Hotărârea CCR - contestarea înregistrării candidaturii dl. Victor-Viorel Ponta la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2014

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

La data de 20 septembrie 2014 a fost înregistrată la Curtea Constituțională contestația formulată de domnul Robert Dragomirescu împotriva înregistrării candidaturii domnului Victor-Viorel Ponta la alegerile pentru Președintele României din anul 2014.

Contestația formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 852 F/2014, la care au fost atașate propunerea de candidatură a domnului Victor-Viorel Ponta împreună cu Decizia nr. 11 D/18.09.2014 transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.140 din 18 septembrie 2014.

În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În contestația formulată, domnul Robert Dragomirescu solicită Curții Constituționale să anuleze candidatura domnului Victor-Viorel Ponta "în conformitate cu Decizia nr. 102/2013 a Curții Constituționale ", arătând că "aceeași persoană nu poate întruni cumulativ atât calitatea de înalt funcționar public, cât și pe cea de candidat sau participant implicat în campania electorală. Cele două calități sunt așadar incompatibile, exercitarea lor simultană născând un conflict de interese."

Reprezentantul Ministerului Public, invocând dispozițiile art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 potrivit cărora Judecarea de către instanțe a cererilor prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială precum și pe cele ale art. 148 din codul de procedură civilă potrivit cărora orice cerere adresată justiției trebuie semnată, și observând că autorul contestației nu s-a conformat acestor dispoziții, pune, în principal, concluzii de anulare a contestației formulate. În subsidiar, pune concluzii de respingere a contestației ca neîntemeiată, arătând că incompatibilitatea invocată de autorul acesteia nu poate fi extrapolată pentru o altă funcție publică decât aceea la care se referă dispozițiile legale asupra cărora Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 102/2013.

CURTEA,

examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Victor-Viorel Ponta pentru funcția de Președinte al României.

Examinând contestația, Curtea constată că aceasta a fost formulată prin înscris în formă electronică, fără a fi semnată și fără a cuprinde date pentru identificarea autorului sesizării, cu excepția unei adresei poștale și a adresei electronice de pe care a fost transmisă cererea (trsclub@yahoo.com).

Astfel fiind, Curtea a comunicat pe adresa electronică de pe care a fost transmisă cererea o solicitare către contestator de a transmite în cursul zilei de 21 septembrie 2014, până la ora 19,00, o copie de pe cartea de identitate, precum și cererea semnată, indicând în acest scop și numărul de fax pentru efectuarea comunicării. Până la ora ședinței de judecată (ora 21,00), contestatorul nu a transmis datele solicitate.

Curtea reține că, potrivit art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale "Procedura jurisdicțională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în fața Curții Constituționale. Compatibilitatea se hotărăște exclusiv de Curte." Cu privire la forma cererilor adresate instanțelor judecătorești, art. 148 din Codul de procedură civilă stabilește, între elementele obligatorii ale acesteia, "motivele cererii, precum și semnătura". De asemenea, același text prevede că cererea "va cuprinde [...] și adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea".

Or, în cauză, cererea formulată nu îndeplinește niciuna dintre aceste condiții. Astfel, indicarea unui pasaj dintr-o decizie a Curții Constituționale [Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 118 și ale art. 121 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 aprilie 2013], nu poate substitui o motivare în sensul dispozițiilor legale incidente în materia alegerilor pentru funcția de Președinte al României. De asemenea, cererea nu este semnată și nici nu cuprinde date care să ofere certitudine asupra identității autorului ei. Cu toate demersurile Curții în vederea semnării și a completării elementelor care să permită identificarea autorului cererii, aceste omisiuni nu au fost complinite până la data și ora stabilite pentru judecarea contestației.