate ridicată sau la particule mari: 31 Pascal (Pa) = 1 N/m2 =1 J/m3 = 1 kg / (m ▪ s2) = 0.102 mm coloană de apă.

5. Camerele pentru animale - prefiltrele trebuie proiectate astfel încât să poată fi schimbate fără oprirea sistemului de ventilație;

6. Filtrele HEPA din seife trebuie, de asemenea, verificate cel puțin o dată pe an; circulația seifelor trebuie însoțită de re-validarea integrității filtrului din cauza deformării posibile și a mișcării pe cartușul de filtru sau pe carcasa filtrului;

7. Filtrele fără gaz sau cele de aerisire necesită testarea la instalare și cel puțin o dată pe an.

Art. 23. - Gestionarea deșeurilor

A. Scurgerea

1. Apa uzată din laboratoarele din zona de restricție și din facilitățile care manipulează animalele infectate cu VFA sau animalele potențial infectate trebuie tratată într-o manieră care să asigure că nu există nici o infecțiozitate reziduală din conducta de evacuare, utilizând o procedură adecvată validată; atât tratamentul chimic cât și cel termic pot fi utilizate pentru a procesa apa uzată, cu condiția ca toate materialele să fie expuse unui tratament specific;

2. Tratamentul trebuie validat pentru cantitatea cea mai mare de virusuri și pentru matricea cea mai dificilă estimată; posibilitatea ca particulele virale să poate fi protejate de inactivare prin proteine sau lipide, și/sau prin agregare sau precipitații trebuie luată în considerare în procesul de validare;

3. Întregul sistem de tratare a scurgerilor trebuie să respecte condițiile de izolare ridicate; în fiecare caz trebuie să se asigure că nu pot apărea scurgeri in sistemul de izolare primară în mediu;

4. Trebuie să existe o capacitate de stocare suficientă (rezervoare) pentru depozitarea efluenților netratați;

5. Echipamentele trebuie să aibă sisteme automate de monitorizare pentru a asigura o funcționare corespunzătoare; aceste sisteme trebuie să asigure că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru inactivarea VFA înainte de evacuarea efluenților; sistemele trebuie să fie în mod continuu monitorizate și toate datele critice înregistrate; sistemul trebuie conceput astfel încât în cazul oricărei defecțiuni, probabilitatea unei diseminări de material potențial infecțios sa fie redusă la minimum;

6. Opțiuni de tratare:

a) Tratamentul termic: VFA este destul de sensibil la temperatura de 100°C timp de 1 oră sau un efect termic echivalent s-a dovedit a fi suficient pentru a inactiva VFA In efluenți in măsura în care nu se poate detecta nicio infecțiozitate reziduală; procesul de tratare trebuie monitorizat prin măsurători de temperatură și timp multiple, automate și continue, combinate cu măsurarea automată a debitelor sau volumelor; orice sistem de tratare trebuie să asigure omogenitatea efluentului în timpul procesului de inactivare; toate datele relevante pentru procesul de inactivare și eliberarea efluentului trebuie înregistrate; măsurarea datelor critice și echipamentele de înregistrare trebuie validate de către personalul calificat cel puțin anual;

b) Tratament chimic: VFA este destul de sensibil la condiții acide și alcaline.

NaOH sau Na2CO3 sau alt tratament alcalin la un pH de 12 pentru cel puțin 10 ore s-a dovedit a fi suficient pentru a inactiva VFA în efluent și sunt deosebit de eficiente datorită acțiunii lor asupra efluenților biologici concentrați; pe lângă căldura, trebuie asigurat un amestec corespunzător al materialelor; procesul de tratare trebuie monitorizat prin măsurători ale pH-ului și de timp multiple, automate și continue; după tratament, materialele trebuie neutralizate și pH-ul verificat înainte de eliberarea efluentului; toate datele relevante pentru procesul de inactivare și eliberarea efluentului trebuie înregistrate.

Măsurarea datelor critice și echipamentul de înregistrare trebuie validate de personalul calificat cel puțin anual.

