Hotărârea CCR - contestarea înregistrării candidaturii dl. Zsolt Szilagyi, a dl. Mirel-Mircea Amariţei, a dl. William Gabriel Brînză şi a dl. Constantin Rotaru la alegerile pt. Preşedintele României din anul 2014

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

La data de 26 septembrie 2014 a fost înregistrată la Curtea Constituțională contestația formulată de domnul Marian-Daniel Enăchescu împotriva înregistrării candidaturii domnului Zsolt Szilagyi, a domnului Mirel-Mircea Amariței, a domnului William Gabriel Brînză și a domnului Constantin Rotaru la alegerile pentru Președintele României din anul 2014.

Contestația formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 904F/2014, la care au fost atașate următoarele documente: propunerea de candidatură a domnului Zsolt Szilagyi împreună cu Decizia nr. 25/D/24.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.240 din 24 septembrie 2014; propunerea de candidatură a domnului Mirel-Mircea Amariței împreună cu Decizia nr. 26D/24.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.246 din 24 septembrie 2014; propunerea de candidatură a domnului William Gabriel Brînză împreună cu Decizia nr. 20D/24.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.243 din 24 septembrie 2014, și propunerea de candidatură a domnului Constantin Rotaru împreună cu Decizia nr. 21D/24.09.2014, transmisă de Biroul Electoral Central cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.242 din 24 septembrie 2014.

În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În contestația formulată, domnul Marian-Daniel Enăchescu contestă candidaturile domnilor Zsolt Szilagyi, Mirel-Mircea Amariței, William Gabriel Brînză și Constantin Rotaru la alegerile pentru Președintele României din anul 2014 întrucât partidele politice care i-au propus nu s-au remarcat, în ultimii ani, prin prezența pe scena politică ori prin acțiuni care să permită perceperea acestora ca organizații constituite conform Legii partidelor politice nr. 14/2003. Arată că aceste partide nu și-au actualizat lista cu membri, așa cum prevăd art. 19 alin. (3) și (4) și art. 27 din Legea nr. 14/2003. Susține că aceste partide nici nu au dreptul de a desemna, prin tragere la sorți, reprezentanți în secțiile de votare, deoarece "s-au descalificat prin nerespectarea prevederilor art. 27 din Legea nr. 14/2003". Solicită, așadar, Curții Constituționale să suspende "dreptul la exercițiu electoral" al partidelor și dreptul acestora de a propune și susține candidați.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a contestației, apreciind că nu poate fi primită susținerea privitoare la nerespectarea art. 27 din Legea nr. 14/2003 de către partidele care au propus candidații la care se referă contestația.

CURTEA,

examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:

Potrivii dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind înregistrarea candidaturii domnului Zsolt Szilagyi, a domnului Mirel-Mircea Amariței, a domnului William Gabriel Brînză și a domnului Constantin Rotaru.

Examinând contestația, Curtea observă că autorul acesteia o motivează din perspectiva pretinsei imposibilități legale a partidelor politice care au propus candidații menționați de a propune și de a susține candidați pentru funcția de Președinte al României la alegerile din anul 2014. Este vorba despre Erdélyi Magyar Néppárt - Partidul Popular Maghiar din Transilvania, care l-a propus pe domnul Zsolt Szilagyi, despre Partidul PRODEMO, care l-a propus pe domnul Mirel-Mircea Amariței, despre Partidul Ecologist Român, care l-a propus pe domnul William Gabriel Brînză și despre Partidul Alternativa Socială, care l-a propus pe domnul Constantin Rotaru.

În opinia contestatorului, această imposibilitate ar proveni, pe de o parte, din lipsa de vizibilitate pe scena politică a partidelor menționate și, pe de altă parte, din nerespectarea de către acestea a prevederilor art. 19 alin. (3) și (4) și art. 27 din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

Curtea reține că, potrivit art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, obiectul contestației pe care Curtea Constituțională este competentă să o soluționeze în cadrul atribuției sale consacrate de art. 146 lit. f) din Constituție îl constituie înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor cetățenilor pentru funcția de Președinte al României. În exercitarea acestei atribuții, Curtea Constituțională verifică dacă, și în ce măsură, sunt îndeplinite condițiile de eligibilitate constituționale și legale ori dacă există impedimente de aceeași natură - constituțională sau legală - pentru ca cetățeanul care candidează să fie ales în funcția de Președinte al României, condiții și impedimente expres și limitativ prevăzute în Constituție și în Legea nr. 370/2004.

Or, în cauza de față, Curtea constată că motivarea contestației cuprinde afirmații referitoare la partidele politice care au propus candidații contestați de acesta, iar nu privitoare la persoana candidaților.

Astfel, se susține că Erdélyi Magyar Néppárt - Partidul Popular Maghiar din Transilvania, Partidul PRODEMO, Partidul Ecologist Român și Partidul Alternativa Socială nu respectă prevederile art. 19 alin. (3) și (4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 referitoare la numărul și dispersia teritorială a persoanelor care au semnat lista ce trebuie prezentată, alături de alte documente specificate în art. 18 din Legea nr. 14/2003, la Tribunalul București pentru înregistrarea unui partid politic. De asemenea, partidele amintite nu respectă, în opinia autorului contestației, nici dispozițiile art. 27 din Legea nr. 14/2003, care instituie obligația acestora de a-și actualiza listele de membri în fiecare an preelectoral, cu respectarea cerințelor prevăzute la art. 19 alin. (3) și (4) din aceeași lege, mai sus amintite.

În acest context, Curtea constată că, în realitate, contestația vizează condițiile pe care partidele politice trebuie să le îndeplinească pentru a funcționa legal, fără să evidențieze aspecte de natură să conducă la constatarea încălcării dispozițiilor constituționale și legale care reglementează exigențele pe care cetățenii români trebuie să le întrunească pentru a putea candida la funcția de Președinte al României. Totodată, afirmația referitoare la lipsa de activitate recentă a partidelor politice enumerate nu prezintă niciun fel de relevanță în motivarea prezentei contestații.

De altfel, Curtea observă că, potrivit art. 28 din Legea nr. 370/2004, nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Președinte al României. Art. 37 din Constituție face trimitere și la prevederile art. 16 alin. (3) din Legea fundamentală. Din interpretarea coroborată a acestor două norme constituționale rezultă că pot candida pentru funcția de Președinte al României cetățenii români cu drept de vot și cu domiciliul în țară cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice și care să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 35 de ani. Faptul că un candidat este propus și susținut de un anumit partid politic nu are ca efect știrbirea dreptului acestuia de a candida în ipoteza în care se dovedește că respectivul partid nu a îndeplinit toate obligațiile care îi revin potrivit legii.

Prin urmare, Curtea constată netemeinicia contestației formulate de domnul Marian-Daniel Enăchescu, astfel că aceasta urmează să fie respinsă.