HOTĂRÂRE nr. 44/2014 cu privire la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor: Bilanţul Strategiei Europa 2020 pt. o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii...

Senatul României:

1. Încurajează progresele obținute în îndeplinirea obiectivelor stabilite în Strategia Europa 2020 cu privire la ocuparea forței de muncă, cercetare și dezvoltare, schimbările climatice și energie, educație și combaterea sărăciei și excluziunii sociale, cu atât mai mult cu cât această inițiativă strategică a apărut în contextul unei foarte grave crize financiare mondiale; regretă, în același timp, faptul că aceste progrese sunt foarte modeste și privesc doar unele dintre obiective, precum și faptul că la unii indicatori se înregistrează inclusiv regrese față de momentul de început al implementării strategiei.

2. Apreciază inițiativa Comisiei de a realiza o evaluare a stării de fapt în atingerea obiectivelor asumate. Cu toate acestea, își exprimă dezamăgirea că în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor: Bilanțul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii - COM (2014) 130 final nu se iau în considerare schimbările cadrului conceptual impuse de experiența crizei economice; spre exemplu, sunt ignorate concluziile Raportului "Măsurarea performanțelor economice și progresului social“, elaborat de Joseph Stieglitz, Amartya Sen și Jean-Paul Fitoussi cu privire la limitele indicatorului produsului intern brut. Fără a utiliza indicatori statistici adecvați, validitatea concluziilor și eficiența aplicării recomandărilor pot fi îndoielnice. Astfel, analiza se raportează la evoluția PIB-ului total; eventualele modificări în structura acestuia pe ramuri/sectoare ar fi fost extrem de relevante pentru această evaluare la jumătatea perioadei, chiar dacă schimbările structurale pe termen scurt sunt dificil de analizat și indicatorul nu se numără printre obiective. S-ar fi evidențiat astfel unele dintre cauzele eșecului în a atinge obiectivul de creștere a gradului de ocupare; o analiză care să ia piața comună și evoluțiile acesteia ca referință ar fi fost extrem de utilă statelor membre și ar fi completat analizele naționale.

3. Consideră că orice revizuire a țintelor stabilite de Strategia Europa 2020 trebuie să țină cont de efectele sociale de care financiarizarea economiei sunt pe cale să le producă, ca și de subminarea economiei sociale de piață prin politicile de consolidare a situației bugetare a statelor membre și salvare a monedei. În caz contrar se încalcă flagrant tratatele, respectiv, art. 3 alin. 3 din Tratatul Uniunii Europene.

4. Constată că există inechități puternice, iar PIB-ul și oricare alt indicator agregat/cap de locuitor existent nu reflectă evaluarea reală a situației în care se află o parte considerabilă a populației. Prin urmare, gradul de sărăcie poate să crească, chiar dacă, potrivit indicatorului curent, venitul mediu crește. Sistemul de măsurare a creșterii trebuie să aibă în vedere nivelul de bunăstare al cetățenilor, țintind către un progres social real.

5. Apreciază că ar fi fost utilă o analiză calitativă mai nuanțată; nu știm, spre exemplu, cât anume din performanța realizată în reducerea emisiilor de carbon se datorează încetinirii activității în condiții de criză și cât măsurilor de înverzire/retehnologizare adoptate în vederea atingerii țintei; aspectul caracterului durabil al rezultatului pozitiv ar fi fost necesar analizei.

6. Constată că, în ciuda faptului că problematica este asumată prin Tratatul de la Lisabona care stabilește că "Uniunea Europeană promovează coeziunea economică, socială și teritorială“, datele referitoare la modificările distribuției teritoriale a indicatorilor urmăriți lipsesc.

Ar fi fost foarte util să vedem cum s-a schimbat distribuția riscului de sărăcie, pentru măsuri mai precis direcționale. Luarea în considerare a aspectului teritorial poate furniza și informații care să servească la creșterea gradului de ocupare, pentru a înțelege contextul care generează părăsirea timpurie a școlii etc.

7. Subliniază că adoptarea acelorași măsuri în toate statele membre a produs, cum era de așteptat, efecte diferite în contexte naționale diferite; acest aspect trebuie avut în vedere odată cu propunerile pe care Comisia Europeană le va face la începutul anului 2015 privind desfășurarea în continuare a strategiei. În caz contrar, Europa cu mai multe viteze se transformă dintr-un pericol potențial nu doar într-o realitate, ci devine proiect asumat al Uniunii Europene; o asemenea abordare ar fi în flagrantă contradicție cu interesele statelor mai puțin dezvoltate ale Uniunii Europene.

Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituțiile europene.