B. Deșeurile solide (carcase de animale, furaje, deșeuri de laborator, etc.)

1. Cerința principală este inactivarea la fața locului a VFA din deșeuri cu ajutorul unei metode validate;

2. Aceste metode includ:

a) sterilizarea prin aburi folosind o autoclavă (cel puțin 115°C timp de 30 minute sau efectul de căldură echivalent); este esențial ca diferitele tipuri de sarcină autoclavă (de exemplu, deșeuri din plastic, deșeuri de hârtie, deșeuri lichide) să fie validate fiecare pentru încărcătură maximă cu termocupluri în locații diferite din cadrul sarcinii, inclusiv centrul sarcinii; de obicei, perioadele de autoclave sunt de 30 minute sau mai mult; autoclavele trebuie să fie duble la capete, astfel încât deșeurile tratate să nu să fie reintroduse în zona restricționată; autoclavele trebuie revalidate cel puțin anual de personalul cu experiență; în funcție de cerințele naționale, ar putea fi necesar să se elimine deșeurile autoclavate prin incinerare sau în afara locației;

b) Ecarisarea carcaselor, în conformitate cu cerințele din capitolul III din Anexa V la Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

c) Incinerarea la fața locului. Incineratoarele trebuie să respecte standardele de siguranță actuale și să fie echipate cu arzătoare.

3. Proceduri de urgență: Un nivel similar de siguranță trebuie demonstrat pentru procedurile utilizate, atunci când procedurile normale de tratare a deșeurilor nu pot fi respectate, de exemplu, din cauza unei deficiențe a echipamentelor. Procedurile de urgență trebuie documentate în planurile de urgență de laborator și includ proceduri pentru depozitare până la tratarea și eliminarea finală;

Art. 24. - Echipamente și materiale

(1) accesorii de laborator

a) scaunele trebuie să fie netede, impermeabile și rezistente la orice produse chimice utilizate în facilitate; joncțiunea între suprafețele orizontale și verticale trebuie acoperită;

b) centrifugele, omogenizatoarele si alte echipamente trebuie proiectate astfel încât să conțină aerosoli sau să poate fi utilizate în siguranță în cazul în care orice aerosoli generați nu vor fi eliminați în atmosfera laboratorului restrâns;

(2) îndepărtarea echipamentelor și a altor materiale

a) înainte de scoaterea din zonele cu acces restricționat, echipamentele trebuie decontaminate în conformitate cu dimensiunea și utilizarea echipamentului:

1. fie prin sterilizare cu abur într-o autoclavă, la 115°C timp de 30 de minute, sau cu un efect termic echivalent, sau

2. după dezinfecția suprafeței, prin fumigația cu formaldehidă (10 g/m3 la 70% RH) pentru cel puțin 10 minute sau (3 g/m3 pentru 24 de ore sau alte aldehide, de exemplu, glutaraldehidă, sau oxid de etilena (0,8 g/litru la 50°C timp de 1,5 ore).

3. Echipamentele, de exemplu containere pentru instrumente, laptop-uri, etc., care sunt supuse fumigației în afara zonei restricționate trebuie să fie curățate și să fie deschise la fel de mult, pentru a permite penetrarea fumigantului gazos sau prin spălarea temeinică într-un dezinfectant chimic corespunzător, cum ar fi:

• 4% carbonat de sodiu sau 10% sodă (Na2CO3 dehidrată);

• 0,5% sodă caustică (NaOH);

• 0,2% acid citric;

• 4% formaldehidă sau alte aldehide echivalente, de exemplu, glutaraldehidă; sau un protocol de dezinfecție echivalent aprobat oficial în acest scop.

b) decontaminarea îmbrăcămintei înainte de scoaterea din zona de restricție pentru spălare trebuie să includă un tratament termic umed (autoclavare la o temperatură de cel puțin 115°C timp de 30 min, sau un efect termic echivalent); este permis procesul de spălare fără autoclavare în cazul în care este efectuat la fața locului într-un dispozitiv de spălătorie cu două capete; un astfel de proces de spălare trebuie să includă o etapă de inactivare alternativă validată;

c) documentele trebuie expediate în afara zonei cu acces restricționat de preferința în format electronic (fax, scanări, documente electronice, e-mail-uri etc.); în cazul lucrărilor care trebuie să fie scoase din zona restricționată, acestea trebuie tratate printr-o procedură validată, de exemplu, autoclavarea, iradierea sau tratamentul cu oxid de etilenă. În cazurile în care se estimează doar un nivel scăzut de contaminare și în urma evaluării riscurilor, documentele pot fi sigilate și păstrate la o temperatura >20°C timp de doi ani înainte de a fi scoase din zona de restricție;

(3) Îndepărtarea materialului biologic din zona restricționată

Notă: Eficiența acestor dezinfectante chimice este considerabil îmbunătățită prin adăugarea unui detergent non-ionic.

a) 1. înainte de trimiterea materialului biologic non-FMD către alt laborator care nu dispune de un nivel de izolare adecvat, trebuie luate măsurile de precauție necesare pentru a se asigura că materialul nu conține VFA;

2. astfel, dacă sursa materialului biologic este o zonă restrânsă de laborator, este esențial sa fie supusă unui test de inocuitate pentru a demonstra statusul liber de VFA sau unui tratament validat care distruge infecția VFA;

3. laboratorul de destinație trebuie informat cu privire la riscul potențial a materialului care provine dintr-un laborator care manipuleaza VFA; laboratorul de destinație trebuie să semneze în continuare o declarație prin care sa arate că este pregătit să primească materialul și să ia măsurile de precauție necesare;

b) pentru transportul de materiale care conțin VFA către alte laboratoare, nu este necesar un test inocuitate în cazul în care materialul este trimis la un laborator de izolare aprobat pentru manipularea VFA viu;

Laboratorul care furnizează VFA către un alt laborator are datoria de a se asigura de faptul că laboratorul de destinație este autorizat să manipuleze VFA; înainte de expediere, trebuie să solicite o declarație de la laboratorul de destinație care sa ateste faptul că se solicită virusul numai in scopuri legitime și ca nu va redistribui virusul la alte laboratoare, fără un acord scris. Expedierea materialelor care conțin VFA este supusă unor cerințe internaționale care reglementează transportul;

4. compartimente de izolare dezafectate pentru întreținere sau renovare.

a) lucrările de întreținere sau renovare care pot compromite integritatea barierei de izolare, permițând astfel eliminarea de aer sau de lichide trebuie precedate de o evaluare a riscurilor și de un plan de securitate;

b) decontaminarea camerelor/compartimentelor, pentru a reduce riscurile la un nivel acceptabil este necesară înainte ca acestea să poată fi dezafectată definitiv sau temporar, de exemplu, în timpul renovării;

c) procedurile standard de tratament includ fumigații cu formaldehidă, după efectuarea eficientă a etanșeizării camerei.

5. Deșeurile materialelor de construcții generate din demolare și din reamenajări și alte materiale potențial contaminate trebuie să fie tratate într-un mod prin care orice infecțiozitate reziduală sa fie inactivată; în cazul în care autoclavare nu este posibilă, suprafețele trebuie pulverizate sau aburite pentru dezinfectare și apoi stocate la locația respectivă timp de 6 luni înainte de eliminare.

Art. 25. - Glosar

Termenii sunt în conformitate cu "Standardul de management a bioriscurilor propus pentru laborator " (CEN proiectul de document pentru comentarii publice, 2007-07-25)

a) Biorisc (adaptat de la OHSAS 18001:2007): combinația probabilității apariției unui eveniment advers care implică expunerea la agenți biologici și la toxine și consecința (din punct de vedere al infecției accidentale, toxicității sau alergiei sau acces neautorizat, pierdere, furt, abuz, deturnarea sau eliberarea de agenți biologici sau VBM) unei astfel de expuneri.

b) Responsabil pentru bioriscuri (BRO) sau consilier pentru bioriscuri (Responsabil pentru biosiguranta / biosecuritate): un membru al personalului unei instituții care are expertiză în bioriscurile întâlnite în cadrul organizației și este competent sa consilieze managementul de top și personalul privind problemele legate de managementul bioriscurilor.

c) Biosiguranța (adaptată de la: WHO/CDS/EPR/2006.6): Biosiguranța de laborator descrie principii, tehnologii și practici de izolare care sunt puse în aplicare pentru a preveni expunerea neintenționată la agenți biologici și toxine, sau scurgeri accidentale.

d) Biosecuritatea (adaptata de la: WHO/CDS/EPR/2006.6): Biosecuritatea de laborator descrie protecția, controlul și responsabilitatea pentru materialele biologice valoroase din cadrul laboratoarelor, pentru a preveni pierderea lor, furtul, abuzul, deturnarea, accesul neautorizat, sau scurgerea intenționata.

e) Zona restricționată: zona din cadrul facilității în cazul în care VFA este manipulat și / sau care conține animale infectate, delimitate de bariere fizice, pentru a împiedica scurgerea aerului și lichidelor, cu excepția celor filtrate prin aer și prin sistemele de tratare a deșeurilor.

f) Zona controlată: zona aflata in afara barierei de securitate exterioară sau a gardului facilității care cuprinde o zona de restricție, serviciile pentru zona de restricție, precum și zonele de acces și administrare.

g) Activitatea deschisa cu virusuri sau activitatea deschisa: descrie manipularea materialelor ce conțin VFA (de obicei lichide), în care expunerea la aerul din încăpere se produce, de exemplu, în timpul pipetarii lichidelor în containere, și a expunerii ulterioare a obiectului de manipulare lichid (pipete, etc.) la aer.

h) Izolare primară: măsuri care izoleaza virusul viu ia sursă, în recipiente închise sau într-un seif de clasa I, II sau III, sau pentru animale, prin izolare fizică, în special in camere construite cu tratamentul tuturor deșeurilor, inclusiv filtrarea HEPA a aerului.

i) Filtru HEPA: filtru foarte eficient pentru particulele de aer: clasificarea filtrelor HEPA se face pe baza eficienței in eliminarea particulelor in cele mai mici dimensiuni, și se stabilește conform unor standarde internaționale (EN1822). În contextul prezentului standard minim, toate filtrele HEPA trebuie să îndeplinească cel puțin cerințele H13. Cu toate acestea, pentru a crește marja de siguranță, sunt recomandate filtrele H14. Cerințele de performanță ale filtrului HEPA sunt definite prin EN1822; pentru a primi clasificarea H13, filtrul trebuie să elimine > 99,95% din particulele de dimensiuni mici (0,3 microni). O scurgere este definită ca penetrarea > 5 ori a eficientei integrale cerute, adică de 5 ori 0,05% = 0,25%. Pentru clasificarea H14, filtrul trebuie să îndepărteze > 99,995% din particulele cu dimensiunea (0,3 microni). O scurgere este definita ca penetrarea > 5 ori eficiența integrala cerute, adică de 5 ori 0,005% = 0,025%.

Anexa nr. 9

la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

Model de raportare a probelor neconforme

Nr.

Crt.

Data

Solicitant

Denumire

matrice/

produs

Cantitate

Lot nr./

Cantitate

lot

Data

fabricației

Data

expirării

Analize

solicitate

Referențial

utilizat

Rezultate

Buletin

Analiză nr/data

Anexa nr. 10

la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

REGISTRU

de evidență a laboratoarelor

sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor autorizate

Nr. crt.

Data depunerii/ înregistrării cererii și a documentației

Denumirea ins tituției

Adresa

;ediulu

social

.elefon

fax

Denumirea

laboratorului

conform

legislației

specifice

Adresa punctului de lucru, telefon.

Activități

supuse

evaluării

Nr./data autorizării sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor

Observații

Anexa nr. 11

la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

NOTĂ DE CONSTATARE

Anexa nr. 12

la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

ORDONANȚĂ PRIVIND SUSPENDAREA ACTIVITĂȚII SANITARE VETERINARE ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR

Anexa nr. 13

la norma sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor

ORDONANȚĂ PRIVIND INTERZICEREA ACTIVITĂȚII SANITARE VETERINARE ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR

Publicate în același Monitor Oficial:

Comentarii despre Ordinul ANSVSA nr. 114/2013 - aprobarea Normei sanitare veterinare şi pt. siguranţa alimentelor - autorizarea laboratoarelor în care se desfăşoară activităţi supuse supravegherii şi controlului sanitar-veterinar şi pt. siguranţa alimentelor